Temerile dvs. referitoare la riscul unei evoluții cu potențial neoplazic în cazul hemangiomatozei hepatice sunt neîntemeiate, deoarece nu există cazuri de raportare a vreunei transformări maligne în contextul acestei patologii. Dintre tumorile benigne ale ficatului (chist, adenom hepatic) hemangiomul este cea mai frecventă formă necanceroasă de origine mezenchimală, de obicei solitară, format din vase de sânge atipice sau neregulate ca aranjament și dimensiune. Cele mai multe hemangioame sunt de dimensiuni mici și asimptomatice la momentul diagnosticării, puține dintre ele fiind capabile să crească în volum, devenind îndeajuns de mari pentru a determina simptome.
Chiar dacă tumorile hepatice benigne nu produc, de obicei, simptome și nu necesită tratament, nu este rară constatarea că hemangioamele de dimensiuni mari sechestrează și distrug trombocitele, determinând coagulare de consum și trombocitopenie simptomatică (sindromul Kasabach-Merritt). Mai mult decât atât, există și cazuri în care putem vorbi de hemangioame-gigant (peste 4 cm), care, totuși, rămân stabile și nu determină simptome în timp sau devin simptomatice, cel mai comun simptom fiind durerea și disconfortul abdominal.
În altă ordine de idei, pentru pacienții simptomatici, terapia de elecție este intervenția chirurgicală. Indicațiile pentru operație cuprind creșterea rapidă în dimensiune, durerea de lungă durată, în ciuda administrării de analgezice, riscul ridicat de tromboză intratumorală și riscul mare de ruptură cu hemoperitoneu. Bineînțeles că dimensiunea sau localizarea hemangiomului va influența decizia medicului de a efectua fie o rezecție segmentală, fie o enucleere a acestuia. Aceste proceduri pot fi efectuate prin chirurgie deschisă sau, uneori, laparoscopică.
În afară de modalitățile chirurgicale, există și alte opțiuni pentru tratamentul hemangiomului simptomatic. Astfel, embolizarea arterială (ramurile arterei hepatice pot fi embolizate cu alcool sau alte substanțe) duce la micșorarea masei tumorale, diminuând riscul complicațiilor.
Alte tehnici de succes utilizate în practica medicală cuprind ablația prin radiofrecvență (percutan și laparoscopic), ligatura vaselor hrănitoare, iradierea hepatică și chiar lobotomia hepatică, în cazul hemangiomului gigant.
Din punct de vedere al medicinei naturiste, remediile utile în cazul hemangiomatozei hepatice sunt reprezentate de Schizandra, Ganoderma, Turmeric, Coriolus, Cordyceps etc., dar mai ales de extractul din mlădițe de Cimișir, gemoderivat recomandat în tratamentul unor patologii tumorale benigne, cum sunt nodulii mamari, chisturile ovariene, neoformațiile cutanate și hemangioamele hepatice.
Și, pentru ca neliniștea dvs. să se risipească definitiv, în încheiere vă recomand să cereți evidențierea markerilor tumorali, care pot exclude o leziune hepatică de natură malignă: alfa-fetoproteina, CA 19-9, antigen carcinoembrionar (CEA).
Să auzim numai de bine!
Dr. LAWRENCE CHUKWUDI NWABUDIKE - medic primar dermatolog, acupunctor și homeopat - București. Tel. 0752/30.45.36, 0746/01.76.60, e-mail: chukwudi.nwabudike@live.com
"Caut leac pentru o bătătură dureroasă"
(Răspuns pentru ANISIA RĂDUCU - București,
F. AS nr. 1068)
Stimată doamnă, nu am înțeles ce vreți să spuneți prin "prelungirea degetului", însă calusul (bătătură, în termeni populari) este o problemă frecvent întâlnită, ce se definește printr-o zonă de creștere excesivă, localizată, de keratină (hiperkeratoză), o proteină care se găsește preponderent în stratul exterior al pielii. Apare o zonă de îngroșare a pielii, care, la palpare, dă o senzație dură. Se regăsește în locuri predispuse unor traumatisme repetate. Uneori, bătăturile se moștenesc pe linie de familie.
În general, piciorul este partea corpului cel mai des afectată, deși bătăturile apar și la nivelul mâinii, în special la muncitori.
Cauzele apariției bătăturilor:
- Încălțămintea neadecvată: tocuri prea înalte (înălțimea acceptată este de 2,5 cm), care duc la formarea de calus sub capetele metatarsienelor (partea tălpii care suportă greutatea atunci când se poartă tocuri). - Încălțămintea nepotrivită ca mărime (prea strâmtă, prea scurtă) care produce calusuri la zonele de presiune sau fricțiune pe partea laterală a degetelor (degetul mare și mic) și pe partea superioară a degetelor (degetul mijlociu).
- Neuropatia - boala afectează adesea fibrele nervoase, cum este și cazul diabetului zaharat, al discopatiilor vertebrale, sechele post-AVC. Din cauza unei lipse de sensibilitate, oamenii afectați sunt predispuși la traumatisme repetate în zona picioarelor, căci nesimțindu-le, nu pot să se ferească. În plus, ei calcă, adesea, greșit. Neuropatia produce și piele uscată, care, la nivelul picioarelor (în special al călcâielor), duce la fisuri (crăpături), care pot fi o sursă de infecții.
