Asta ar fi, într-adevăr, minunat: să ne bucurăm din plin de anii noștri târzii, să putem face mult timp ceea ce vrem și ce ne place, fără să fim trădați de corpul nostru. Se spune tot mai des că sănătatea noastră depinde de codul genetic. Se prea poate, dar faptul că reușim să rămânem în formă multă vreme este rareori o hotărâre a sorții. Multe lucruri se află în mâna noastră: cei ce iau corect câteva măsuri la vârsta maturității pot amâna cu mult apariția suferințelor bătrâneții și izbutesc să evite bolile cronice.
Predispozițiile genetice determină doar în proporție de 25% modul cum vom îmbătrâni și lungimea vieții noastre. De 10% se face responsabilă copilăria, iar pe ultimele 65% le modelăm noi înșine, cu comportamentul nostru ca adult. O serie întreagă de studii științifice ample, efectuate în diverse țări, au condus la concluzia că există gene speciale, datorită cărora putem deveni centenari. La muritorii normali însă, durata vieții și calitatea ei la vârsta a treia depind mai degrabă de modul cum aleg ei să trăiască. La 40, la 50 de ani, tinerețea s-a sfârșit: de acum înainte, noi suntem cei care hotărâm cum vor merge lucrurile în continuare.
Șapte factori joacă un rol esențial în această privință:
1. Alimentația - fructe și legume de toate culorile
Ceea ce mâncăm are o însemnătate covârșitoare pentru sănătatea noastră - îndeosebi dacă avem în vedere înaintarea în vârstă. Pe de-o parte, un meniu corect ne asigură faptul că organismul nostru va fi aprovizionat cu toate substanțele de care are nevoie. Pe de alta, el ne împiedică să devenim supraponderali și, în consecință, să dezvoltăm suferințele tipice ale senectuții. Cercetătorii știu încă prea puțin despre efectele diferitelor alimente asupra stării noastre de sănătate. Important este doar să consumăm multe fructe și legume de toate culorile. Opinia că hrana de origine vegetală previne apariția bolilor și prelungește viața este acceptată ca o certitudine. De asemenea, mai presus de orice controverse este și sfatul de a prefera o felie de pâine integrală unei chifle pufoase, din făină albă. Fibrele conținute în pâinea făcută din boabe întregi de cereale reduc riscul diabetului de tip 2, ca și al cancerului gastric și intestinal. O altă regulă simplă e aceea de a consuma grăsimi "sănătoase", cele pe care le găsim în uleiurile vegetale (de măsline, floarea-soarelui, miez de nucă, rapiță, in), în nuci sau pește. Din grijă pentru sănătatea inimii, a vaselor de sânge și a intestinului, ar trebui să micșorăm ponderea cărnii și a mezelurilor în hrana zilnică, în schimb, organismului nostru îi priesc de minune proteinele din leguminoase.
Acest concept de nutriție îl întâlnim adesea sub denumirea de "alimentație mediteraneană". Mai nou, specialiștii sunt de părere că, hrănindu-ne în acest fel, ne protejăm nu numai sistemul cardiovascular, ci și creierul. Cea dintâi regulă de bază sună astfel: nu mâncați mereu aceleași lucruri, ci o paletă diversă de alimente, cât mai apropiate de starea lor naturală. Tot atât de importantă este și regula de bază numărul doi: nu introduceți în organism mai multă energie decât consumați, deoarece vă veți îngrășa treptat, odată cu trecerea anilor. Kilogramele în plus măresc riscul de diabet, afecțiuni ale inimii, accident vascular cerebral și cancer. Trebuie subliniat faptul că alimentația joacă un rol primordial în declanșarea diabetului. De aceea, persoanele care au probleme cu glicemia sunt și cele mai avantajate de reducerea greutății corporale - chiar dacă dau jos numai câteva kilograme.
