NICULAE RĂDULESCU-DOBROGEA - Președintele organizației "Eco-Civica"

"Îmbâcsitul aer bucureștean are de peste 3 ori mai mult praf și de peste 6 ori mai multe substanțe cancerigene decât prevăd Concentrațiile Maxime Admisibile din Europa"

Zilele trecute, plopul secular din curtea Sec­ției 14 de poliție din București (sectorul 4) a fost "toaletat". A se citi "ciuntit, cium­păvit", lăsat fără crengi și fără frunze, în plină vege­ta­­ție. Per­fect sănătos, maiestuos ca un rege, acest ar­bore mo­numental era printre ultimii martori vii ai tre­cu­tului bucureștean. "Frate" cu alt plop din cartierul meu (Văcărești nr. 274), și acela măcelărit în numele "toa­letării", și "nepot" al uriașului plop din Bulevar­dul Tineretului nr. 27, în vârstă de cel puțin 250 de ani (doborât cu lașitate de ucigașii de copaci, plătiți de primăria așa-zisului "Piedone"), acest arbore umi­lit și dezgolit în plină vară vorbește, de fapt, despre ne­pu­tința autorităților de a înțelege viața orașului pe care au impresia că-l păstoresc. Mă așteptam ca po­liția să reacționeze, am dorit chiar să fac o plângere către comandant, dar, până la urmă, văzând că ura îm­potriva copacilor se poartă și la gradați, am apelat la președintele organizației "Eco-Civica", Niculae Ră­dulescu-Dobrogea, considerat la Bruxelles unul din­tre cei mai de seamă militanți ecologiști din Europa de Est. Deschizând lupta cu autoritățile încă din în­depărtatul an 1993, Rădulescu-Dobrogea s-a impus prin atitudinea fermă, prin cunoașterea legilor, prin vo­lun­tariat de avangardă, corectitudine și respon­sa­bi­litate. Având peste 13.000 de membri, cu 16 filiale în țară și 5 în străinătate, "Eco-Civica" este în relații de colaborare, asociere sau afiliere cu peste 200 de ONG-uri naționale și internaționale.

"Toate parcurile au fost ciuntite, iar unele au dispărut în totalitate"

- Cum este Bucureștiul de azi, față de cel din 1989, din punctul de vedere al zonelor verzi și al protecției arborilor?

- În 1989, Bucureștiul avea 3.400 de hectare de parcuri și zone verzi. Acum mai are sub 1.400 ha. Toate parcurile au fost ciuntite, iar unele au dispărut în totalitate. Există și parcuri salvate de Eco-Civica, după eforturi și procese în fața instanțelor de judecată. Menționez câteva: Parcul Carol nu a devenit sălașul Catedralei Neamului, ca urmare a pierderii unui proces în care Eco-Civica a contestat autorizațiile de construire, eliberate de Primăria sectorului 4. Cu această ocazie, ni s-a pus patalamaua, de către BOR, că am fi "anticreștini"... Parcul de la Gara de Nord, din vecinătatea Ministerului Transporturilor, s-a dorit, pe vremea primarului Băsescu, să devină parcare subterană. Prin raderea lui! Ne-am opus din nou, argumentat și cu succes, fără a ajunge la proces. Am salvat, în urma a circa 4 ani de dispute juridice, Parcul Bordei, dăruit în mod pripit și greșit unor indivizi care l-au pasat "dezvoltatorului" Costanda. Interesant a fost și Studiul de Impact efectuat de firma KVB Eco­no­mic SRL, care a afirmat că raderea câtorva sute de arbori de pe malul Lacului Bordei și amplasarea acolo a unor imobile "va avea efect nesemnificativ asupra mediului". Acționarii principali ai firmei erau Sulfina Barbu și Silvian Ionescu, fost ministru al Mediului și, respectiv, fost comisar general al Gărzii de Mediu... Ne-am opus în zeci de cazuri ridicării unor imobile pe zonele verzi dintre blocuri, în special în sectoarele 2 și 3. Aici se eliberau, prin semnăturile lui Onțanu și Liviu Negoiță, ilegal, autorizații de construire pe zone verzi și fără obligatoria autorizare din partea Pri­măriei Generale. De asemenea, și fără autorizația obli­gatorie ce trebuia obținută din partea Agenției de Protecție a Mediului. Am reușit și stoparea unui pro­iect care betona 12 ha de spațiu verde, situat în dreptun­ghiul Calea Plevnei - Știrbei Vodă - Splaiul In­dependenței - Str. Mircea Vulcănescu (fostă Ștefan Fur­tună). Aici, în zona unui trafic infernal, urmau să se ri­dice hoteluri cu 40 de etaje, un mall, o parcare sub­terană cu 12.000 de locuri. Fără zone verzi, fără un stu­diu de impact sau unul hidrogeologic, când se știa că acolo pânza freatică se află ca circa trei metri sub nivelul solului.