- Malformații ale picioarelor, care produc o distribuție greșită a greutății pe membrul respectiv, cum e cazul monturilor (halux vagus).
- Unele boli de piele duc la o îngroșare a epidermei la nivelul tălpilor și al palmelor, care se manifestă prin bătături.
Uneori, mai ales la pacienții cu boli asociate cum ar fi diabetul zaharat, sub calus poate apărea o ulcerație. Atunci bătătura este parțial sau total de culoare neagră, din cauza sângerării produse. În această situație, trebuie consultat imediat medicul specialist. Uneori, sub bătăturile dureroase se pot ascunde și alte boli mai severe, cum ar fi vârfuri ale unor tumori cutanate.
Măsuri de prim ajutor:
- Purtați încălțăminte adecvată. În mod ideal, tocurile nu trebuie să depășească 2,5 cm, vârfurile pantofilor să fie mai late decât degetele, iar deasupra labei piciorului să fie suficient spațiu, încât să nu se producă o fricțiune între pantofi și degetele picioarelor.
- Purtarea de orteze menite să amelioreze presiunea picioarelor la mers. Ele trebuie alese în colaborare cu medicul specialist.
- Folosiți creme keratolitice cu conținut de uree de 10-20%. Au efect hidratant și de atenuare a calusului.
- Uneori, calusul trebuie excizat. Acest lucru trebuie să se petreacă în cabinete specializate, în niciun caz acasă. Și folosirea polizorilor pentru ameliorarea calusului (piatra ponce, pile) ar trebui efectuată doar în cabinete specializate. Fricțiunea produsă ar putea stimula creșterea calusului, iar la unii oameni (cei cu diabet), pot fi provocate răni profunde, căci ei nu-și simt picioarele.
Însă, primul lucru este să consultați medicul specialist, pentru a fi siguri că este doar o bătătură "banală", și nu ceva mai sever.
VASILE STANCIU - fitoterapeut, București, tel. 0724/37.32.48, 0755/77.08.50
"Sufăr de atrofie corticală și leziuni de demielinizare"
(Răspuns MARIA M., F. AS nr. 990)
Oprirea din dezvoltarea normală a țesuturilor aparținând părții anterioare corticale este determinată, în general, de o degenerare celulară produsă de lipsa unor enzime ce catalizează hidroliza fosfolipidelor. Chiar dacă în prezent atrofia frontală este predominantă, fără tratament, boala evoluează, atingând ambii lobi temporali, structurile subcorticale, celulele nervoase suferind modificări importante.
Ca manifestări clinice, pot apărea progresiv: modificări de comportament, lipsă de discernământ, tulburări de limbaj, depresii, anxietate, pierdere de memorie, senilitate. Evoluția bolii este lentă. Pentru a limita evoluția leziunilor active și a favoriza trecerea influxului nervos prin nervii demielinizați, evitați stările de răceală, gripă, febră, băile fierbinți, variațiile de temperatură corporală (trecerea de la cald la frig și invers), stresul, supărările, telefonul mobil.
Odată ce teaca de mielină a fost atinsă, procesul de fagocitoză (distrugere) continuă luni sau ani de zile, în prezența celulelor macrofage. Acest proces de digerare poate fi stopat. Regenerarea mielinei este posibilă printr-o dietă naturistă (hrană vie), pe termen lung și tratament adecvat, sub îndrumarea unui specialist, schema cuprinzând aleatoriu următoarele produse: Imune, Green Gold Lunar, Tre-en-en, White Germ Oil, AHCC, Mityqondria, Neurooptimizer, Lecitin 1200 mg, Cognimax IQ, Cătină cu miere, Lăptișor de matcă, Păstură.
Trei luni, în paralel cu medicația, consumați suc de portocale concentrat, cu pulpă, produs în casă. Multă sănătate!
ADRIAN UDREA -fitoterapeut, nutriționist - Timișoara, tel. 0766/75.02.01, e-mail: plantevindecatoare@gmail.com
"Ce pot face contra cârceilor?"
(Răspuns pentru CARMEN - București, F. AS nr. 1125)
Cârceii sunt adesea cauzați de dezechilibrul existent la nivelul electroliților din corp: minerale ca potasiu, calciu și magneziu. Alte cauze sunt efortul fizic neobișnuit, statul pe scaun, anemia, artrita etc.
Tratament natural: - Magneziu Marin + B6 (Laboratoarele Remedia): 1 x 3 tablete/zi; - Calciu Natural (Hypericum Baia Mare): 1 x 3 tablete/zi; - Vitamina E 100 (Parapharm): 1 x 2 tablete/zi; - Gluconat de Potasiu (Vitaking): 1 x 2 pe zi. Urmați acest tratament timp de 3 luni.
Alte indicații: - beți 2 litri de apă minerală plată pe zi. - consumați pepene verde (lubeniță); - mâncați salate din roșii, castraveți, ardei, usturoi, brânză slabă de vacă, asezonate cu ulei de măsline și fulgi de drojdie de bere (conțin B-uri); - consumați prune proaspete sau uscate (conțin mult potasiu). Multă sănătate!