Mascarada electorală

Rodica Culcer
- Într-un interviu din "Evenimentul zilei", fostul premier, Emil Boc, susține ferm candidatura Elenei Udrea, la funcția de președinte al României, lăudân­du-i determinarea și energia politică. O caracterizare care anulează, imaginea atât de depreciată, în me­diile de presă, a președintei Partidului Mișcarea Populară. Cum explicați?

- Nu cred că sprijinul declarat de Emil Boc pentru Elena Udrea se datorează unei admirații sincere față de liderul PMP, ci mai degrabă este dictat de interesele politice ale lui Traian Băsescu, președintele căruia dom­nul Boc i-a fost întotdeauna loial și la a cărui strategie se aliniază și acum, chiar dacă aceasta înseamnă des­păr­țirea de propriul partid, PDL. Acest proces nu a în­ceput acum, ci mai demult, când Emil Boc a preferat să participe la o reuniune a Fundației Mișcarea Populară care avea loc la Cluj, deși în același oraș, în aceeași zi, avea loc un miting organizat de PDL. Se pare, deci, că și Emil Boc s-a despărțit de PDL, odată cu Traian Bă­ses­cu, deși nu a făcut-o la fel de explicit. Toate acțiunile sale din ultimul an ne îndreptățesc să credem acest lu­cru, iar alianța pe care Vasile Blaga a forțat-o cu PNL, par­tid care a participat din plin la tentativa de suspen­dare a președintelui Băsescu în 2012, justifică într-o oarecare măsură despărțirea domnului Boc de partidul său, nu însă și susținerea candidaturii prezidențiale a Elenei Udrea. Care este însă strategia președintelui Bă­sescu pentru viitor? Este greu de crezut că domnul Bă­sescu își imaginează că Elena Udrea va deveni preșe­dintele României. De orice îl putem suspecta, numai de lipsă de inteligență nu, iar sondajele de opinie le inter­pretează mai bine decât oricine. Dincolo de susținerea explicită a Elenei Udrea, jocul său este mai subtil, mai dur și mai cinic: Traian Băsescu vrea să rezerve pentru sine rolul de lider al opoziției, după alegerile preziden­țiale, iar pen­tru aceasta trebuie: 1. Să-și distrugă toți con­­curenții din zona de dreapta, de la Cătălin Predoiu la Klaus Johannis și Monica Macovei, și 2. Să se asigure că Victor Ponta va fi președinte, pentru că un președinte de dreapta nu va avea nevoie de Traian Băsescu pe post de lider po­litic. De altfel, candidatul ACL, Klaus Johannis, s-a și delimitat, explicit, de domnul Băsescu. Așa se explică și de ce singurii oameni politici acceptați fără rezerve de Traian Băsescu sunt doar cei fără șanse de a-l eclipsa, cum ar fi Elena Udrea și liderul PNȚCD, Aurelian Pa­velescu, sau cei care îl urmează fără să pună prea multe întrebări, chiar dacă aceasta înseamnă eli­mi­narea inte­lec­tualilor din cercul puterii. Iar dacă pen­tru suc­ce­sul acestui proiect personal este nevoie de vic­toria lui Vic­tor Ponta, cum am argumentat, atunci nu există nicio problemă ca actualul șef al statului să-l sprijine, indirect, pe liderul PSD să ajungă la Cotroceni, oricât de nociv ar fi acest lucru pentru țară. Asistăm, așadar, la un "blat" politic la nivel înalt, iar Emil Boc, fie pentru că nu se mai regăsește în PDL, fie pentru că spe­ră la un vii­tor politic mai interesant alături de Traian Băsescu, nu face altceva decât să joace rolul care i-a fost atribuit în acest scenariu politic. Atât.

- Cărțile de vizită ale candidaților la președinție au fost etalate. Cum le apreciați ivirea pe scena pu­blică?

- Mărturisesc că această campanie prezidențială mi se pare un spectacol trist, o mascaradă care ascunde un blat, cum am explicat mai sus. Temele sunt false, iar dezbaterea publică este viciată de tot felul de diversiuni, cum ar fi de pildă cea din jurul "ofițerului acoperit", pe care nu-l poate deconspira nimeni, pentru că legea in­terzice astfel de deconspirări. Principalii candidați, Vic­tor Ponta și Klaus Johannis, joacă roluri scrise de alții - păpușari politici, specialiști în comunicare etc. și nu candidează în numele unor valori și convingeri morale, civice și politice. Da, programul politic lansat de Klaus Johannis este interesant și corect, dar dacă îl urmărim pe domnul Johannis, încercând să-și susțină obiectivele, de la statul de drept la relațiile cu NATO și UE, ni se pare neconvingător și plat. În plus, din trecutul său recent nu putem desprinde nici un crez politic - mă refer la convingeri, la valori, nu la competențe administrative pe proiecte de anvergură mică și medie. Totodată, pe undeva, frazele frumoase de astăzi contrastează vizibil și supărător cu acțiunile domnului Johannis din ultimii ani, de la candidatura la funcția de premier în numele coa­liției Grivco, în 2009, la susținerea tentativei de sus­pendare a președintelui Băsescu din 2012. Îmi este greu să uit emisiunea de la Realitatea TV, în care candi­datul ACL se ferea ca necuratul de tămâie să spună un singur cuvânt rău despre Dan Voiculescu, "Varanul", ca­re toc­mai fusese condamnat la zece ani de închisoare. Candi­datul opoziției anti-PSD trebuia atunci să denunțe siste­mul mafiot de jefuire a statului, personificat timp de două decenii de liderul PC, dar domnul Johannis a fă­cut tot ce a putut pentru a rata acel moment - și a reu­șit. Nu cred, deci, în discursul lui Klaus Johannis, cum nu cred că PNL este cu adevărat adversarul PSD. Favo­ri­tul cursei prezidențiale, Victor Ponta, și-a lansat cam­pa­nia cu sloganul unirii românilor, dar cum îi poate uni pe români un politician care promovează un discurs al urii, cum face Victor Ponta față de Traian Băsescu? Cam­­pa­nia sa este construită pe ostilitate și conflict, nu pe re­con­ciliere națională. Victor Ponta nu poate fi deci un pre­ședinte unificator, iar ca plagiator dovedit nu poate garanta promovarea valorilor, ci doar victoria im­pos­turii. Totodată, l-am auzit de atâtea ori înfierând DNA, ANI, UE și statul de drept, amestecându-se în justiție și apărându-i pe baronii penali, încât nu-l putem crede când promite că va susține o justiție independentă și in­te­resele NATO și UE. Singurul candidat sincer, al că­rui discurs este susținut de propriile realizări, este Mo­nica Ma­covei, a cărei carieră politică a reflectat cre­dința sa pro­fun­dă în cauza integrității și a combaterii corupției. Fap­tul că sondajele o creditează cu mai puține procente de­cât ar obține Elena Udrea este o bilă neagră pentru electorat - și un motiv să avem puțină încredere în viitor.