Cel mai puternic simț
Suntem cuprinși de emotie, profund mișcați, ni se face "pielea de găină"... Până și cuvintele folosite în limbajul nostru uzual reflectă importanța pe care o acordăm atingerilor! Sintagmele citate mai sus arată că nu există vreo altă experiență senzorială pe care s-o percepem cu o asemenea intensitate.
Putem întoarce privirea în altă parte, dacă dorim, ne putem astupa urechile sau nările, însă ne este imposibil să nu simțim. Simțul tactil e mereu prezent - de la începutul și până la sfârșitul vieții noastre. El se dezvoltă deja din a șaptea săptămână de sarcină, cu mult înainte ca un copil aflat în pântecele mamei să fie capabil să audă, să vadă, să miroasă ori să distingă un gust. Iar pe patul de moarte, când vederea ni se încețoșează, auzul ne slăbește și simțul olfactiv nu ne mai ajută, încă putem percepe atingerile.
Chiar și identitatea noastră poartă în mare măsură amprenta atingerilor. "Simțul tactil este unicul nostru simț reflexiv", precizează medicii și psihologii specializați în psihosomatică. E cel dintâi simț care ne permite perceperea propriei noastre persoane, ca una autonomă în raport cu mediul. Dr. Tiffany Field, de la University of Miami, merge și mai departe, afirmând că atingerea "are o însemnătate crucială pentru supraviețuirea speciei umane".
Ce urmări dramatice poate avea expresia fizică a lipsei de afecțiune s-a constatat deja în secolul 13, când împăratul Friedrich II a fost curios să afle ce limbaj își însușesc mai întâi copiii, atunci când adulții nu li se adresează verbal și nu-i mângâie. Rezultatul? Nou-născuții au murit. Tot atât de dramatice sunt și concluziile unui studiu american, care a analizat situația orfanilor crescuți în casele de copii suprapopulate din România. În final, cercetătorii arată că neglijarea micuților duce la tulburări afective, precum și la dificultăți de comunicare prin limbaj și la un coeficient de inteligență redus, având o valoare apropiată de cea a oamenilor cu dizabilități psihice.
Dar și omisiunile mai puțin grosolane lasă urme: specialiștii sunt convinși că persoanele care nu au beneficiat în copilărie de suficientă tandrețe, manifestată inclusiv în planul fizic, nu vor reuși niciodată să recupereze integral acest deficit, în decursul întregii lor vieți: "Unele studii din Japonia și Olanda pun în evidență legătura dintre lipsa de afecțiune și de apropiere fizică, suferită în perioada copilăriei, și depresiile apărute la vârsta adultă. Totodată, există indicii ce sugerează că absența atingerilor în primii ani de viață poate declanșa mai târziu tulburări ale impulsului de hrănire."
Și în ceea ce-i privește pe pacienții diagnosticați cu afecțiuni psihice s-a observat că ei au avut parte de foarte puține atingeri.
Masajul crește imunitatea
Și alte cercetări atestă puterea tămăduitoare a atingerilor. Specialiștii americani au descoperit că masajul aplicat adulților poate spori capacitatea naturală de apărare a organismului, prin creșterea numărului de celule imunitare și diminuează secreția de hormoni ai stresului, cum este cortizolul. Cercetătorii britanici au stabilit că mușchii cefei se află în legătură cu o arie cerebrală care controlează atât respirația, cât și funcțiile inimii, pulsul și tensiunea arterială - de aceea, masajele efectuate regulat pe ceafă au un efect de scădere a tensiunii. Și oncologii de la Spitalul Charite din Berlin au descoperit că, la femeile cu cancer mamar, masajul clasic reduce suferințele fizice, stările de epuizare și labilitatea psihică.