"În București, dezvoltarea este egal cu distrugere. De mediu, de arhitectură interbelică, de frumuseți urbane"

- Este "modernizarea" Capitalei, cum spune pri­marul Oprescu, o cauză națională, care ne în­deam­nă să închidem ochii la sacrificarea copacilor?

- Primarul Sorin Oprescu, numit "Sarin Oprescu", de către ONG-uri, de la cunoscutul gaz otrăvitor și ca aluzie la multiplele ignorări ale protecției mediului de domnia sa, nu vrea să țină seama că, între 1989-2014, au dispărut peste 2 milioane de arbori din București. Dacă s-ar planta măcar aliniamentele stradale din tot orașul, capitala noastră ar putea absorbi mai mult de un milion de arbori. Efectele sesizabile în 3-4 ani ar fi menținerea unei temperaturi ambientale mai scă­zute în perioada verii, scăderea intensității vijeliilor, absorbția mai rapidă a excesului de apă, atenuarea intensității zgomotului, promovarea biodiversității. De notat că dispariția zonelor verzi și a parcurilor a fost realizată concomitent cu "dezvoltarea zonelor urbane". Un caz revoltător, petrecut pe timpul când pre­ședintele Băsescu era primar, este mall-ul Bă­neasa, ridicat de afaceristul Puiu Popoviciu. Zeci de hec­tare de zone verzi, cu mii de arbori și pomi fruc­tiferi s-au evaporat, lăsând loc acelui mall. Popoviciu nu a plantat nimic în compensație, deși existau ho­tărâri de Consiliu General, ce prevedeau aceste com­pensări obligatorii. Același distrugător de mediu, Puiu Popoviciu, a construit un cartier de blocuri și vile pe 600 de hectare, tot în vecinătatea pădurii Băneasa, încercând să-și construiască și o șosea cu 6 benzi, prin trupul pădurii. Până acum, Eco-Civica și alte ONG-uri bucureștene au reușit să se opună acestui nou rapt, prin intermediul instanțelor de judecată. Așadar, în realitate, "dezvoltare" în București este egal cu dis­trugere. De mediu, de patrimoniu construit, de arhi­tectură interbelică, de frumuseți urbane.

- Au existat, la Primăria Generală sau la cele de sector, programe de conservare a arborilor-monu­ment?

- Exista o listă a arborilor protejați, dar a fost sis­tematic neglijată. A se vedea cazul benzinăriei cons­truite sub un stejar roșu, extrem de rar, la intersecția Bd. Ferdinand cu Str. Horei din sectorul 2. Toate sesi­zările făcute de noi în acest caz, cu citarea legislațiilor încălcate (cea de mediu, cea a pompierilor, cea sani­tară, cea a circulației, cea privind depozitarea substan­țelor periculoase, cea privind Convenția de la Aarhus, ce instituie consultarea obligatorie a riveranilor), s-au lovit de nivelul precar al înțelegerii autorităților cu care am fost blagosloviți. Niciun copac mai bătrân nu a fost ancorat preventiv, așa cum se petrec lucrurile în ță­rile civilizate, ori plombat cu ciment (decât ara­reori). Edilii ne mint pe față cu promisiuni pe care nu le îndeplinesc decât pe hârtie. Onțanu a raportat de două ori amenajarea unui spațiu verde în Parcul Pă­sărari din Obor, pentru a compensa defrișările crimi­nale săvârșite la Electroaparataj. De pe bulevarde lipsesc circa 50% din arborii ce ar trebui să străjuiască aliniamentele. Unele bulevarde au fost defrișate inu­til, pentru lucrări ce nu necesitau aceste crime de me­diu. Șoseaua Giurgiului, Drumul Taberei, Șoseaua Mo­rarilor sunt doar câteva exemple. Urmează două benzi cu tei monumentali, ce vor trebui să facă loc traficului din Piața Presei. Și pe Bd. Națiunilor Unite vor să radă câteva sute de arbori, tot pe altarul "ur­ba­nizării". Încercăm să ne opunem în fiecare caz pe care îl aflăm în timp util...

