"Eco Civica" este una dintre organizațiile neguvernamentale care au demonstrat Comisiei că praful "PM10" face ravagii, în primul rând în București, singura capitală europeană care are parte de un primar care n-o iubește. Aici, și numai aici, parcurile sunt betonate, arborii de pe domeniul public sunt doborâți fără milă (vezi zecile de tei istorici ce dispar în zona Casei Presei, pentru a face loc unui pasaj rutier), mașinile sufocă centrul orașului, încurajate cu obstinație ceaușistă de primarul general. Numai la București se toaletează la sânge copacii, în mijlocul verii, grăbindu-li-se moartea sau reducându-li-se, uneori, până la zero, volumul de frunze care filtrează aerul prăfuit. Și numai pe bulevardele acestui oraș, primăria generală și primăriile de sector plantează platani modificați genetic, "programați", se spune, să se usuce după 10-20 de ani, pentru a face loc altor "investiții" în spații verzi. Edilii de azi poartă, după cum vedem, grija edililor de mâine... Îngrijorat de situația disperată a poluării bucureștene, Guvernul UE, și nu Guvernul României (!), a decis să intervină. Deși este vorba de sănătatea alegătorilor chemați mâine-poimâine la urne, primul ministru, care se vrea și "cel mai cel" președinte, nu-și permite să-l deranjeze cu observații pe baronul de București, ca, de altfel, nici pe ceilalți baroni pesediști din țară. El mizează pe lipsa de cultură ecologistă a românilor și uită că există un "Big Brother" la Bruxelles, care nu se joacă. Primăria Capitalei ar fi trebuit să aplice un program de măsuri pentru îmbunătățirea calității aerului încă din 2010, când a fost adoptat, pe hârtie, așa-zisul "Program Integrat de Gestionare a Calității Aerului", ce prevedea, în principal, creșterea suprafeței de spațiu verde, încurajarea transportului alternativ (pe biciclete) și decongestionarea traficului în zona centrală. Nici spațiul verde n-a crescut la 26 metri pătrați pe persoană (dimpotrivă, a scăzut!), nici noi piste pentru biciclete n-au fost construite, nici traficul n-a fost diminuat în centrul orașului. Primăria Generală face totul pe dos. Început în 2007, inventarul spațiilor verzi abia dacă s-a terminat de curând, iar ca să crească în statistici suprafața parcurilor, primarul a ordonat să fie înscrise la rubrica "spații verzi" și marile lacuri ale orașului. Eșecurile administrației dâmbovițene merg chiar mai departe: rețeaua de stații de măsurare a calității aerului din București nu funcționează cum trebuie! Cu alte cuvinte, nu se poate măsura cât de poluat este aerul și nici nu se pot face raportările obligatorii către UE! Dacă avansăm pe aceeași direcție absurdă, găsim că primarii de sector, dornici să dea de lucru unor firme de casă, plantează panseluțe și pomișori în jardiniere. Campion este celebrul Piedone de la sectorul 4, care a construit, în unele intersecții, monstruozități din plastic în formă de copaci "decorativi". Din cele 43 de măsuri pentru reducerea poluării în orașele României, adoptate în urmă cu patru ani, 30 trebuiau realizate de Primăria Capitalei. Dar câte au fost puse în practică? Comisia Europeană nu mai acceptă scuze și explicații. Amenință autoritățile române cu amenzi substanțiale, dacă nu iau măsuri urgente, de redresare a situației. După cum vedem, celor de la Bruxelles le pasă mai mult de sănătatea noastră decât politicienilor dâmbovițeni. Ceea ce nu este o noutate...