TIA ȘERBĂNESCU - "Puterea a oferit pomeni electorale, iar Opoziția a dus lupte intestine"

Analiza politică a lunii OCTOMBRIE

"La noi, campania electorală ține de la venirea PSD la putere"

- La ora la care purtăm acest dialog, s-a încheiat campania electorală pentru primul tur de scrutin și cunoaștem rezultatele primei etape din alegerile pentru președintele României. Vă rugăm să treceți în revistă principalele teme ale campaniei electorale și cum au influențat ele votul.

- Aș începe prin a spune că nu s-a încheiat cam­pania electorală, că suntem într-o continuă, obositoare și contraproductivă campanie, de la începutul anului, ba chiar de la venirea PSD la putere, în anul 2012. Și va mai dura, cel puțin până la turul al doilea al ale­gerilor prezidențiale. Tare mă tem însă că și după aceea vom avea parte tot de campanie electorală, până la alegerile generale din 2016. De altfel, e singurul lucru pe care știu să-l facă bine partidele noastre. În rest... După ce câștigă alegerile, n-au niciun fel de pro­­gram și de cele mai multe ori, revin tot la cam­pa­nie electorală. PSD a lăsat economia de izbeliște, politica externă la minima rezistență și a amânat ori­ce modernizare și dezvoltare a țării, de când a preluat guvernarea, împreună cu aliații săi. Singura lor ac­țiune a fost propaganda, culminând cu cea pen­tru ale­ge­rea președintelui. Prim-ministrul Victor Pon­ta a ieșit seară de seară la televizor ca să vorbească despre ce o să mai dea: pensii și salarii mai mari cu o su­tă de lei (o sumă cu o anumită rezonanță publică, pentru că tot asta promitea și Ceaușescu, înainte de a că­dea), am­­nistie fiscală pentru anumite categorii de bu­getari, ca­douri electorale pentru primăriile care au trecut din bar­ca Opoziției în cea a Puterii (în virtutea unei ordo­nanțe care suspendă legea contra traseis­mu­lui politic), ajutoare pentru săraci din partea Uniunii Europene, date ca din partea guvernului. Deci, n-a ratat nimic din ceea ce îi putea aduce voturi. În rest, a întreținut viu războiul cu președintele Traian Bă­sescu.

- Dar Opoziția?

- Candidații din Opoziție l-au criticat pe princi­pa­lul adversar, Victor Ponta, premier în funcție, dar s-au sfâ­șiat și între ei. Opoziția a fost fărâmițată de po­le­mici și acuzații, ceea ce i-a permis lui Victor Ponta ca, după doi ani și jumătate de guvernare dezas­tru­oasă, să obțină 40% din voturi. Cu excepția lui Klaus Iohannis, care a făcut altfel de politică, decentă, fără atacuri la persoană, cu totul neobișnuită la noi. Ma­ximum de enervare pe care l-a manifestat Iohannis a îmbrăcat o formă atât de protocolară, încât credeai că ești în romanele englezești: "Vă rog, domnule prim-ministru, să poftiți în Parlament, să ne pre­zen­tați bu­getul pe anul viitor, ca să vedem și noi dacă de­ficitul preconizat, de 15 miliarde, poate fi acoperit fără mă­rirea de taxe". Evident, Ponta nu s-a sinchisit de această invitație, deși legea îl obligă să prezinte bu­getul Parlamentului până pe 15 noiembrie. Pro­ba­bil că nici nu știe cu ce va acoperi bugetul și nici nu-l in­teresează, spunând că e treaba viitorului premier să se descurce, dacă el va ajunge președinte.

"Era mai bine dacă Băsescu nu se băga"

- În războiul Ponta-Băsescu, la care v-ați referit, se pare că președintele a pierdut multe puncte, im­pli­cându-se în campania de susținere a Elenei Udrea.

