* Ce este, de fapt, automedicația?
Pentru pacienți, automedicația înseamnă să-și trateze singuri indispozițiile cotidiene, fără a consulta medicul, fie cumpărând medicamentele necesare de la farmacie, fie folosindu-le pe cele din rezervele casnice. Ceea ce, tradus în limbaj specializat, dă următoarea definiție: "Automedicația este utilizarea fără prescripție medicală, pentru sine sau pentru cei apropiați, din proprie inițiativă, a unor medicamente cu autorizație de vânzare fără rețetă, cu posibilitatea asistenței și a sfaturilor oferite de farmacist.
* În ce caz se poate recurge la automedicație?
În primul rând, în situații care nu necesită un diagnostic medical. În această categorie intră afecțiuni benigne precum oboseala, insomnia, tusea, constipația, alergiile ușoare, gâtul iritat, durerile trecătoare, dar și erupțiile produse de febră, insolația sau arsurile de stomac.
Conform statisticilor europene oficiale, publicate la sfârșitul lui ianuarie 2014, în afară de tratarea răcelilor sau a gripei (marii "clasici" ai automedicației), principalele domenii pentru care se apelează la automedicație sunt căile respiratorii, aparatul digestiv, problemele dermatologice, circulația sângelui, insomnia, durerile. Un european din doi recunoaște că face apel la automedicație pentru simptome recurente, tulburări pe care le cunoaște bine și față de care se simte în control, pentru că le-a găsit leacurile potrivite. Un procentaj deloc neglijabil recunoaște, de asemenea, că utilizează medicamente primite (46%) sau recomandate de o persoană apropiată.
În fond, principala dificultate constă în a recunoaște ce este bun și ce este periculos...
* Ce medicamente trebuie utilizate cu atenție?
* Aspirina, unul din medicamentele cele mai consumate pe mapamond, calmează durerile, febra și inflamațiile, dar cu prețul a numeroase hemoragii și al câtorva mii de morți.
* Toate antiinflamatoarele nesteroidiene, printre care se numără și ibuprofenul, aduc după sine riscuri deloc de neglijat. Ele sunt la originea a aproape un sfert din accidentele legate de medicamente și sunt responsabile, în fiecare an, de un număr mai mare de decese decât cele provocate de SIDA! Riscurile lor digestive sunt clasice (greață și arsuri de stomac, putând ajunge la ulcer), dar pot altera și buna funcționare a rinichilor (mai ales la persoanele în vârstă, sau în caz de deshidratare) și pot spori riscul de infarct. Trebuie, deci, evitate, în doze mari și pe perioade lungi.
* Paracetamolul: când este administrat în doze mari, devine toxic pentru ficat, iar cei care abuzează de el ajung la spital. Ceea ce nu se-ntâmplă rar, pentru că și alte medicamente conțin paracetamol, cum ar fi cele antireumatice. De aici, necesitatea de a citi cu atenție compoziția.
* Alte remedii "fără rețetă" - din cele 33 de specialități studiate de cercetători, 14 s-au dovedit a fi potențial periculoase, printre care antihistaminicele și, mai ales, vasoconstrictoarele, susceptibile de a provoca tulburări cardiace, neurologice și digestive.
* Există persoane amenințate în mod special?
La femeile gravide, problema unor potențiale pericole provocate de automedicație se pune de două ori: pentru ele însele, dar și pentru bebeluși, care primesc prin placentă marea majoritate a medicamentelor pe care le iau mamele, periclitându-le sănătatea și chiar viața. Eventualitatea unor prejudicii grave este mai mare în primul trimestru de sarcină, dar unele medicamente le pot dăuna bebelușilor până la naștere. De aici necesitatea ca femeile gravide să nu ia medicamente fără avizul unui medic sau al unui farmacist. Aceeași prudență este necesară, de regulă, în perioada alăptării: bebelușii "sug" medicamentele, deși ficatul și rinichii lor nu sunt încă atât de performanți pentru a le elimina.
* Este periculoasă automedicația în cazul afecțiunilor cronice?
Anumite categorii de pacienți riscă să facă reacții grave la unele medicamente (cei cu obezitate, denutriție, insuficiență hepatică, renală sau cardiacă). De altfel, există afecțiuni cronice - hipertensiunea arterială, anumite afecțiuni oculare, prostatice sau simpla constipație - care sunt complet incompatibile cu un mare număr de medicamente vândute fără rețetă. Multe remedii (inclusiv cele împotriva răcelii) le sunt contraindicate, de pildă, persoanelor care suferă de diabet. Evitarea lor este necesară chiar și atunci când boala aparține trecutului.