- În iunie 2011, la Clubul Diplomatic s-a lansat "Cadastrul Verde al Municipiului București - Re­gistrul Spațiilor Verzi". Cum a reușit primarul Opres­cu această performanță ipocrită?

- Raportând ca Ghiță Pristanda. Am aflat atunci cum, peste noapte, numărul de metri pătrați de spațiu verde pe locuitor s-a "metamafiozat" de la 8,5 la 23,21! Adică, aproape de cei 26 mp indicați de OMS și UE. Ce a făcut camarila urbanistică a Capitalei ca să se apropie de limita impusă? A trecut, scriptic, pădurea Băneasa în intravilanul municipal. La această cacealma s-a mai adăugat, ca zonă verde, și suprafața lacurilor bucureștene, ca și proiecția din avion a co­roa­nei arborilor înfrunziți. Șmecheria lui Oprescu n-a putut fi operată și în cadrul măsurătorilor privind calitatea aerului, făcută de APM. Îmbâcsitul aer bucu­reștean are de peste trei ori mai mult praf decât prevăd Concentrațiile Maxime Admisibile (CMA) din Euro­pa și de peste 6 ori mai multe substanțe cancerigene.

"Anual mor peste 10.000 de bucureșteni din cauze atribuite poluării aerului"

- O mare durere pentru copacii Capitalei este așa-zisa "toaletare" - o operație delicată, lăsată pe mâna unor nepricepuți. Cine sunt "urbaniștii" care conduc aceste "igienizări" de-a dreptul penale?

- Teoretic, operațiunea se realizează conform unor prevederi stipulate clar în Acordul de Toaletare emis de Primăria Generală, după normele Europei civili­za­te. Doar 30% din coroana acestora poate fi înde­păr­tată, pentru ca podoaba frunzelor să poată fi refăcută în scurt timp, fără riscuri. În realitate, se fac toaletări de peste 80% - 90% din coroană. Din această cauză, circa 12% din arborii măcelăriți impropriu se usucă. Pe banii și pe sănătatea noastră.

- Pe Bulevardul Cantemir, majoritatea copacilor s-au uscat. La fel, pe Bulevardul Tineretului. Care să fie cauza?

- Uscarea în masă a arborilor de pe bulevarde este cauzată de lipsa de viziune a urbanismului municipal. În loc ca traficul să fie dirijat pe liniile de centură, este scurtat prin mijlocul Capitalei (vezi recenta stră­pun­gere Berzei - Buzești). Se poate observa și ne­șansa platanilor seculari de pe Strada Berzei, care, în­conjurați de traficul adus în zonă de Oprescu, au în­ceput să se usuce. La cele peste 1,3 milioane de au­to­mobile înmatriculate în București și la tranzitul zil­nic prin centru a încă vreo câtorva sute de mii de ve­hicule, e normal ca arborii să moară. Dacă arborii de pe aliniamente ar avea densitatea normală, de un exem­plar la fiecare 6-8 metri de aliniament stradal, efectul poluanților aerului asupra fiecărui copac s-ar di­minua, înainte de a se ajunge la limita de supor­tabilitate și, implicit, de distrugere a acestora.

- Au apărut copaci în ghivece, copaci de plastic "à la Piedone", palmieri de Berceni și alte fantezii dâmbovițene. Cine le plătește?

- Apariția arboretului "montat" în hârdaie (denu­mirea consacrată) este o afacere ce proliferează an de an la primăriile de sector. Pe sume enorme, plătite din buzunarele contribuabililor. Direcția de Protecție a Mediului din Primăria Generală e condusă de o per­soană slab pregatită, care fumează în timpul ședin­țelor rare cu ONG-iștii de mediu. Ca, de altfel, și acest domn primar, "Sarin" Oprescu. Reamintesc că, po­tri­vit unui studiu realizat în 2003 de Institutul de Sănă­tate Publică, anual mor peste 10.000 de bucu­reșteni, din cauze atribuite poluării aerului. Adică, de 4 ori mai multe decese decât cele pricinuite de acci­dentele de circulație din toată țara. După părerea ONG-iștilor, vinovatul principal pentru această situație nu poate fi altul decât primarul general. La spații verzi, la parcuri și implicit la calitatea aerului, ne aflăm pe ultimul loc în UE, la egalitate cu Atena. Cu precizarea că Bucu­reștiul a fost declarat de OMS și de autoritățile euro­pene un oraș "cancerigen".


Lui N.Rădulescu-Dobrogea îi puteți scrie la e-mail: ecocivica@yahoo.com