"Unii bărbați se străduiesc o viață întreagă să înțeleagă firea unei femei. Alții se ocupă cu lucruri mai puțin complicate, cum ar fi teoria relativității", a spus cândva Albert Einstein. O glumă, firește, o glumă adevărată, pentru că diferența dintre femei și bărbați nu se reduce la conformația corpului, ci și la biologie și boli.
O femeie din trei este afectată - mai devreme sau mai târziu - de o boală specific feminină: de la fibromul uterin și durerile menstruale, la atonia vezicală, la cistită și chiar la endometrioză, o afecțiune prea puțin cunoscută. Vestea bună: "Aceste maladii sunt supărătoare și foarte dureroase uneori, dar nu sunt periculoase și se pot vindeca", afirmă specialiștii.
Atonia vezicală - un subiect interzis pentru multe femei
Este vorba despre incontinența urinară, de care suferă, conform aprecierilor, zeci de milioane de femei, numai în Europa. Cifra este uriașă! Încă din anii tinereții, numărul femeilor afectate este de două ori mai mare decât cel al bărbaților. Iar odată cu vârsta, crește și riscul: circa 40% dintre femei suferă de atonie vezicală.
Femeile suferă mai ales de așa-numita incontinență de "solicitare": în timpul efortului fizic, dar și atunci când râd sau tușesc, scapă câteva picături de urină. Motivul: la femei, partea inferioară a bazinului e mai puțin stabilă decât la bărbați și aceasta, pentru că femeile aduc pe lume copii. În timpul sarcinii, ca uterul să se poată întinde spre spațiul de mai sus de el, toată greutatea apasă pe musculatura bazinului inferior. Așa se face că pe parcursul sarcinii sau după o naștere, mușchii și ligamentele bazinului sunt foarte solicitate. De aceea, peste 30% dintre mame suferă, temporar, de incontinență.
Și o slăbire a țesutului conjunctiv - ereditară sau condiționată de menopauză - ori obezitatea pot produce incontinență urinară. Primul ajutor îl oferă tampoanele speciale pentru incontinență, dar este foarte importantă și consultația medicală. Multe femei suferă ani de zile, fără să meargă la doctor, unele de jenă, altele crezând că incontinența după naștere sau la o vârstă înaintată ar fi ceva normal. Deși, luată din timp, problema ar putea fi diminuată sau chiar complet vindecată la 70-80% dintre femei.
La începutul fiecărui tratament se stabilește cauza, de multe ori prin simple întrebări adresate persoanei respective. Alte metode, precum ecografia vezicii urinare, sunt rareori necesare. În cele mai multe cazuri, o gimnastică specială pentru bazin rezolvă problema. Se recomandă învățarea exercițiilor cu un fizioterapeut și executarea lor la domiciliu.
În cazurile mai dificile, se face apel la electrostimulare, biofeedback sau - ca ultim pas - la o operație simplă, pentru fixarea, sub uretră, a unui bandaj de susținere confecționat din fibre sintetice.
Cistita - ce poate combate infecția?
Simptomele acestei afecțiuni sunt, de obicei, nevoia de a urina și durerile sau arsurile din timpul urinării. Cam o femeie din două trăiește această "experiență" cel puțin o dată pe parcursul vieții ei. "Din păcate, femeile sunt predispuse anatomic la cistite. Uretra lor este relativ scurtă (cu circa 3 cm mai scurtă decât a bărbaților), astfel că agenții patogeni ajung mai repede în vezica urinară", afirmă experții. În plus, la femei, uretra se află foarte aproape de anus, și de aceea bacteriile din intestin pătrund ușor în vezică, infectând-o.
Dar și hormonii joacă un rol: din cauza lipsei de estrogeni din timpul menopauzei, mucoasa din zona genitală este insuficient irigată cu sânge, astfel că pH-ul vaginului poate crește. Ceea ce ușurează pătrunderea bacteriilor și a agenților patogeni și, drept urmare, poate duce la apariția repetată a cistitelor.
Persoanele predispuse ar trebui să folosească măsurile preventive obișnuite: să bea multă apă, inclusiv în cazurile acute - apa spălând bine căile urinare. Să evite frigul, pentru că acesta slăbește mecanismele naturale de apărare ale organismului și infecția se instalează mai ușor. Experții le mai recomandă femeilor să meargă la toaletă după contactul sexual, deoarece în felul acesta bacteriile de la intrarea în uretră sunt îndepărtate imediat. O măsură pe cât de simplă, pe-atât de eficientă.
"Și dacă totuși se întâmplă? Multor paciente le e teamă să ia antibiotice și ezită prea multă vreme. Și dacă totuși le iau, întrerup administrarea imediat ce dispar durerile, nu și bacteriile. Ceea ce face ca acestea să devină rezistente, să se înmulțească și infecția să devină cronică", avertizează urologii, recomandând administrarea imediată și consecventă a antibioticelor.
Dar nu numai antibioticele pot fi folositoare, ci și anumite substanțe active existente în plante, ca de pildă, extractul din frunze de strugurii-ursului, produsele pe bază de fructe de merișor sau ceaiurile renale dezinfectante (mesteacăn, osul-iepurelui, mătase de porumb, cozi de cireșe etc.).
Durerile menstruale - ce este normal și când trebuie consultat medicul?
Fiecare femeie are pe parcursul vieții între 350-500 de cicluri menstruale. Dar felul cum se simte în această perioadă diferă de la caz la caz. Multe se plâng de dureri abdominale convulsive, care pot radia până în spate și în coapse. De multe ori, ciclul este însoțit și de dureri de cap, de oboseală, de diaree și de greață.
"Uterul este un mușchi. În timpul ciclului, el se contractă sub forma unor convulsii, pentru a «expulza» mucoasa uterină care nu-i mai este necesară. Ceea ce provoacă dureri specifice, în primele două zile", explică ginecologii. Dacă aceste dureri se datorează exclusiv ciclului, se recomandă administrarea unor medicamente antidurere și antispasmodice (de exemplu Ibuprofen și Buscopan). Durerile pot fi calmate, temporar, și cu ajutorul unei buiote cu apă caldă ținute pe abdomen, iar spasmele dispar pe durată lungă după administrarea de magneziu în doze suficiente.
Și tratamentul hormonal calmează durerile menstruale. Femeile care iau pilula anticoncepțională se plâng mai rar de dureri acute. Iar echilibrul hormonal poate fi restabilit și cu ajutorul unor extracte de plante (de exemplu, extractul de mielărea). Dar terapia cu plante trebuie să fie de lungă durată și regulată.
Femeile care au dureri abdominale puternice sau cele cu ciclu neregulat ar trebui să consulte un ginecolog. Pentru că în spatele lor s-ar putea ascunde afecțiuni mai grave, precum un fibrom uterin sau o endometrioză. Cu ajutorul razelor ultrascurte, al ecografiei abdominale și al analizelor de sânge, medicul poate stabili cauza și tratamentul bolii.
(În numărul viitor, tratamente alternative pentru "Bolile tabu")