De altfel, administrarea mai multor medicamente în același timp poate fi, oricând, sursa unor interacțiuni nefaste. Anumite produse pentru desfundarea nasului pot diminua efectul unui medicament hipotensor, iar pansamentele gastrice reduc eficiența antibioticelor. Și invers, aspirina poate spori efectul unui medicament antidiabetic sau al unui anticoagulant. De aceea, cei ce suferă de o maladie cronică trebuie să întrebe medicul sau farmacistul care sunt remediile pe care le pot folosi fără nici un risc.
* Ce precauții li se recomandă persoanelor în vârstă?
Riscul automedicației este deosebit de ridicat la persoanele în vârstă, ale căror organe încep să obosească. Vârstnicii suferă, adeseori, de boli cronice, incompatibile cu un mare număr de medicamente. În plus, scăderea memoriei și a vederii poate duce la comiterea unor erori. "În 20% dintre cazuri, spitalizarea pacienților în vârstă se datorează unor accidente legate de administrarea medicamentelor", spun statisticile. Chiar și unele ceaiuri laxative sau unele uleiuri esențiale pot provoca accidente grave.
* Este posibilă asocierea mai multor medicamente fără rețetă?
Interacțiunea cea mai periculoasă constă în asocierea formelor orale și nazale ale vasoconstrictoarelor, folosite pentru decongestionarea nasului. Consecințele pot să fie grave: hipertensiune arterială, tahicardie și chiar accidente vasculare cerebrale (AVC). De asemenea, cei care iau tranchilizante pe bază de antihistaminice, pentru a dormi mai bine, ar trebui să evite să le combine cu anumite antitusive, disponibile în automedicație: acestea sporesc somnolența și, deci, și riscurile, în cazul conducătorilor auto sau al manipulanților de mașini. În general, nu este deloc recomandabilă alcătuirea unei "rețete" cu mai multe medicamente, fără a cere măcar sfatul farmacistului. Pentru a-i veni de cap unui simptom care nu trece, este mai bine să te consulți decât să adaugi alte și alte neplăceri.
* De ce se recomandă păstrarea ambalajelor?
Ambalajul nu servește doar la protejarea conținutului, ci conține indicații prețioase, precum numele medicamentului, producătorul, conținutul de principii active și data expirării. În plus, conține, uneori, desene, avertismente, semnalând, de pildă, produsele care pot avea efect asupra aptitudinii de a conduce un automobil.
În fine, pe lângă ambalaje, trebuie citită și notița însoțitoare. Indispensabilă, aceasta informează nu doar asupra posologiei, ci și a limitării utilizării sau asupra precauțiilor recomandate.
* Este adevărat că pilulele nu trebuie zdrobite în dinți?
Anumiți pacienți au probleme cu înghițirea medicamentelor. O practică curentă, mai ales în tratamentul copiilor sau al persoanelor în vârstă (care nu au salivă suficientă pentru a le înghiți) constă în mărunțirea pilulelor sau desfacerea gelulelor, pentru a amesteca pudra cu alimente. O idee nefericită, care poate modifica totalmente tratamentul, făcându-l ineficient. Mărunțirea prezintă riscul de a lăsa puțin deoparte din medicament, reducând astfel doza necesară. În plus, anumite principii active nu suportă să fie expuse la lumină sau la aer. Uneori, se poate modifica aciditatea moleculei sau i se poate compromite stabilitatea, prin temperatura alimentului cu care este amestecat remediul. De asemenea, calciul din iaurt e susceptibil să degradeze anumite principii active.
De pildă, remediile gastro-intestinale au fost concepute să traverseze stomacul fără a fi alterate de mediul foarte acid, pentru a-și elibera principiile active doar la nivelul intestinului. Luate fără învelișul lor protector, ele își pierd eficiența în patru cazuri din zece.
Alte medicamente, numite medicamente cu eliberare prelungită (precum unele calmante) sunt gândite în mod special pentru a nu fi absorbite dintr-o dată de către organism. Învelișul lor conține excipiente care servesc la modificarea vitezei de absorbție a medicamentului. Dacă un astfel de produs este consumat sub formă de pudră, riscă să fie supradozat. În cazul medicamentelor care nu se pot înghiți, farmacistul poate recomanda o altă formă, precum soluții pentru băut, comprimate efervescente etc.
* De ce nu este indicată folosirea "în comun" a pulverizatoarelor?
Pentru ca o pulverizare să fie eficientă, capul pulverizatorului trebuie introdus până în fundul cavității bucale, unde se încarcă, evident, de microbi. Ideea de a alinia copiii pentru o pulverizare în "serie" este cel mai bun mijloc de transmitere a infecțiilor. Dacă vreți să le veniți de hac microbilor, pulverizatorul trebuie dezinfectat minuțios, cu alcool de 60°, înaintea fiecărei utilizări. Inclusiv pentru a evita reinfectarea unuia și aceluiași bolnav. Aceeași precauție este indispensabilă, de altfel, și pentru pulverizările nazale.
