Este o afecțiune de care suferă mult mai mulți oameni decât ne-am aștepta și care apare din ce în ce mai frecvent, pe fondul stresului și al insecurității care domină societatea noastră. Un atac de panică se caracterizează prin apariția neașteptată a unei senzații de teamă intensă, însoțită de simptome fizice (cardiace, respiratorii, musculare etc.). În timpul unui atac de panică, cel puțin unul din următoarele sisteme este foarte mult perturbat:
- sistemul cardiac: crește frecvența bătăilor inimii, apare o durere în piept sau încălzirea corpului asociată cu transpirație.
- sistemul respirator: apar senzații de sufocare, respirație sacadată sau greutate în a expira.
- sistemul nervos: apar amețeli, amorțeala și nesiguranța membrelor, tremur, frisoane sau tulburări de echilibru.
- psihicul: se instalează teama de a pierde controlul, de a înnebuni sau frica de moarte, un sentiment de irealitate sau de iminență a unei catastrofe.
Când apare atacul de panică?
Primul atac de panică apare, de regulă, pe neașteptate, după o perioadă de stres intens, după traume, în timpul bolilor însoțite de febră sau în timpul tratamentelor cu anumite medicamente de sinteză. Următoarele atacuri sunt însă activate atunci când se repetă unele circumstanțe în care a avut loc primul atac de panică. De exemplu, apar atacuri de panică atunci când ne aflăm într-un spațiu închis, când ne simțim vulnerabili în mulțime, când suntem presați de anumite îndatoriri la serviciu ori în familie etc. Este interesant faptul că vara, când este cald și insolația este puternică, suntem mult mai expuși la atacul de panică decât în timpul sezonului rece. De asemenea, suntem mult mai susceptibili la această tulburare când nu am dormit suficient, când am exagerat cu sedentarismul, când suferim decepții sau ne confruntăm cu pierderea locului de muncă sau a oamenilor care ne sunt apropiați.
Care sunt consecințele atacului de panică?
În mod curios, deși produce pe moment simptome fizice intense, atacul de panică afectează prea puțin sănătatea corpului. În schimb, la nivel emoțional și mental această tulburare este adesea factorul declanșator al unor probleme destul de serioase. De ce? Pentru că senzația de lipsă de control din timpul atacului, pe de o parte, și teama că el ar putea reveni, pe de altă parte, produc gânduri și emoții perturbatoare. Cel mai adesea, după un atac de panică apare sentimentul de rușine, de teamă de a nu fi exclus de cei apropiați și de societate, obsesia de a evita orice loc sau situație care ar putea aduce un nou atac. Persoana în cauză devine foarte nesigură pe ea, îi vine greu să mai meargă la serviciu sau la școală, nu se poate odihni și relaxa, îi este dificil să se concentreze... Practic, apare o formă de invaliditate socială, cel puțin la fel de greu de suportat ca invaliditatea fizică, și care, dacă nu este tratată, poate conduce la anxietate și depresie cronică, suicid etc. Tocmai de aceea, găsirea unor soluții eficiente și, pe cât posibil, naturale, la această afecțiune, este imperioasă.
Respirația completă
Am pus prima pe listă această metodă de control a anxietății și a atacurilor de panică, dintr-un motiv simplu: acționează cel mai rapid. Emoțiile și respirația sunt într-o legătură extrem de strânsă, controlul uneia aducând după sine și controlul celeilalte. Concret, persoanele care au exersat suficient de mult timp exercițiile de respirație ajung să-și reducă frecvența și intensitatea atacurilor de panică, pentru ca, în final, să le poată evita. Vestea neplăcută este că pentru a ajunge la asemenea performanțe, nu sunt suficiente câteva zile sau săptămâni de practică. Vestea bună este că tehnica, numită respirația completă, este foarte simplă. Iat-o descrisă pe scurt: ne așezăm ținând spatele drept și ne poziționăm o mână pe abdomen și una pe torace. Expirăm adânc și ne ținem respirația vreme de două secunde, după care inspirăm pe nas gradat, calm, dilatând la maximum nările, așa încât aerul să pătrundă fără zgomot. Întâi umplem cu aer zona inferioară a plămânilor, ceea ce va dilata abdomenul împingându-ne palma plasată pe el, apoi vom umple zona mediană a plămânilor, ceea ce va provoca dilatarea la maxim a toracelui, și abia în final vom umple cu aer zona lor superioară, ceea ce va determina înălțarea claviculelor. Ne ținem respirația vreme de alte două secunde, după care expirăm lent aerul pe gură. Se fac în total minimum 50 de astfel de respirații complete pe zi, în cure care durează două luni. Când simțim iminența unui atac de panică, evităm ferm să ne mai gândim la orice altceva și ne concentrăm atenția exclusiv asupra respirației complete. Rezultatul este... salvator.
Passiflora + Magneziu
Această combinație, dintre o plantă sedativă și un mineral cu efect tonic nervos, este printre cele mai rapide și eficiente remedii contra atacurilor de panică. Dar în ciuda rezultatelor rapide, tratamentul nu se ia doar la nevoie, ci în cure de minimum 8 săptămâni, timp în care vom administra această combinație zilnic. Pentru a avea eficiență, Passiflora (Passiflora incarnata) va fi administrată sub formă de extract uscat - se iau 400-800 miligrame pe zi. Magneziul va fi luat din surse naturale, cel mai eficient fiind așa-numitul magneziu marin japonez, din care se administrează minimum 400 de miligrame pe zi. Combinația de extract de passiflora cu magneziu se găsește sub formă de capsule în magazinele noastre. Cura cu acest remediu are trei efecte importante:
1. Calmează psihicul și reduce excitabilitatea nervoasă. 2. Conferă o stare de optimism
3. Îmbunătățește capacitatea de control a gândurilor și emoțiilor.
