Vali Șerban este un fost membru de marcă al Cenaclului Flacăra. În urmă cu zece ani, el a pus pe picioare Festivalul de muzică folk "Ziua de mâine", menit să promoveze talente tinere, dar și să aducă pe scenă "legendele" genului, cântăreții atât de îndrăgiți, care umpleau odinioară sălile de spectacole în care evolua Cenaclului Flacăra. Anul acesta, marea surpriză a festivalului a fost prezența celui mai important nume din istoria muzicii rock și folk din România: Dan Andrei Aldea. La Alba Iulia, în noiembrie 2014, Dan Andrei Aldea avea să urce din nou pe o scenă din România, după o absență de peste 30 de ani.
Simplu: Nicu Alifantis
Prima zi a festivalului, ziua Nicu Alifantis. Chiar dacă numără peste 40 de ani de activitate artistică, în niciun caz Nicu Alifantis nu poate fi considerat "obiect de muzeu", deși la Muzeul Național al Unirii din Alba Iulia au ajuns, sub forma unei expoziții inedite, instrumentele muzicale pe care distinsul cantautor le-a folosit, în timp, în concertele sale. "Ideea acestei expoziții a aparținut în totalitate organizatorilor Festivalului de muzică folk «Ziua de mâine», care au vrut să includă în program și altceva, pe lângă serile obișnuite de muzică", spune Nicu Alifantis.
Seara, foaierul Casei de Cultură a Sindicatelor Alba Iulia, gazda festivalului, a devenit neîncăpător. Oameni de toate vârstele au venit să vadă expoziția de desene inspirate de primul album al lui Alifantis, "După melci", lansat în 1979, care a generat, totodată, și o originală dramatizare a poemului lui Ion Barbu. Realizat de Teatrul de Păpuși "Prichindel" Alba Iulia, cu participarea corului de copii "Theotokos", sub bagheta regizorală (cu adevărat magică) a lui Cristian Pepino, spectacolul beneficiază atât de muzica compusă de Nicu Alifantis, cât și de interpretarea acestuia.
"Ceea ce ați văzut pe scena festivalului de la Alba Iulia sunt patru fragmente din spectacolul a cărui premieră va avea loc în luna martie, tot la Alba Iulia. Va fi pentru prima oară când «După melci» este dramatizat și are muzica interpretată integral live, de exact aceeași trupă cu care am înregistrat albumul în anul 1979 (cu excepția unui singur membru al trupei, care a decedat între timp). Spectacolul, realizat la ideea și în colaborare cu Teatrul de Păpuși «Prichindel» din Alba Iulia, va fi jucat la Alba Iulia și la București, dar și în alte orașe din țară, dacă vom decide organizarea unui turneu. Dar, de fiecare dată, muzica va fi interpretată live", spune Nicu Alifantis. O seară cu adevărat de poveste, în care fanii îndrăgitului cantautor au beneficiat și de autografele acestuia, așternute pe două cărți: "Scrisori nedesfăcute" și "Dicționarul lui Alifantis".
Festival - ziua a doua. Lansarea cărții "Istoria unui vis", semnată de Vali Șerban, apoi întâlnirea cu primii cinci din cei zece finaliști ai concursului de muzică folk: tineri, unii chiar foarte tineri, frumoși, dezinvolți și talentați. Au urmat recitalurile. Fiind o ediție aniversară, organizatorii au decis să-i readucă pe scenă pe câțiva dintre câștigătorii edițiilor anterioare: Silvan Stâncel (laureat 2006) și Grupul Litua (laureat 2007). "Greii" folkului românesc nu s-au lăsat, nici ei, așteptați: Vali Șerban & Ziua de mâine, Mircea Vintilă, Mircea Rusu Band. O seară fierbinte, în care publicul s-a integrat total în spectacol, cântând și dansând, așa cum se întâmplă de fiecare dată la Alba Iulia, la Festivalul de muzică folk.
Marea surpriză avea să fie ultimul recital al serii, susținut de Dan Andrei Aldea, invitat pe o scenă românească după o absență de peste 30 de ani. Mai puțin cunoscut celor tineri, Dan Andrei Aldea este numit de către cunoscători "părintele muzicii rock și folk din România". Un calificativ pe care muzicianul român stabilit în Germania l-a ilustrat strălucit.
Festival - ziua a treia. Alți cinci concurenți. Alte recitaluri de excepție: Alexandra Sidor (laureată 2010), Alexandra Andrei și Cosmin Vaman (laureați 2011 și 2012), apoi Florin Săsărman & Alexandru Filip, Ducu Bertzi & Mihai Neniță. Și publicul, desigur.