- Toți președinții sunt legați de partidele din care provin și fac politică, dar nu au voie să facă politică partinică sau să-și prigonească adversarii. Or, Traian Băsescu a fost principalul promotor al Elenei Udrea în această campanie. Și a făcut-o într-o manieră in­de­centă și păguboasă. Pentru că a scandalizat opinia pu­blică și nici nu s-a obținut scorul scontat. Can­didatul PMP a luat și mai puțin decât a primit partidul la europarlamentare, adică sub 6%. Drept e că nici nu merita mai mult. Ce să votezi la Elena Udrea? Ea nu a făcut decât să împacheteze, altfel, dimineața, de­cla­rațiile rostite seara de Traian Băsescu, și să le livreze ca fiind propriile idei. În rest, a mizat pe frumusețea ei reală, pe aerul sexy și pe o anume dezinvoltură (sa­re cu parașuta, dansează, croșetează, gătește, cântă). Dar acest candidat e chiar opusul celui pe care ar fi trebuit să-l susțină Traian Băsescu, având în vedere modelul de lider pe care l-a tot propus el însuși, de-a lungul celor două mandate: un politician serios, pre­gătit pe politică externă, cu proiect de țară, cu idei, firește, și cu scăpări de comportament (care l-au făcut celebru, de altfel), dar nu pus pe giumbușlucuri. Nu e acceptabil ca Traian Băsescu să susțină o vedetă de mondenități tv. De dragul cărții sale de vizită, era mai bine dacă Traian Băsescu nu se băga. Trebuia să-și încheie mandatele ca politicianul care a câștigat toate bătăliile la care a participat, nu să împartă 5% cu Elena Udrea.

- Cum apreciați diferența de zece procente dintre cei doi candidați la președinție? Dezbinarea Opo­zi­ției a dus la acest rezultat?

- Diferența este destul de mare și greu de recu­perat, datorită, în bună măsură, forței PSD, dublată de posibilitatea de a oferi pomeni electorale și de avan­tajul mijloacelor de propagandă pe care le are la dis­poziție, pe de o parte, dar și datorită stilului rezer­vat al lui Klaus Iohannis, căruia, în mod evident, îi lipsește dezinvoltura. Sigur, are o anumită ținută, pare un tip serios, dar e cam crispat și pare timorat. Dar mai există o explicație: Klaus Iohannis n-a luat mai multe voturi și pentru că a fost lăsat singur în cam­pania electorală. Crin Antonescu a dispărut complet, ba a mai și declarat că nu-l susține, că nu-l cunoaște, după ce l-a adus în partid și l-a impus la vârf. Din or­goliu, firește. Înțeleg că au fost probleme între ei, când Antonescu a renunțat la șefia PNL și la can­di­da­tura la președinție, dar acum era un interes general mai important decât acest conflict personal. Nici cei­lalți lideri PNL și PDL nu s-au înghesuit să-l înso­țeas­că, în aparițiile publice, pe Iohannis. Cele două par­tide nu l-au susținut, ba filiale întregi ale lor au spri­ji­nit, în ascuns, candidatul PSD. O politică murdară. În condițiile acestui boicot, e de mirare că a obținut și 30%.

"Pericolul major este ca PSD să pună mâna pe toată puterea statului"

- Următorii clasați se află la o distanță enormă de locul doi...

- Este o consecință a coagulării celor două blocuri, de stânga și de dreapta, care nu mai permit strecurarea printre ele a altor partide. Poate că mai reușește câte un partid să obțină ceva, dar nu scoruri cu două cifre. Singurul care a izbutit mai mult a fost PP-DD al lui Dan Diaconescu, în alegerile din 2012, pentru că a avut un discurs populist cum rar am mai văzut, și o televiziune la dispoziție. Dar PP-DD aproape că a dispărut în ultimii doi ani, înghițit de PSD, iar liderul lui, Dan Diaconescu, a fost votat de doar 4% în alegerile prezidențiale. Călin Popescu Tăriceanu, Elena Udrea și Monica Macovei se află cam la același nivel, cu aproximativ cinci procente de fiecare, adică un total de 15% din voturi, care nu se știe unde vor merge în turul al doilea. Voturile nu sunt date automat în contul candidatului pe care îl vor indica cei votați în turul întâi. Ponta se iluzionează că va primi integral voturile lui Tăriceanu, și de aceea l-a propus pe acesta pe lista de posibili prim-miniștri. Pe de altă parte, Udrea și Macovei l-au atacat destul de mult pe Iohannis, spunând că nu e nicio diferență între acesta și Ponta. Așa încât va fi greu să le re­co­mande alegătorilor lor să voteze cu Iohannis. Dreapta e, prin urmare, într-o dificultate pe care și-a făcut-o cu mâna ei, ignorând faptul că pericolul major este ca PSD să pună mâna pe toată puterea, odată ce va fi câștigat și președinția statului. Dacă cei care, cât de cât, au apărat statul de drept nu vor înțelege nici acum că trebuie să facă front comun, care să cuprindă și societatea civilă, în sprijinirea lui Klaus Iohannis, există riscul ca aceste alegeri să fie pierdute de Dreap­ta. Și chiar din vina ei. Dacă vrea să câștige, Dreapta trebuie să se unească într-un curent de apărare a de­mocrației.