Detoxifierea fizică
De foarte multe ori, atacurile de panică sunt declanșate și întreținute de intoxicația cu diferite substanțe, sintetice sau naturale, existente în alimente, băuturi sau în unele medicamente. Toate acestea cresc starea de excitare nervoasă, măresc labilitatea psiho-emoțională și favorizează declanșarea tulburărilor de tip anxios. Așadar, eliminați cu promptitudine următoarele:
* Îndulcitorii sintetici sau semisintetici - cel mai periculos este aspartamul, dar și zahărul alb sau ciclamatul de sodiu, care afectează sistemul nervos.
* Energizantele și băuturile de tip "cola" - conțin substanțe foarte dăunătoare sistemului nervos, fie că se numesc taurină, cofeină sau teină.
* Alcoolul - are un efect dezastruos atunci când este asociat cu anxietatea, calmând pe moment angoasele, dar favorizând apariția unor tulburări psihice mult mai grave.
* Medicamentele de sinteză - mai ales cele recomandate contra astmului, colesterolului, tulburărilor cardiace și tusei - pot declanșa atacuri de panică. Pe de altă parte, întreruperea bruscă a antidepresivelor și anxioliticelor poate declanșa aceste atacuri. Citiți cu atenție prospectul tuturor medicamentelor pe care le luați și cereți înlocuirea lor dacă au ca efecte adverse simptomele dvs.
Detoxifierea emoțională
Implică, în primul rând, să vă faceți ordine în viața de zi cu zi. Trebuie să renunțați la tot ceea ce poate accentua labilitatea psihică și predispoziția spre atacul de panică. Iată activitățile și atitudinile cele mai dăunătoare din acest punct de vedere:
* Uitatul la televizor, peste 30 de minute pe zi, scade capacitatea de control a emoțiilor, încarcă subconștientul cu sugestiii negative (cum ar fi cele din jurnalele de știri, din filmele cu violență etc.), crește nervozitatea.
* Statul la calculator - mai ales pe rețelele de socializare și la jocurile electronice - predispune la depresie și anxietate, scade controlul asupra emoțiilor, crește frica și nesiguranța față de lumea exterioară, creează premizele atacurilor de panică.
* Discuțiile în contradictoriu - macină cele mai prețioase resurse de re-echilibrare interioară. Puneți-le capăt! Nu neapărat brutal, dar foarte ferm. Imediat ce încheiați încă din fașă o asemenea discuție veți fi răsplătiți cu o senzație de calm, de liniște.
* Sedentarismul - înainte de a fi o stare de inactivitate a corpului, este o stare de spirit. Evitați-o! Găsiți-vă în permanență preocupări constructive cât mai variate, fie că e vorba de făcut curățenie, de prepararea unui fel de mâncare nou, de explorarea unui colț de natură sau de ajutorarea unui prieten, a unei rude etc.
Efortul fizic
Se recomandă plimbarea în pas alert, alergările ușoare în aer liber, vreme de 15-20 de minute, exercițiile de gimnastică simple (genuflexiuni, fandări etc.), făcute cu fereastra deschisă, pentru a intra aerul, mersul pe bicicletă, jocuri în echipă, într-o atmosferă relaxată (volei, fotbal etc.). Este greu de imaginat, pentru cei care nu au experimentat direct acest lucru, efectul liniștitor al exercițiului fizic, făcut de măcar 2-3 ori pe săptămână. Studiile arată că, în timpul efortului fizic și mai ales la câteva ore după, scoarța cerebrală eliberează în organism substanțe numite neuro-transmițători, care induc stări de calm, de liniște interioară, de relaxare, de mulțumire și chiar de ușoară euforie.
Cura de teren
Este o terapie care se poate face în orice anotimp și care, deși necesită ceva timp, are rezultate garantate. Ce presupune ea? Să ne reîntoarcem, fie și doar pentru câteva ore, la mediul natural de viață care - vom vedea - are resurse nebănuite de reechilibrare psihică. Concret, vom urmări ca, de două-trei ori pe săptămână, să ieșim în natură, plimbându-ne și făcând ușoare exerciții fizice, pentru a ne detensiona. Liniștea pădurilor, a parcurilor, a traseelor montane sau a văilor râurilor reduce gradat freamătul interior, temerile și stările contradictorii, fiind un adevărat elixir contra anxietății. Pentru aceasta, avem nevoie de o plimbare de măcar două ore, care să ne ajute să ieșim din ritmul mental și emoțional obișnuit, pliindu-ne psihic pe liniștea și pacea mediului înconjurător. La început, este foarte posibil ca aparenta inactivitate să ne creeze un oarecare sentiment de disconfort, din cauză că ne e teamă să rămânem singuri cu propriile gânduri, dar o dată trecută această fază, lucrurile vor evolua, spontan, spre bine. Natura este cel mai profund calmant al neliniștilor, al fricilor subconștiente, având darul de a ne contamina cu liniștea, ordinea și armonia sa.