- medic specialist pneumolog, cu competență în endoscopie bronșică -
"Pneumonia se diferențiază clar de o viroză”
- Anul ăsta am avut parte de un noiembrie umed și friguros, care a grăbit venirea afecțiunilor sezonului rece. În fruntea plutonului se află, ca întotdeauna, virozele respiratorii, cu cea mai neplăcută manifestare a lor, pneumonia.
- Pneumonia se diferențiază clar de o viroză respiratorie! Ea este o boală infecțioasă provocată de bacterii, care "ating” căile respiratorii inferioare. Acestea ajung în plămâni, se multiplică și declanșează pneumonia, afectând direct structurile finale ale "buretelui” pulmonar (bronhii mici, alveole). Se creează un proces de condensare în termeni clinici și radiologici, tradus prin acumulare de germeni patogeni, celule inflamatorii de apărare locală și celule ale sistemului imunitar care sunt trimise să izoleze procesul infecțios. Crește fluxul de mucus, secreții, reziduuri și astfel avem tabloul complet al unei pneumonii. Este important să spun că un individ cu o imunitate bună ajunge greu să facă pneumonie! Apoi, imunitatea deficitară nu ține neapărat de prezența unei boli, ci de starea generală a individului: pe fondul stresului profesional sau emoțional prelungit, după o perioadă de astenie sau convalescență, imunitatea organismului scade! Persoanele care lucrează foarte mult (sunt mereu "pe fugă”, dorm insuficient, se hrănesc necorespunzător) pot suferi de sindromul de oboseală cronică și au un răspuns imun deficitar. Microorganismele străpung ușor bariera imunitară, se pot instala în plămâni și astfel poate apărea pneumonia.
- Ce bacterii sunt implicate în aceste infecții?
- Bacteriile provin din diverse spectre. Factorul cauzator în cazul pneumoniei obișnuite poate fi pneumococul (Streptococcus pneumoniae), Chlamydia pneumoniae, Mycoplasma pneumoniae, Influenza pneumoniae, Moraxella catarrhalis etc. Cei mai vulnerabili sunt oamenii care au o afecțiune pulmonară veche: fumătorii cu bronșită cronică, astmaticii, cei cu boli de sistem (renale, metabolice, autoimune). În grupa de mare risc sunt incluși și cei care urmează tratamente imunosupresoare (cortizon, terapii autoimune, chimioterapie) sau indivizii cu HIV pozitiv, hepatită B sau C activă sau persoanele spitalizate o perioadă mai lungă de timp. Mulți dintre aceștia au risc de pneumonii cu germeni "puternici”, neobișnuiți în sistemul respirator (de exemplu, stafilococul), la care boala este mai severă în funcție de imunitate și de vârstă, iar perioada de tratament este mai lungă.
Expresia "tusea și junghiul” este definiția empirică a pneumoniei!
- Care sunt principalele simptome ale pneumoniei? Cum putem să o diferențiem de infecțiile căilor respiratorii superioare?
- Uneori e destul de greu să le diferențiem singuri. O viroză simplă a căilor respiratorii superioare, care prinde și traheea sau bronhiile, poate să semene foarte bine cu o pneumonie. Însă la pneumonie, pe lângă tusea persistentă, expectorația mucopurulentă abundentă (cu un colorit diferit, de la galben până la verde, prin prezența diverselor microorganisme implicate), avem fie febră (temperatură mai mare de 38°C!) și frisoane asemănătoare celor din viroze, dar mai intense, persistente, fie junghi sau dureri în regiunea toracică, fie respirație dificilă (sufocare). Expresia "tusea și junghiul” este, de fapt, definiția empirică a pneumoniei! Aceste simptome devin suficient de intense încât să determine bolnavul să se prezinte la medic.
Există și un aparent paradox: un pacient vârstnic, de exemplu, s-ar putea să nu aibă simptome atât de evidente, chiar dacă la plămâni se instalează o infecție severă, față de un pacient tânăr. După o anumită vârstă, mai ales dacă pacientul are și afecțiuni neurologice asociate (demență senilă, de exemplu), simptomele de alarmă pot fi foarte "lejere”, ascunse, slab percepute. Atrag atenția, mai ales în cazul persoanelor de peste 55 de ani, să consulte medicul și la infecțiile aparent simple ale căilor respiratorii, care "nu trec”, pentru că sub simptomele ușoare, în condițiile pe care le-am descris, se poate ascunde o boală mai gravă!
- Există factori care favorizează apariția bolii?