"Guvernul Ponta a dovedit un dispreț suveran față de românii care trăiesc în străinătate"

- În ce măsură deficiențele de organizare sem­na­late la secțiile de vot din străinătate au viciat re­zul­tatele votului?

- Presa străină a criticat deja "deficiențele", ca să le numim așa, eufemistic, și a arătat că românii din diaspora au fost împiedicați să voteze, știut fiind că aceștia votează în mod tradițional cu Dreapta. S-au sesizat și cancelariile europene, iar vocile unor ofi­ciali străini s-au auzit critic, la adresa premierului Victor Ponta. Nu știm exact câți români nu și-au putut exprima opțiunile, dar poate fi vorba de câteva zeci de mii, care, în 2009, de exemplu, au întors peste noapte rezultatele. Cert este că guvernul Ponta a dovedit un dispreț suveran față de românii care trăiesc în stră­inătate, care trimit anual mai mulți bani în țară decât suma investițiilor străine și care au salvat de multe ori economia românească. Guvernul a organizat secții de vot prea puține, cu puține cabine și ștampile, și a tipărit insuficiente formulare pentru declarațiile pe pro­prie răspundere ca să îngreuneze procesul de vo­tare. Astfel, mulți români, care au venit de la sute de kilometri depărtare, pe cheltuiala lor, în orașele unde erau fixate centrele de vot, și au stat ore în șir la coa­dă, n-au fost lăsați să voteze. Guvernul a procedat la fel și în țară, în privința secțiilor de vot pentru stu­denți. Pentru că și studenții votează mai degrabă cu Dreapta decât cu Stânga.

"Știm că-s ticăloși, dar alții n-avem"

- În plină campanie electorală, au fost făcute publice detalii din câteva dosare de corupție uriașe, care au și dus la arestări de oameni sus-puși. Se pare că ele n-au impresionat, totuși, alegătorii...

- A fost un element al campaniei care aproape că a anihilat audiența candidaților la președinție, adu­cându-i la nivelul de figuranți. Explozia unor dosare penale, care s-au copt acum, a atras toată atenția publică. Bine că le-a venit vremea acestor dosare, pen­tru că Ponta le-ar fi îngropat definitiv, dacă nu le-am fi aflat înainte de a ajunge el președinte. Și e obligatoriu să le știm, pentru că în aceste dosare este toată floarea cea vestită a politicii românești, din toate partidele. Mai ales în dosarul Microsoft, unde sunt prinși nouă foști miniștri. E vorba despre o mită astronomică, de câteva zeci de milioane de dolari, căci și contractul era pe vreun miliard de dolari. De asemenea, a mai fost un dosar privind retrocedarea ilegală a 43.000 de hectare de pădure, în care fostul vice­președinte al Camerei Deputaților, Viorel Hre­ben­ciuc, acum arestat, alături de fiul său, a pretins mită 12.000 de hectare de pădure. Se prefigurează arestarea unor nume la fel de grele și în dosarul EADS. În toate achizițiile publice sunt probleme pe­nale, pare-se, dar mai ales acolo unde e vorba de sume mari. Aceste cazuri au arătat dimensiunea corupției în România și, deopotrivă, adevărata față, hâdă, a clasei politice românești.

- Și a avut vreun efect?

- Nu, din păcate. Am aflat ce "afaceri" învârt unii aleși pe banii noștri, dar reacția electoratului nu a fost una de pedepsire. Românii au ridicat din umeri: "Știm că-s ticăloși, dar alții n-avem". Pentru că, într-adevăr, ce să alegi: PSD, PNL, PC, PRM, UNPR, UDMR, PDL, PP-DD? Sunt toți cam la fel. Pe de altă parte, când apar unii mai curăței, electoratul nu mai are încredere, căci presupune că și ăștia au venit să fure. Speranța de a ne curăța clasa politică de corupți nu este legată de electorat, ci tot de DNA. Dar DNA mai are nevoie de încă un ciclu electoral sau două, ca să poată să-și facă treaba temeinic și să bage frica în po­liticieni, pentru totdeauna. Acum, sub spectrul vic­to­riei lui Ponta, politicienii corupți cred că e un moment greu pentru ei, dar trecător, că vor scăpa de mâna Jus­tiției, că se va da amnistie și dosarele în curs vor fi blo­cate. Ponta e în stare, pentru a proteja mafia, să schimbe legile și să reducă drastic atribuțiile DNA și ale altor instituții. De altfel, a mai încercat.