Festival - ziua a patra. Gala laureaților 2014. Apoi urmează alți "grei", alte recitaluri de excepție: Mihai Boicu (laureat 2013), Țapinarii, Alexandru Andrieș, Maria Ioana Mântulescu, Berti Barbera & Sorin Romanescu (în concertul "Interioare"), Mircea Baniciu, Vladi Cnejevici & Teo Boar.
Peste o altă excepțională manifestare artistică organizată la Alba Iulia (marcă înregistrată a Consiliului Județean Alba) se lasă cortina. Spectatorii pleacă fericiți spre casele lor. Vechea cetate transilvăneană adoarme pe sunete de chitară. A fost un regal muzical: Festivalul de muzică folk "Ziua de mâine", Alba Iulia - ediția a zecea.
Dan Andrei Aldea - "Intenționez ca, la un moment dat, să vin definitiv în țară"
După concert, în culise, am reușit să-i smulgem maestrului Dan Andrei Aldea câteva răspunsuri la întrebări, precum și promisiunea unui interviu amplu, pentru cititorii revistei "Formula AS".
- De ce o absență atât de îndelungată din țară, stimate Dan Andrei Aldea?
- Lucrez la niște proiecte la care țin foarte mult și trebuie să iasă bine, dar în Germania, pur și simplu, nu m-am mai putut aduna ca să fac așa ceva. Și atunci, ne-am pus problema, eu și soția mea, că trebuie să plecăm undeva, într-un loc liniștit. Am ales România, mai exact Oradea, unde este familia soției mele. Când am venit, am adus cu mine jumătate din studio, ca să pot să lucrez.
- Vor mai trece iarăși foarte mulți ani până să vă întoarceți în România?
- Intenționez ca, la un moment dat, să vin definitiv în țară și să mă stabilesc la Oradea, să cumpărăm o căsuță în afara orașului, unde să pot crește porci, să cultiv fasole și să fac muzica mea, pe care n-am putut s-o fac de 30 de ani.
- Nu se poate face muzică în Germania?
- Viața în Germania e cu totul altfel. Când îți faci o afacere, trebuie să ții cu dinții de ea. Nu poți să întreții un studio, să imprimi în el și, totodată, să compui și pentru tine, pentru plăcerea ta. Compui pentru client. Te bucuri că ești solicitat, întreții clienții cât se poate de bine, ca să vină și altădată. Sunt oameni care au lucrat cu mine de la începuturile lor artistice.
Vali Șerban și "Istoria unui vis"
Vali Șerban este din Câmpeni, jud. Alba, și cântă muzică folk din anul 1974. A debutat pe scena Cenaclului Flacăra la Blaj, pe Câmpia Libertății, în 1977, unde a cunoscut consacrarea cu piesele "A plecat moțul în țară", "Dor de Bacovia", "Vânturi pline de zăpadă" ș.a. Din anul 2001, realizează emisiunea de muzică folk "Ziua de mâine" la Radio Reîntregirea Alba Iulia. Consideră Festivalul de muzică folk "Ziua de mâine" drept cea mai importantă realizare a carierei sale artistice. La această a zecea ediție, Vali Șerban a lansat volumul "Istoria unui vis - o poveste subiectivă a Cenaclului Flacăra".
- De unde ideea acestei cărți, Vali Șerban?
- O astfel de carte trebuia scrisă, pentru ca tot ceea ce am trăit atunci să nu rămână nepovestit. Cartea nu este numai o cronică sentimentală. Mi s-a spus că pare scrisă de un scriitor, ceea ce mă onorează. Cartea e, într-un fel, și o analiză a fenomenului folk: nașterea sa, modul în care a ajuns în România, modul în care a crescut în societatea românească. E o analiză politică și morală a societății, o carte care va avea, cu siguranță, nu numai prieteni, ci și opozanți.
- Crezi că Adrian Păunescu s-ar fi recunoscut în cartea ta?
- S-ar fi recunoscut, cu siguranță. N-am căutat să-i fac un portret. Adrian Păunescu trece prin carte exact așa cum a fost, cum a creat Cenaclul Flacăra, cum l-a dus până unde l-a dus, ce s-a întâmplat spre finalul acestei experiențe senzaționale. Nu l-am descris. Pur și simplu, el trece prin carte, așa cum l-am cunoscut noi, cei apropiați. Omul Adrian Păunescu, în primul rând. Fără el, cartea n-ar fi existat, pentru că n-ar fi existat Cenaclul Flacăra.
CAMELIA STÂRCESCU