- Depinde de condiția fiecărui individ. Contează mult statusul imunitar, nutrițional și condițiile de viață. Noi chestionăm pacienții conform zisei populare "La doctor și la preot tre' să spui tot!”. Vrem să aflăm unde locuiesc, în ce mediu lucrează, unde au fost în vacanță, dacă au fost internați recent în spital, azil etc. De exemplu, în marile corporații, unde există spații mari închise, cu sisteme de recirculare a aerului, o infecție respiratorie virală sau micotică se poate răspândi imediat. Însă fiecare individ este unic. Unul poate urma un tratament cu cortizon, îi scade imunitatea (este scopul tratamentului în sine) și poate să facă ușor boala. Alții pot avea diabet, boli cardio-vasculare sau afecțiuni pulmonare cronice (astm, bronșită, emfizem) neținute sub control, decompensate, de care poate nici nu știu; și fumătorii sunt în grupa de risc și pot ajunge să facă pneumonie, în condițiile în care imunitatea lor este deficitară.
- Cum se diagnostichează o pneumonie?
- Odată ajuns la medic, după anamneză, pacientul beneficiază de un examen clinic complet, inclusiv examen radiologic, pentru a depista pneumonia. Afectarea "radiațiilor”, de care multă lume se teme, nu este semnificativă! Riscul iradierii este mult mai mic în comparație cu cel al unui diagnostic tardiv sau incomplet! Din păcate, nu putem face radiografii femeilor însărcinate (alternativa poate fi ecografia toracică). Noi trebuie să vedem exact câți lobi sunt afectați, cât de întinsă este pneumonia și dacă avem acumulare de lichid în învelișul plămânului (pleura). Uneori, examenul fizic poate să fie insuficient; examinarea completă printr-un perete toracic deformat, cu musculatură dezvoltată sau țesut gras în exces este dificilă. Atunci este necesară o confirmare prin imagistică radiologică. Nu mai pun în discuție pneumoniile care se pot ascunde în spatele unui corp străin inhalat - situație întâlnită mai des la copii, vârstnici cu deficiențe neurologice, accident vascular cerebral sau persoane cu apnee în somn. În alte cazuri, pneumonia poate fi în spatele unei tumori crescute pe o bronhie sau care comprimă și "închide” parțial ori complet o bronhie, care blochează fluxul normal de aer și secreții prin calea respiratorie. Așadar, facem o radiografie pulmonară pentru un diagnostic complet!
Există și oameni care nu pot tuși, din cauza lipsei reflexului de tuse, a secrețiilor insuficiente sau a unui blocaj în eliminarea secrețiilor). Se întâmplă să fie pneumonii cu tuse "seacă”. Metoda cu ajutorul căreia putem vedea în interiorul arborelui respirator și cu care putem preleva probe direct din zona afectată pentru a identifica agentul patogen este endoscopia bronșică sau bronhoscopia. Aceasta nu este însă o indicație de rutină în pneumonia necomplicată!
"Nu există tratamente naturiste care să aibă efecte notabile în pneumonia bacteriană”
- Ce opțiuni de tratament au bolnavii și cât durează acesta?
- Pentru pneumonia simplă, de cele mai multe ori nu e nevoie de examenul microbiologic, pentru că știm germenii cel mai frecvent implicați, care de obicei răspund la antibioticele recomandate conform vârstei, bolilor asociate etc. Așadar, nu este necesară totdeauna identificarea germenului cauzator. Putem examina secrețiile prin simpla recoltare, dacă pacientul tușește cu spută, sau recoltare prin aspirație bronșică. Facem o antibiogramă, stabilim antibioticul la care răspunde și putem iniția un tratament țintit. Dacă starea bolnavului nu permite așteptarea rezultatelor, începem un tratament antibiotic cu spectru larg, apoi schimbăm tratamentul dacă identificăm o bacterie rezistentă sau neacoperită de primul antibiotic, și administrăm un tratament țintit. Nu se recomandă antibiotice "puternice” pentru o pneumonie simplă! De asemenea, autotratarea ("după ureche”) cu medicamente, în special antibiotice, nu este indicată! Nu de puține ori ne confruntăm cu pacienți care au obiceiul să ia antibiotice la întâmplare, uneori nepotrivite, alteori pe o durată insuficientă. În timp, autotratamentele pot favoriza apariția rezistenței la antibiotice.
Tratamentul poate să dureze între 5 și 20 de zile, timp în care suntem într-o relație directă cu pacientul, pentru a-i urmări evoluția. Bolnavii pot să se simtă bine după primele 2-4 zile, semn că răspund la antibiotic, și uneori întrerup de la sine medicația, pentru că li se pare, de pildă, că-i doare stomacul din cauza antibioticului. Însă gestul lor, total greșit, mai ales dacă este repetitiv (în special dacă au și o boală pulmonară cronică), are implicații în timp! Devin foarte greu de tratat peste ceva vreme, dacă refac o pneumonie cu germeni potențial rezistenți.
