Din rețetele domnului farmacist Bobaru: A sosit vremea teilor!

Redactia
- În topul celor mai utilizate plante medicinale din casa omului, teiul și mușețelul ocupă primele locuri. Dacă mușețelul și-a pus deja pe creștet coronițele albe, teiul se pregătește abia de-acum înainte să înflorească, narcotizând primele zile de vară cu mireasma lui îmbătătoare și amețitoare -

"Flori de tei" - trei cuvinte care sună ca mu­zica, stârnind imagini de vară, pline de zum­zet și de arome. Parfumul lor e atât de puternic, încât în nopțile calde de iu­nie îl simți aievea, ceva viu și con­cret. Tot ce cuprinde arborele acesta este moale și blând: florile, care, trans­formate în ceai, îmblânzesc și odihnesc sufletul, mierea de tei, care vindecă toate angoasele lu­mii. Daruri dumne­zeiești pentru cei ce cred în puterea vindecătoare a naturii, pe care o cele­brează cu bucurie și încre­dere. În mul­te zone ale țării, ca tradiție și semn de prețuire pentru acest arbore, există "Săr­bătoarea teiului", care are loc în du­minica Rusaliilor, când ramuri ti­nere de tei, după ce au fost sfințite la biserică, se pun la poartă, unde se păs­trează toată vara, gospodăria fiind astfel ferită de capriciile vremii: grin­dină, furtuni, inundații, trăsnete etc.
Teiul este un arbore apreciat atât în fitoterapie, este căutat de apicultori (pen­­tru obținerea mierii), iar lem­nul este folosit în tâmplărie.

Întâlnire în natură

În scopuri terapeutice, se folosesc în principal florile cu sau fără bractee (Flores tiliae) de la trei specii: Tilia cor­data (teiul de pădure), Tilia gran­difolia (teiul mare) și Tilia tomentosa (teiul ar­gintiu). Se utilizează în medi­cină și partea internă a scoar­ței trun­chiului, care în gospo­dărie se folosește frecvent pentru a înlocui rafia la legatul viței-de-vie.
Cele trei specii de tei se deosebesc în principal prin frunze și perioada de înflorire. Astfel:
Tilia cor­data (teiul de pădure sau teiul pucios) este cel mai răspândit, are frunze de forma inimii și înflorește în a doua jumătate a lunii iunie, începutul lui iulie.
Tilia grandifolia (teiul mare) are frunzele mult mai mari decât celelalte specii și înflorește primul, începând cu prima jumătate a lunii iunie, fiind cel mai puternic mirositor.
Tilia tomentosa (teiul argintiu) are partea dorsală a frunzelor acoperită cu peri stelați argintii și înflo­rește cel mai târziu, în luna iulie.

Recoltare și uscare

Perioada de recoltare a florilor se face eșalonat, în funcție de specia de tei, la începutul înfloririi, când o parte din flori sunt încă boboci. Culegerea se va face numai pe timp frumos, la un interval de 1-2 zile du­pă ultima ploaie, recoltându-se numai florile, evi­tându-se tăierea lăstarilor sau ruperea lor, care duc la mutilarea copacilor, ceea ce, din păcate, se întâmplă adesea în parcuri și grădini. Pentru partea internă a scoarțelor se folosesc ramurile de 2-3 ani, rezultate în urma toaletării coroanei de tei. Partea superioară a scoarței, de cu­loare cenușie, se îndepărtează, reținân­du-se numai partea internă, de culoare alb-gălbuie. Se fasonează sub formă de fragmente lungi, de 10-15 cm (ca niște scobitori) care se vor mărunți corespunzător înainte de procesare.
Uscarea se face la umbră, în strat subțire, pe coli de hârtie sau rogojini, în spații aerisite sau în poduri cu ventilație puternică, naturală. Se evită uscarea lentă, deoarece produsul se brunifică ușor.
După uscare, se ambalează în săcu­leți de tifon sau pungi de hârtie. Se păs­trează până la momentul pro­cesării, ca plantă întreagă, mărunțirea înaintea utili­zării nefiind necesară când se pre­pară ceaiul (infuzia). Randamentul de uscare este de 4:1, adică din 400 g flori proaspete rezultă, în urma procesului de uscare, 100 g flori uscate.
Același procedeu de uscare se aplică și scoarțelor, randamentul de uscare fiind de 3:1.

Compoziția chimică

Florile de tei conțin poliuronide (mucilagii), ule­iuri volatile, în special farnesol, ce dă mirosul plăcut specific florilor de tei, flavone, iar scoarța are poli­fenoli, taninuri, heterozide.

Preparate din flori de tei

Pulberea

Scoarța de tei de culoare alb-gălbuie (adică fără partea exterioară, care este cenușie), uscată, se ma­ci­nă foarte fin, în­tr-o râșniță de cafea, și se fo­losește ca ata­re, câte un vârf de linguriță de 2 ori pe zi, cu puțină miere, sirop sau suc natural.