Însă nu numai ședințele prelungite de masaj, ci și micile atingeri dau rezultate uimitoare, așa cum consemnează o serie de studii internaționale. Astfel, în cadrul unui experiment, femeile au reacționat mai slab la stimulii dureroși, în timp ce erau ținute de mână de către partenerii lor. Bolnavii și-au luat mai disciplinat medicamentele, dacă medicul i-a strâns ușor de braț, în momentul când le-a cerut să nu uite de tratamentul prescris. Chelnerii au primit un bacșiș mai consistent, după ce au atins ca din întâmplare brațul clientului, când i-au prezentat nota de plată. Și tot din aceste studii aflăm că bărbații s-au arătat mai dispuși să-și asume riscuri, dacă o femeie le-a răspuns la salut, dându-le mâna.
Atingerile nu înseamnă doar erotism
Dar de unde provine această forță a atingerilor? "Contactul corporal agreabil coboară nivelul cortizolului, care este un hormon al stresului, și calmează sistemul nervos. Pe lângă aceasta, organismul secretă o cantitate sporită de oxitocină, așa-numitul hormon al alintărilor, care ne creează o plăcută stare de bine", explică specialiștii. "Atingerea nu are de-a face numai cu erotismul și cu excitația sexuală. Ea reprezintă o confirmare a afecțiunii și atașamentului, ne oferă sprijin, ocrotire și consolare, sentimentul că ne aflăm în siguranță."
Multor oameni le lipsește tocmai acest sentiment. Dintr-un sondaj organizat de "Institutul de Marketing YouGov" în luna ianuarie a anului în curs, reiese că aproape jumătate dintre europeni (47%) consideră că, în general, conaționalii lor se îmbrățișează prea puțin, iar o treime și-ar dori personal mai multe îmbrățișări. În 2011, un studiu similar al "Institutului Ipsos" stabilise că aproape 13% dintre europeni resimt lipsa atingerilor și unul din trei ar fi dispus să plătească pentru a avea contactul corporal dorit.
Aceasta este o tendință de care industria centrelor de recreere se grăbește să profite. Piața se dezvoltă spectaculos. Sumele cheltuite pentru masaje și alte proceduri de tip wellness cresc de la an la an. Venind de la New York, a trecut Oceanul și s-a împământenit pe vechiul continent moda ciudată a "petrecerilor cu dezmierdări", unde oameni care se văd pentru prima oară în viața lor se întâlnesc pentru a schimba între ei mângâieri. Și nimeni nu se mai miră, văzând în zonele pietonale din marile orașe europene persoane care împart trecătorilor "free hugs", adică îmbrățișări gratuite.
Specialiștii descriu și un fenomen colateral morbid, apărut în societatea noastră, atât de zgârcită cu atingerile: "Ne este cunoscut din cercetările noastre că mulți dintre cei care stau astăzi în sălile de așteptare ale cabinetelor medicale nu au de fapt o problemă organică, ci una psihică. Ei au nevoie de atenție, le lipsesc atingerile, se simt ignorați de cei din jur. Medicul este unica persoană care îi ascultă, se apropie de ei și îi atinge."
De regulă, oamenii singuri suferă mai frecvent de un deficit de atingeri decât cei implicați într-o relație. Iar cuplurile care obișnuiesc să se atingă des își evaluează relația ca fiind mai fericită decât a celor care au rareori contact fizic. "Persoanele care trăiesc alături de un partener se îmbolnăvesc mai rar decât cele singure, iar aceasta ar putea avea de-a face cu atingerile. Este un lucru știut că îndrăgostiții care nu se mai satură să se îmbrățișeze au un sistem imunitar deosebit de puternic."
Cât contact fizic ne este necesar și în ce formă, pentru a fi mereu sănătoși și mulțumiți? Aceasta e o chestiune strict individuală, care depinde și de calitatea atingerilor. "Și cea mai tandră mângâiere va deveni cu timpul banală, dacă rămâne neschimbată", avertizează psihologii. Când sărutul de rămas-bun dat dimineața și îmbrățișarea de la întoarcerea acasă seara se petrec mecanic, fără niciun fel de participare interioară, organismul celor doi nu mai produce oxitocină, hormonul stării de bine.