2. Mișcarea - un remediu miracol
Medicina privește activitatea fizică aproape ca pe un remediu-miracol: cine practică un sport, parcurge distanțe lungi mergând pe jos sau doar robotește în grădină îmbătrânește mai lent și se îmbolnăvește mai rar. Totodată, își înzestrează organismul cu resurse mai bune de combatere a problemelor de sănătate care s-ar putea ivi la un moment dat. Aici, lista efectelor pozitive pare a fi infinită. Le vom numi pe cele mai importante: mișcarea împiedică reducerea masei musculare determinate de înaintarea în vârstă, întărește oasele, protejează împotriva durerilor cronice de spate, conservă reflexele și coordonarea mișcărilor, ajută articulațiile și le menține mobilitatea. Toate acestea împreună contribuie în mare măsură la asigurarea acelei calități a vieții pe care ne-o dorim. Este adevărat că oamenii trecuți de 70 de ani întâmpină adesea și alte neajunsuri, pe lângă suferințele legate de oase și mușchi. Totuși, acestea sunt cele mai chinuitoare pentru ei în viața de zi cu zi.
De-a dreptul frapante sunt efectele activității fizice asupra inimii și a sistemului vascular: ea diminuează aproape toate pericolele care amenință cordul și vasele de sânge. Printre altele, scade valorile tensiunii arteriale, ale colesterolului și glicemiei, mărește rezistența la efort și reduce riscul de ateroscleroză, deci, implicit, și pe cel de accidente vasculare și infarct. În plus, micșorează pericolul de apariție a trombozelor, precum și a unor boli metabolice, cum ar fi diabetul. O protecție mai eficientă contra îmbătrânirii e într-adevăr greu de imaginat.
Și creierul profită în diverse moduri de punerea la lucru a mușchilor. Făcând mișcare cu regularitate, vom fi protejați împotriva demenței senile, provocate de tulburările circulației sanguine la nivelul creierului, poate chiar împotriva distrugerii neuronilor. Ceea ce se știe sigur este că ea păstrează intelectul treaz și alert, împiedică atrofierea țesutului cerebral și determină formarea de neuroni noi, pe tot parcursul vieții, în hipocamp, sediul central al memoriei din creier.
Activitatea fizică este prielnică și sufletului: ea favorizează vindecarea depresiei și a anxietății, diminuează spectaculos manifestările nevrotice și face să crească rezistența la stres - ceea ce, în consecință, micșorează riscul de apariție a unor stări depresive de diferite tipuri. Sportul ne ajută, de asemenea, să avem un somn odihnitor. Potența și libidoul profită și ele de avantajele mișcării, prin faptul că aceasta activează circulația, inclusiv pe cea locală din zona glandelor sexuale. Și, nu în ultimul rând, solicitarea fizică joacă un rol de protecție contra bolii canceroase, căci ea scade riscul tumorilor de colon, precum și al cancerului mamar.
Toate acestea se pot obține pe o cale uimitor de simplă și accesibilă, în care consecvența contează cel mai mult. Cele mai bune rezultate în scopul prelungirii vieții și al îmbunătățirii stării de sănătate le veți avea arzând prin efort fizic 2000 de kilocalorii pe săptămână. Ideal este un pachet alcătuit din patru componente: un sport de rezistență (de pildă mersul cu bețe sau înotul), exerciții de întreținere a masei musculare și a mobilității (gimnastică), precum și un antrenament de echilibru pentru îmbunătățirea coordonării mișcărilor. Acesta din urmă este considerat, în prezent, de către unii specialiști, ca fiind cea mai eficientă protecție împotriva îmbătrânirii. O bună școală a echilibrului o constituie, de exemplu, metoda Tai Chi, preluată din Extremul Orient. Nu sunt deloc de disprețuit nici beneficiile aduse de mersul în pas susținut. Numeroase studii confirmă utilitatea unor plimbări de acest fel, o metodă simplă și ieftină de a face mișcare. Cu câte o jumătate de oră în cinci zile pe săptămână puteți realiza deja niște mici minuni.
