- Nu cred că sprijinul declarat de Emil Boc pentru Elena Udrea se datorează unei admirații sincere față de liderul PMP, ci mai degrabă este dictat de interesele politice ale lui Traian Băsescu, președintele căruia domnul Boc i-a fost întotdeauna loial și la a cărui strategie se aliniază și acum, chiar dacă aceasta înseamnă despărțirea de propriul partid, PDL. Acest proces nu a început acum, ci mai demult, când Emil Boc a preferat să participe la o reuniune a Fundației Mișcarea Populară care avea loc la Cluj, deși în același oraș, în aceeași zi, avea loc un miting organizat de PDL. Se pare, deci, că și Emil Boc s-a despărțit de PDL, odată cu Traian Băsescu, deși nu a făcut-o la fel de explicit. Toate acțiunile sale din ultimul an ne îndreptățesc să credem acest lucru, iar alianța pe care Vasile Blaga a forțat-o cu PNL, partid care a participat din plin la tentativa de suspendare a președintelui Băsescu în 2012, justifică într-o oarecare măsură despărțirea domnului Boc de partidul său, nu însă și susținerea candidaturii prezidențiale a Elenei Udrea. Care este însă strategia președintelui Băsescu pentru viitor? Este greu de crezut că domnul Băsescu își imaginează că Elena Udrea va deveni președintele României. De orice îl putem suspecta, numai de lipsă de inteligență nu, iar sondajele de opinie le interpretează mai bine decât oricine. Dincolo de susținerea explicită a Elenei Udrea, jocul său este mai subtil, mai dur și mai cinic: Traian Băsescu vrea să rezerve pentru sine rolul de lider al opoziției, după alegerile prezidențiale, iar pentru aceasta trebuie: 1. Să-și distrugă toți concurenții din zona de dreapta, de la Cătălin Predoiu la Klaus Johannis și Monica Macovei, și 2. Să se asigure că Victor Ponta va fi președinte, pentru că un președinte de dreapta nu va avea nevoie de Traian Băsescu pe post de lider politic. De altfel, candidatul ACL, Klaus Johannis, s-a și delimitat, explicit, de domnul Băsescu. Așa se explică și de ce singurii oameni politici acceptați fără rezerve de Traian Băsescu sunt doar cei fără șanse de a-l eclipsa, cum ar fi Elena Udrea și liderul PNȚCD, Aurelian Pavelescu, sau cei care îl urmează fără să pună prea multe întrebări, chiar dacă aceasta înseamnă eliminarea intelectualilor din cercul puterii. Iar dacă pentru succesul acestui proiect personal este nevoie de victoria lui Victor Ponta, cum am argumentat, atunci nu există nicio problemă ca actualul șef al statului să-l sprijine, indirect, pe liderul PSD să ajungă la Cotroceni, oricât de nociv ar fi acest lucru pentru țară. Asistăm, așadar, la un "blat" politic la nivel înalt, iar Emil Boc, fie pentru că nu se mai regăsește în PDL, fie pentru că speră la un viitor politic mai interesant alături de Traian Băsescu, nu face altceva decât să joace rolul care i-a fost atribuit în acest scenariu politic. Atât.
- Cărțile de vizită ale candidaților la președinție au fost etalate. Cum le apreciați ivirea pe scena publică?
- Mărturisesc că această campanie prezidențială mi se pare un spectacol trist, o mascaradă care ascunde un blat, cum am explicat mai sus. Temele sunt false, iar dezbaterea publică este viciată de tot felul de diversiuni, cum ar fi de pildă cea din jurul "ofițerului acoperit", pe care nu-l poate deconspira nimeni, pentru că legea interzice astfel de deconspirări. Principalii candidați, Victor Ponta și Klaus Johannis, joacă roluri scrise de alții - păpușari politici, specialiști în comunicare etc. și nu candidează în numele unor valori și convingeri morale, civice și politice. Da, programul politic lansat de Klaus Johannis este interesant și corect, dar dacă îl urmărim pe domnul Johannis, încercând să-și susțină obiectivele, de la statul de drept la relațiile cu NATO și UE, ni se pare neconvingător și plat. În plus, din trecutul său recent nu putem desprinde nici un crez politic - mă refer la convingeri, la valori, nu la competențe administrative pe proiecte de anvergură mică și medie. Totodată, pe undeva, frazele frumoase de astăzi contrastează vizibil și supărător cu acțiunile domnului Johannis din ultimii ani, de la candidatura la funcția de premier în numele coaliției Grivco, în 2009, la susținerea tentativei de suspendare a președintelui Băsescu din 2012. Îmi este greu să uit emisiunea de la Realitatea TV, în care candidatul ACL se ferea ca necuratul de tămâie să spună un singur cuvânt rău despre Dan Voiculescu, "Varanul", care tocmai fusese condamnat la zece ani de închisoare. Candidatul opoziției anti-PSD trebuia atunci să denunțe sistemul mafiot de jefuire a statului, personificat timp de două decenii de liderul PC, dar domnul Johannis a făcut tot ce a putut pentru a rata acel moment - și a reușit. Nu cred, deci, în discursul lui Klaus Johannis, cum nu cred că PNL este cu adevărat adversarul PSD. Favoritul cursei prezidențiale, Victor Ponta, și-a lansat campania cu sloganul unirii românilor, dar cum îi poate uni pe români un politician care promovează un discurs al urii, cum face Victor Ponta față de Traian Băsescu? Campania sa este construită pe ostilitate și conflict, nu pe reconciliere națională. Victor Ponta nu poate fi deci un președinte unificator, iar ca plagiator dovedit nu poate garanta promovarea valorilor, ci doar victoria imposturii. Totodată, l-am auzit de atâtea ori înfierând DNA, ANI, UE și statul de drept, amestecându-se în justiție și apărându-i pe baronii penali, încât nu-l putem crede când promite că va susține o justiție independentă și interesele NATO și UE. Singurul candidat sincer, al cărui discurs este susținut de propriile realizări, este Monica Macovei, a cărei carieră politică a reflectat credința sa profundă în cauza integrității și a combaterii corupției. Faptul că sondajele o creditează cu mai puține procente decât ar obține Elena Udrea este o bilă neagră pentru electorat - și un motiv să avem puțină încredere în viitor.