Și e nevoie de atât de puțin, ca să ne simțim cu adevărat mulțumiți și să dăruim fericire celor dragi! Nu trebuie decât să conferim gesturilor noastre un conținut afectiv autentic, să nu fim grăbiți și neglijenți în conviețuirea cu partenerul, ci să ne rezervăm suficient timp pentru alintări și atingeri, să ne strângem la piept mai des copiii și părinții și să-i îmbrățișam din toată inima pe prietenii noștri apropiați.
Mic tratat de masaj: Ce ne ajută și când
Nenumărate studii atestă valoarea terapeutică a masajului. Dar care metodă este cea potrivită? În cele ce urmează, vom trece în revistă câteva terapii.
Masajul clasic - Cea mai cunoscută dintre metode provine din Suedia. Maseurul frământă, lovește ușor și netezește pielea pentru a elimina tensiunile și contracturile mușchilor, precum și pentru a activa circulația locală și a stimula metabolismul. Se recomandă contra durerilor cronice de spate, după un program sportiv solicitant, în momentele de mare stres, la forme ușoare de depresie și la afecțiuni reumatice.
Lomi Lomi - Acest tip de masaj a fost preluat din medicina tradițională hawaiană și are o acțiune relaxantă și purificatoare asupra corpului, minții și sufletului. Maseurul întrebuințează mult ulei și lucrează cu tot antebrațul, mișcându-se ritmic, pe un fundal sonor de muzică și cântece hawaiene, de jur-împrejurul mesei de masaj. Metoda ajută împotriva contracturilor musculare, a durerilor de cap, ceafă și spate, a stresului și a stărilor de epuizare.
Drenajul limfatic manual - Când vasele limfatice nu mai pot asigura circulația limfei și se produc staze dureroase, un drenaj limfatic ne poate fi de folos. El pune din nou lichidul în mișcare și dă un impuls binevenit sistemului imunitar. Pentru a deschide chiar și valvulele fine de la periferia sistemului limfatic, terapeutul face uz de manevre speciale, mărind presiunea exercitată asupra vaselor limfatice, pe tot traseul acestora.
Osteopatia - Această "medicină manuală" urmărește să realizeze un echilibru între structurile dure ale corpului, cum sunt oasele, și cele moi, ca mușchii, tendoanele și ligamentele. Osteopatul - un medic specializat în domeniul respectiv sau un fizioterapeut cu solide cunoștințe de anatomie - palpează porțiunile tensionate de mușchi și țesutul conjunctiv sau blocajele din articulații și le elimină prin tragere ușoară sau apăsare blândă. Tratamentul este util la dureri de cap, migrene, dureri de spate, ceafă și articulații, ba chiar și la tinitus.
Masajul reflexogen - Toate organele și grupele de mușchi corespund anumitor puncte de pe suprafața tălpilor. Terapeutul aplică o presiune pe aceste puncte reflexogene, pentru a influența pozitiv, de exemplu, stomacul, ficatul, intestinul sau glanda tiroidă. Tratamentul are scopul de a întări sistemul imunitar și de a combate tulburările intervenite în funcționarea organelor interne.
Mângâieri pentru trup și suflet
* Masajele destind mușchii, micșorează secreția de hormoni ai stresului, stimulează sistemul imunitar și ne creează o stare de bine. Faceți-i o asemenea plăcere partenerului dvs., întrebuințând, de pildă, un ulei parfumat de migdale, portocale sau lavandă. Iar cine n-are un partener pe care să-l maseze, poate valorifica propriul potențial terapeutic în avantajul personal.
* Atingerile proprii produc efecte tot atât de pozitive: bătăile inimii se liniștesc, este secretată oxitocina și apare relaxarea. Ungerea cu o loțiune specială de corp, după duș, vă oferă clipe de adevărată delectare.