* Dozele pot fi adaptate?
Înainte de a fi comercializate, medicamentele sunt supuse unor studii intense. Care permit recomandarea dozelor susceptibile să obțină cele mai bune rezultate, cu cele mai puține efecte indezirabile posibil. De aceea, automedicația este permisă doar respectând regulile de folosire preconizate atât în ce privește posologia, cât și modul exact de administrare.
Aceste informații sunt menționate cu claritate pe hârtia care însoțește medicamentul, care precizează uneori chiar și ce trebuie să facem atunci când uităm să luăm medicamentul sau când greșim doza și, dacă este necesar, se menționează și dacă trebuie administrat înainte de masă, în timpul mesei sau după masă. Cu toate acestea, s-a constatat că peste 40% din consumatori nici măcar nu citesc instrucțiunile!
* Se poate administra unui copil un medicament pentru adulți?
Practicând automedicația nu ne jucăm "de-a doctorul" și nu trebuie să ne imaginăm că este suficient să diminuăm dozele unui medicament, pentru a-l putea administra unui copil. Este primordial să li se administreze copiilor și sugarilor doar medicamentele speciale pentru ei, adaptate ca doză, ca gust și ca mod de folosire. După părerea specialiștilor, părinții au, în general, tendința de a le da copiilor medicamente la cea mai ușoară problemă de sănătate. Această folosire excesivă poate deranja dezvoltarea rezistenței imunitare a copiilor.
* Prezintă alifiile pericole în caz de automedicație?
Sigur că alifiile, gelurile sau cremele acționează local și puține dintre principiile lor active pătrund în circulația sanguină. Totuși, ele pot fi și foarte alergizante, în special anumite creme anti-durere sau antialergice (antihistaminice). Numeroase excipiente (mai ales lanolina, dar și parabenii sau formolul) pot declanșa, și ele, alergii (roșeață, urticarie, eczeme, dar mai rar afecțiuni grave). Produsele anti-acneice, pe bază de peroxid de benzol, sunt susceptibile să provoace reacții neplăcute ale pielii expuse la soare (arsuri, eczeme).
Și mai grav este faptul că anumite creme conțin o familie de molecule, așa-numitele derivate terpenice: camfor, cineol, niazuli, cimbru sălbatic, terpină, citrat, mentol, uleiuri esențiale de pin, eucalipt și terebentină. Aceste molecule se găsesc mai ales în alifiile utilizate sub formă de frecții pentru degajarea nasului și a pieptului sau în gelurile contra contuziilor și durerilor. Or, deși sunt de origine naturală, acestea pot provoca complicații neurologice (agitație, somnolență, convulsii) și le sunt interzise copiilor de vârste mici și persoanelor bătrâne.
Atenție! Nici o cremă nu trebuie subapreciată: nu se aplică niciodată pe mucoase sau pe răni deschise, și după folosire se spală bine mâinile!
* Ce medicamente nu fac casă bună cu alcoolul?
Alcoolul mărește efectul tuturor medicamentelor care reduc activitatea creierului, ceea ce accentuează tulburările de atenție, de concentrare și de vigilență. Și asta, indiferent de momentul când sunt administrate (înainte, în timpul sau după consumul de alcool).
Dintre produsele vândute fără rețetă este vorba de: toate antitusivele pe bază de codeină, codetilină sau dextrometorfon, la fel ca și de toate antihistaminicele.
Alcoolul poate accentua, de asemenea, hemoragiile din tubul digestiv provocate de administrarea de antiinflamatorii (de unde și absurditatea utilizării de Alka Seltzer, care conține aspirină, după o masă prea "udată"!).
Aspirina nu "merge" nici cu grogurile fierbinți, formează un duo puternic pentru atacarea stomacului. Și anumite medicamente antiparazitare pot încetini degradarea alcoolului în organism la stadiul de acetaldehidă, un produs hipertoxic, responsabil pentru starea de "mahmureală".
* Trebuie să ne ferim de anumite alimente?
Niciun studiu nu vorbește de interferențele cu moleculele accesibile în automedicație, cu excepția anumitor tratamente împotriva micozelor, cărora grapefruit-ul le poate spori nivelul de concentrație. Singura recomandare importantă: înghițiți întotdeauna pilulele, comprimatele, gelulele, capsulele etc. cu un pahar mare de apă, pentru ca acestea să nu irite esofagul.