Infuzia

Mod de preparare: 2 linguri de flori de tei uscate, nemărunțite, se opăresc cu o ceașcă de 250 ml cu apă fiar­tă, se lasă la infuzat 30 de minute, după care se fil­trează. Se îndulcește după gust, cu zahăr sau miere.

Decoctul

Tehnica decoctului se folosește când dorim să obți­nem un ceai din scoarță de tei.
Mod de preparare: 4 lin­guri de scoarță uscată și mă­run­țită groscior se fierb la foc mic, timp de 30 de mi­nute, în 500 ml apă, într-un vas de preferință din inox sau emai­lat. Se va avea în vedere să se com­ple­teze la final apa eva­porată. Se filtrează fierbinte, prin tifon sau vată medicinală (aceasta din urmă se va u­mec­­ta cu puțină apă, înaintea filtrării, altfel o parte din soluția extractivă se va pier­de ca urmare a îmbibării filtrului din vată). Se în­dulcește ca și infuzia.

Tinctura

Mod de preparare: 20 g flori de tei uscate și mă­runțite groscior se pun la macerat în 100 ml alcool ali­mentar sau alt produs distilat, obținut în gos­po­dă­rie, timp de 10 zile, agitându-se de 3-4 ori pe zi. Se filtrează prin tifon, după care se lasă la decantat în frigider, timp de 6 zile, pentru o deplină limpezire. Se trece ușor partea limpede într-un alt flacon, îndepăr­tându-se eventualele reziduuri depuse pe fundul va­sului. Se păstrează în flacoane de sticlă sau plastic, pre­văzute cu dop picurător. Termenul de valabilitate este de doi ani de la data preparării. Dacă se observă de­puneri pe perioada păstrării, se agită fla­conul înain­te de utilizare.

Vinul terapeutic

Mod de preparare: 50 g flori de tei us­cate și mă­runțite groscior se pun la ma­cerat într-un litru de vin alb, timp de 10 zile, agitându-se de 2-3 ori pe zi. Du­pă 10 zile, vinul se filtrează fără stoarcerea rezi­duului și apoi se lasă la decantat alte 6 zile, separându-se partea lim­pede de reziduurile depuse la fundul vasului. Se va completa cu vin până la 1 litru. Se pune la păstrat în fla­coane de 200 sau 250 ml. Ter­menul de valabili­tate este de un an de zile, la tem­pe­ratura camerei, dacă vi­nul folo­sit la preparare are con­centrația alcoolică de cel puțin 11 grade. În cazul concentrației alcoolice a vi­nu­­lui mai mică de 11 gra­de, vi­nul me­di­cinal se va păstra la frigider.
Din cauza conținutului în al­cool al tincturii și al vinului, aceste remedii nu se recomandă con­ducăto­rilor auto sau celor cu intoleranță la alcool.

Tratamente cu flori de tei

Farmacia Faltis folosește florile de tei în "specia pectorală'', alături de alte plante medicinale, pentru prepararea unui sirop antitusiv și bronholitic, iar mierea de albine din flori de tei, la prepararea "tro­chiștilor", străbunicii bomboanelor de supt de azi, folosite în durerile de gât.

Tratamente interne

Nota farmacistului: numeroase medicamente de uz oral, sub formă de comprimate sau drajeuri, pen­tru a putea fi înghițite, se administrează cu puțină apă sau ceai. Ceaiul de tei este cel mai utilizat în acest sens, având în vedere că este cel mai plăcut la gust din­tre toate ceaiurile.

* Boli ale aparatului respirator (bronșite, bronhopneumonii)
Forma farmaceutică cea mai folosită în tratarea bolilor aparatului respirator este infuzia. Ea se ad­mi­nistrează călduță, câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust cu zahăr sau miere, la care se pun 2-3 feliuțe de lă­mâie, ca aromatizant și aport de vitamina C naturală.

* Bolile din sfera ORL (amigdalite, rinite, faringite, laringite) Infuzia călduță de flori de tei - se beau câte trei căni pe zi, îndulcite după gust cu zahăr sau miere. Nu se recomandă adăugarea de lămâie, având în vedere că aceasta creează un pH acid, care accentuează iri­ta­ția mucoaselor faringo-laringiene.
Tinctura - se iau câte 30 de picături, de 3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de nalbă.
Vinul - se administrează trei linguri, de două ori pe zi, după-masă.

* Bolile de origine virală (răceli, gripe)
Se administrează infuzia de tei, câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust cu zahăr sau miere. Pentru poten­țarea efectului sudorific și diaforetic al preparatelor din tei, acestea se pot asocia cu scoarță de salcie și flori de soc, utilizând compoziția și tehnica descrise în continuare.
Compoziție: scoarță de salcie, flori de tei, flori de soc.
Mod de preparare: se prepară un decoct din două linguri de scoarță de salcie, la 200 ml apă, prin fier­bere timp de 15 minute. Se adaugă apoi două linguri de flori de tei și două linguri flori de soc. Se lasă la infuzat 20 de minute, după care se filtrează. Se îndul­cește după gust, cu miere. Se bea călduț.
Tinctura - câte 30 de picături, de 2-3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de măceșe sau gălbenele.
Vinul - se administrează 3 lin­guri, de două ori pe zi, toate du­pă-masă.
La Farmacia Faltis, mie­rea de albine din flori de tei, ameste­cată cu glice­rină în părți egale, se între­buin­țează la prepararea de badi­jonaje (me­lite) ce se aplică pe mu­coasa bucofarin­gia­nă.

