Cine a cerut deschiderea consulatelor? Ungaria, desigur. Și ce amestec are UDMR, o organizație neguvernamentală (dar atât de... guvernamentată!), cu deschiderea unor consulate străine? Să ne lumineze d-l Kelemen Hunor, că noi nu înțelegem. În altă ordine de idei, UDMR a contestat respingerea de către Comisia Europeană a inițiativei cetățenești privind protecția minorităților naționale - Minority SafePack, inițiată de UDMR, adică de Kelemen Hunor, și susținută de Uniunea Federală a Naționalităților din Europa (FUEN), adică tot de Kelemen Hunor, care este vicepreședinte al acestei organizații... UDMR București și FUEN Bruxelles (era să zic "UDMR Bruxelles..."), uniți în fapte și simțiri, au dat pur și simplu în judecată Comisia Europeană, la Tribunalul UE. Prin inițiativa lor, liderii UDMR sperau ca problemele minorităților din fiecare stat al UE să fie reglementate la Bruxelles, nu la București, Madrid sau Praga. Adică să fie introduse în Tratatul Uniunii. În context, autonomia așa-zisului Ținut secuiesc, spre exemplu, urma să devină un obiectiv european, nu unul românesc. La fel, regionalizarea. Domnii Kelemen Hunor și Hans Heinrich Hansen, președintele FUEN, ar fi vrut să lase statul român fără nici o competență în materie de minorități naționale și administrație. MAE, prin ministrul Titus Corlățean, a cărui demnă activitate în slujba statului român o salutăm, a intervenit imediat ca parte în proces, fapt decisiv în sentința finală ce se întrevede a fi de respingere a acțiunii UDMR. Ce face d-l Kelemen Hunor? Ia foc și amenință iar cu ieșirea de la guvernare. Corlățean nu se lasă impresionat și răspunde: "Coalițiile vin și pleacă, statul rămâne. Tribunalul UE, privind Inițiativele cetățenești «Minority SafePack», reprezintă o poziție consecventă a statului, nu un orgoliu de ordin personal. Cele două inițiative cetățenești privind minoritățile etnice/ lingvistice în Uniunea Europeană și statutul acestora au fost respinse anterior de către Comisia Europeană. Această respingere a ținut cont de prevederile Tratatului Uniunii Europene cu privire la competențele naționale ale statelor membre. Decizia procedurală a statului român de a interveni în aceste cauze la Tribunalul UE vizează prevenirea extinderii pe cale jurisprudențială a competențelor UE în domenii care țin de suveranitatea statelor membre, precum domeniul protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale. România susține poziția principial corectă a Comisiei Europene. O chestiune de stat nu poate fi tranșată pe teren politic. Cred că nimeni nu are dreptul să fie supărat pe o instituție a statului român, care promovează poziția statului". D-l Hunor, european pur sânge, vine cu o replică... budapestană: "Reacția ministrului de externe denotă o gândire nu prea potrivită pentru secolul al XXI-lea. MAE român nu a discutat cu UDMR în această privință și așteptăm să-și reconsidere poziția". Adică, la ordin! Aroganța ministrului culturii față de un coleg de guvern este evidentă. Nu știm cum va evolua acest scandal, dar guvernul Ponta recoltează acum ceea ce a semănat: nerespectarea promisiunilor electorale. "Abordările etniciste" ale UDMR, pe care le condamnă acum Titus Corlățean, vor rămâne de-a pururi muniția vitală a politicienilor maghiari.