În unele situații, la recomandarea medicului, se impune o verificare printr-o radiografie de control, la cel puțin o lună de la momentul diagnosticării unei pneumonii sau mai devreme, dacă este necesară.
Pentru că este o adevărată modă să se apeleze mai întâi la tratamente naturiste sau complementare, fac precizarea că nu există vreun tratament naturist care să aibă efecte notabile în pneumonia bacteriană. În acest caz, antibioticul este singurul care o poate vindeca. Pneumologul vede bolnavul în ansamblu și-i recomandă antibioticul potrivit, astfel încât să evite efectele adverse.
În cazul virozelor, însă, tratamentul "naturist” poate fi salutar. Foarte utile sunt alimentele bogate în antioxidanți, suplimentele de vitamina C, E și zinc, dar și acestea, luate la indicația medicului, pentru că există unele preparate care pot duce la reacții ireversibile! Spre exemplu, inhalatoarele cu zinc pentru nas pot duce la pierderea permanentă a mirosului!
- Pneumoniile pot da și complicații?
- Dacă plămânii sunt deja afectați de o boală pulmonară (astm, bronșită cronică, BPOC), pneumonia poate complica evoluția afecțiunii cronice, ceea ce duce la scăderea volumelor respiratorii (cu recuperare parțială sau minimă) sau chiar la insuficiență respiratorie severă. În unele situații, poate evolua spre abces pulmonar, care are o evoluție interesantă: bolnavul se poate simți mult mai bine, nu mai face febră, i se ameliorează și tusea (organismul își izolează zona afectată, iar bacteriile își creează o cămașă, un înveliș de rezistență). Dar simptomele revin după 2-3 zile și e mult mai rău! Atunci tratamentul antibiotic se poate prelungi până la 20, chiar 40 de zile, în condiții de spitalizare, cu tratament injectabil, care să ajungă rapid în zona afectată. De asemenea, poate fi necesară o intervenție chirurgicală pentru a drena abcesul, pentru că antibioticele pătrund greu în cavitatea de puroi formată.
"Acoperirea gurii și a nasului cu fularul nu ne ferește de virusuri și bacterii”
- Putem să prevenim apariția pneumoniilor?
- Nu întotdeauna avem posibilitatea să ne ferim de astfel de boli. În primul rând ar trebui să avem grijă de imunitate. Apoi, măsurile simple, de igienă personală, precum spălarea mâinilor și a alimentelor (fructe și legume care se consumă crude) ne păzesc de instalarea germenilor patogeni. În cazul prezenței unei afecțiuni pulmonare cronice decompensate, bolnavul trebuie să meargă la medicul specialist pneumolog, pentru a stabiliza boala și a nu fi prins "nepregătit” în fața unei viroze sezoniere (uneori inevitabile), pentru a evita măcar manifestarea severă a acesteia.
Pacienții cu imunitate scăzută, cu risc de mortalitate mare în cazul unei pnemonii acute, la sfatul medicului, se pot vaccina antipneumococic.
Ca reguli generale, atunci când e foarte frig și avem de făcut vreun efort pe afară, nu e bine să ne îmbrăcăm exagerat de gros și să transpirăm. Totdeauna, îmbrăcămintea va fi adecvată timpului și activității propuse. Este bine să ne protejăm zonele cu circulație deficitară - urechi, mâini, picioare. Acoperirea gurii și a nasului cu fularul nu ne ferește de virusuri și bacterii! Ar trebui ca cei infectați deja să-și pună o mască sau un șal la gură, să-i protejeze pe cei din jur când vorbesc, strănută sau tușesc și să evite salutul prin strânsul mâinii! De asemenea, este bine ca toată lumea să-și aerisească bine încăperile. Sunt lucruri simple, ușor de făcut, doar să ne aducem aminte de ele!
În perioadele de vârf ale virozelor, este necesar să suplimentăm rezervele organismului. Asta nu înseamnă să ne "îndopăm” cu vitamine și minerale, mai ales dacă nu avem nevoie. Dar o dietă echilibrată, care conține proteine și carbohidrați de calitate, în cantități optime, ne protejează de multe boli. Odihna este la fel de importantă (cel puțin 8 ore pe noapte!), așa încât să-i dăm timp organismului să-și refacă resursele de energie. Dacă avem o imunitate bună, foarte greu ne îmbolnăvim!
D-na dr. ANDREEA VLĂDĂU poate fi contactată la Clinica BIO-MEDICA din Calea Floreasca nr. 111-113, Sector 1, București, tel. 021/311.77.93 sau la Institutul Național de Pneumologie "Marius Nasta”