* Bolile sistemului nervos central (insomnii, agitație, anxietate, îngrijorări, nervozitate)
Infuzia călduță: se admi­nis­trează câte 3 căni pe zi, în­dul­cite după gust cu zahăr sau miere. În insomnii se potențează acțiunea in­fuziei, adăugând seara, la culcare, în cana de ceai, 30 de picături de tinctură de odolean, roiniță sau levăn­țică.
Tinctura - se iau câte 30 de picături, de 2-3 ori pe zi, adăugate într-o cană cu ceai de salcâm.
Vinul - se administrează trei linguri, de două ori pe zi, toate după-masă.

* Boli neurologice (cefalee, distoniii neurovegetative, nevralgie de trigemen)
Infuzia: se beau câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust cu zahăr sau miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 2-3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de mușețel.
Vinul: se administrează trei linguri, de două ori pe zi, după-masă.

* Bolile aparatului cardio-vascular (insuficiențe cardiace, hipotensiune, nevroză cardiacă)
Infuzia: se beau câte 3 căni pe zi, îndulcite după gust cu zahăr sau miere.
Tinctura: se iau câte 30 de picături, de 2-3 ori pe zi, adăugate într-o cană de ceai de saschiu.
Vinul: se administrează trei linguri, de două ori pe zi, toate după-masă.
Pentru potențarea efectului terapeutic al prepa­ra­telor din tei în bolile aparatului cardio-vascular, se adaugă suplimentar tinctură de gingko biloba, saschiu sau păducel, câte 30 de picături la o administrare.

* Bolile aparatului digestiv (gastrite, ulcer gastric, colici și stări spastice ale aparatului digestiv, diaree)
Pentru aceste boli se recomandă folosirea pulberii sau a decoctului din scoarță de tei.
Pulberea: se administrează câte un vârf de lingu­riță, de 3 ori pe zi, după-masă, ca atare sau amestecată cu puțină miere sau sirop.
Decoct: se bea câte o ceașcă, de 3 ori pe zi, după-masă, îndulcit după gust.

* Bolile vezicii biliare - pentru efecte antispastice și coleretice
Ca și în cazul bolilor aparatului digestiv, se utili­zează forme farmaceutice obținute din scoarță de tei (pulberea sau decoctul).
Pulberea: se administrează câte un vârf de lingu­riță, de 3 ori pe zi, după-masă. Se ia ca atare sau ames­tecată cu puțină miere sau sirop.
Decoct: se bea câte o ceașcă, de 3 ori pe zi, după-masă, îndulcit după gust. Efectul coleretic se poten­țează dacă în ceașca cu decoctul din scoarță de tei se adaugă 30 de picături de tinctură de mentă sau roiniță.

* Bolile sugarului
Infuzia din flori de tei este nelipsită în afecțiunile ușoare ale sugarului, precum colici, agita­ție, răceli, viroze, in­som­nii. Ea se administrează în doze de 5, 10, 15 ml, de 3 ori pe zi, în funcție de vârstă. De asemenea, la începutul alimentației diversificate la sugar, care de regulă în­cepe cu introducerea unui biscuit clasic, acesta e bine să fie înmuiat în infuzie de tei. Se obține din această combinație, pe lângă efectul nutritiv al biscuitului, și efectul de calmare a bebe­lușului, indus de ceaiul de tei.
Decoctul din flori de tei, obținut după tehnica cla­sică prezentată mai sus, se folosește la îmbăierea celor mici (o cană din decoct, la o cădiță apă călduță).

Tratamente externe

Cataplasmele obținute din comprese cu infuzie de flori de tei sunt recomandate pentru față, seara, îna­inte de culcare (timp de câteva minute) pentru efectul calmant și emolient, care se datorează mucilagiilor din compoziția florilor. Se poate aplica apoi o cremă dermatocosmetică (antioxidantă sau antirid) sau cos­metică (pentru ten uscat, normal, mixt sau gras), pre­parate în laboratorul Farmaciei Faltis.

Farmacistul Ion Bobaru poate fi găsit la Far­macia Faltis din Brăila, Calea Galați nr. 29, tel. 0239/61.59.31, e-mail: farmaciafaltis@yahoo.com pentru informații despre procesarea plantelor medi­cinale sau alte preparate produse în laboratorul pro­priu. Gama de preparate poate fi vizualizată pe site-ul farmaciei www.farmaciafaltis.ro
Farmacia sa deține "Certificat de bună practică far­maceutică pentru prepararea medicamentelor", acordat de Colegiul Farmaciștilor din România.