3. Relaxarea - stresul grăbește îmbătrânirea
Relativ recent, specialiștii au descoperit că stresul deține un rol important în accelerarea procesului de îmbătrânire. El este dăunător mai ales atunci când se prelungește și se menține la aceeași intensitate, nelăsând loc unor pauze de odihnă și refacere nervoasă. Iar dacă persoana în cauză mai are, pe lângă toate acestea, și sentimentul că nu e capabilă să controleze situația, sănătatea e serios amenințată. În perioadele când suntem expuși la o presiune continuă, nivelul anumitor hormoni din sânge este în permanență crescut, ceea ce are consecințe nefaste asupra sistemului circulator. Substanțele sintetizate de organismul nostru în condiții de puternică solicitare psihică, pentru a-și procura energia de care are nevoie, dezvoltă uneori efecte primejdioase pe termen lung: ele aduc organele și țesuturile într-o stare de ușoară inflamație. Și pe parcursul îmbătrânirii normale se observă o accentuare a unor astfel de procese inflamatorii discrete, iar stresul pare să activeze masiv asemenea evoluții. Solicitările psihice istovitoare sporesc riscul de depresie, afecțiuni ale inimii și Alzheimer - toate trei fiind surse de pericole pentru organismul care îmbătrânește. Ele pot face ca vârstnicul să devină dependent de ajutorul celor din jurul său, mai devreme decât ar fi cazul. De regulă, oamenii se confruntă cu stresul prelungit în anii maturității. Cine își însușește la momentul oportun tehnici de relaxare ori practică regulat un sport își protejează organismul de efectele tardive ale excedentului de neurotransmițători ai stresului. Potrivit unor studii de dată recentă, Tai Chi și meditația (antrenamentul atenției) pot constitui o profilaxie eficientă.
4. Abținerea de la fumat
Cea mai înțeleaptă investiție în calitatea vieții la bătrânețe este renunțarea la consumul de nicotină. Cercetătorii au ajuns la concluzia că fumatul reprezintă cel mai temut accelerator al tuturor proceselor degenerative: el face să crească riscul apariției precoce a maladiei Alzheimer și a afecțiunilor cardiovasculare. Pe lângă aceasta, este considerat drept una din principalele cauze ale evoluțiilor maligne nu numai la nivelul plămânilor, ci și al multor alte organe. Poate distruge înainte de vreme oasele și ochii, deoarece favorizează osteoporoza, cataracta și degenerescența maculară. În fine, tot el este responsabil pentru faptul că fumătorii au în general fața brăzdată de riduri. Și nu e chiar atât de dificil să te lași de fumat: după cum reiese dintr-un sondaj efectuat anul trecut la cererea Comisiei Europene, 90% dintre foștii fumători - cetățeni europeni, bineînțeles - și-au depășit dependența de nicotină, pur și simplu, cu un efort de voință, fără să apeleze la medicamente sau la programe de dezintoxicare.
5. Provocări adresate intelectului - efort mental continuu
Mintea noastră dispune de rezerve enorme, pe care noi ar trebui să le folosim. "Conform stadiului actual al cercetărilor, cheia unei bătrâneți pline de satisfacții constă în asumarea neobosită a unor sarcini a căror rezolvare presupune angajament, simț de răspundere și efort mental", spun gerontologii. La debutul și la mijlocul vârstei adulte, se pot pune jaloanele decisive pentru menținerea într-o formă bună a capacității cognitive la o vârstă înaintată și chiar foarte înaintată.
În acest sens, un rol important îl joacă activitatea profesională, deoarece ea oferă numeroase prilejuri de reorientare sau perfecționare, de noi începuturi și ieșiri din rutină. Specialiștii au ajuns la convingerea că prestarea aceluiași gen de muncă timp de decenii e mai degrabă un obstacol către o bătrânețe frumoasă. Se prea poate ca un om în jur de 50 de ani, care merge la șeful său și cere să i se facă propuneri - pentru un nou proiect, pentru un instructaj interesant, eventual chiar pentru un curs - să fie întâmpinat cu priviri mirate, însă este de presupus că el va îmbătrâni într-o formă mai bună decât alții. Mintea are nevoie neîncetat de stimulente noi, pentru a rămâne activă - și anume, până la sfârșitul vieții.
În prezent, cercetătorii sunt de părere că degradarea prematură a funcțiilor creierului poate fi evitată prin activitate fizică și implicare mentală.
S-a dovedit că antrenamentul controlat al memoriei dă rezultate deosebit de bune, atunci când ne forțăm limitele. Ca o metodă excelentă - spre deosebire de nenumărate alte oferte, cum ar fi șahul și cuvintele încrucișate, specialiștii recomandă și jocul pe calculator "Dual-N-Back", care este conceput în așa fel încât soluțiile nu se încadrează într-o schemă fixă.
De asemenea, sunt considerate ca premise importante pentru păstrarea sănătății mentale la o vârstă înaintată: un auz funcțional, prevenirea hipertensiunii arteriale, a depresiilor și a stresului permanent, precum și menținerea greutății corporale la un nivel normal. Între timp, s-au identificat și alte (foarte agreabile) modalități de protecție a celulelor cerebrale, cum ar fi somnul odihnitor și sexul.
6. Socializarea - scade riscul demenței senile
"Omul trebuie să treacă prin Tu, pentru a ajunge la Eu", a remarcat cândva filosoful Martin Buber. Iar psihologii din zilele noastre ar putea completa această frază înțeleaptă, spunând: "Și a rămâne astfel pe toată durata vieții". Persoanele sociabile sunt nu doar mai sănătoase fizic, ci și psihic, funcțiile lor cognitive cunoscând o involuție mai lentă. La oamenii cu multiple contacte sociale, viteza de percepție a creierului nu scade atât de rapid la bătrânețe. Totodată, faptul că ei se știu mereu înconjurați și susținuți de alții micșorează riscul demenței senile.
Oamenii se simt cel mai bine când se află în compania prietenilor. În asemenea momente, ei sunt chiar mai mulțumiți decât atunci când își petrec timpul împreună cu copiii ori cu tovarășul de viață, după cum a stabilit o echipă de cercetători, nu mai departe de anul trecut. În prezent, specialiștii acordă o mare însemnătate sentimentului nostru de mulțumire față de felul cum ne ducem viața - cine e fericit va trăi mai mult, afirmă ei.
7. Tratamentele medicale - nu luați multe medicamente
Nu în ultimul rând, este esențial pentru modul cum îmbătrânim să recunoaștem și să tratăm la timp bolile și simptomele care le anunță. Cine nu-și măsoară niciodată tensiunea și nu e preocupat să afle cum stă cu nivelul colesterolului nu dă importanță glicemiei și nici stratului de grăsime depus pe abdomen sau riscă să-și dea seama abia la camera de gardă că este ceva în neregulă cu el. Cardiologii întâlnesc frecvent pacienți pe care infarctul pare să-i lovească din senin, deși l-ar fi putut evita cu ușurință, dacă și-ar fi luat conștiincios pastilele contra hipertensiunii. Însă ei le-au aruncat la gunoi, fiindcă nu simțeau că i-ar fi supărat ceva.
Pe de altă parte, organismul nostru sancționează nu numai neglijența, ci și terapiile exagerate. Interacțiunile dintre medicamente, de exemplu, dau naștere unui risc deloc neglijabil. Începând de la opt preparate administrate concomitent, se apreciază că interacțiunile nu mai pot fi ținute sub control. Și asta e valabil și la remediile verzi. Orice preparat din plante sau stimulente pentru potență ați lua, informați-vă medicul de familie. Unele din ele se asociază perfect, însă altele sunt departe de a acționa bine împreună. Specialiștii ne avertizează că interacțiunile dintre medicamente provoacă mai multe decese decât accidentele rutiere.