- Distrugerea mediului înconjurător ne pune în pericol viața. De la anomaliile climei la noii viruși, de la tăierea pădurilor la "bombele" demografice, pericolele sunt fără număr, iar autorul lor este unic: OMUL -
Planeta are febră
Ambient degradat, climă schimbată, manipulări genetice, dezechilibre demografice, viruși noi... atâtea amenințări ce apasă asupra omului, amenințări de care el însuși se face vinovat. S-a pus, nu o dată, întrebarea: "În goana lor inexorabilă spre pierzanie, oamenii nu pot să se oprească?".
În doar două secole, omul a provocat o schimbare a climei comparabilă cu cea suferită în mod natural de Pământ în decurs de cinci mii de ani. Astăzi, lumea științifică recunoaște în unanimitate că efectul de seră este un fenomen îngrijorător. "Suntem într-un moment în care încălzirea climatică nu mai este o ipoteză într-un viitor ipotetic. Este aici!", sună previziunile specialiștilor.
Consecință directă a încălzirii: sporirea catastrofelor naturale. Inundațiile, vijeliile, furtunile, cicloanele se înmulțesc în asemenea măsură, încât prima companie mondială de reasigurare (asigurare a asigurărilor), München Re, din Germania, este convinsă că "tendința spre catastrofe naturale din ce în ce mai grave și din ce în ce mai frecvente va continua". Numai pentru Statele Unite, costul anual al acestor catastrofe este evaluat la mai mult de 20 de miliarde dolari. Ironie a soartei, creșterea distrugerilor rezultate din catastrofele naturale a făcut ca mai multe companii de asigurare să dea faliment, nemaiputând plăti atâtea daune...
Ninge în august
Fenomenul climateric El Ni?o există parcă anume ca să ne sperie. În urmă cu un an și jumătate, nordul deșertului chilian a fost inundat cu ploi diluviene. La începutul lunii septembrie 2013, în Peru a nins abundent, în vreme ce în ultimii 10 ani, seceta secătuiește Pakistanul, India și Indonezia, zone umede în mod obișnuit.
O altă consecință vizibilă a încălzirii planetei: creșterea nivelului oceanului planetar. Actualmente, ea se desfășoară cu 60% mai repede decât estimaseră climatologii. Până la sfârșitul secolului, apele oceanelor vor crește cu cca un metru. După un model emis de NASA, încălzirea planetei - care nu se produce în mod omogen - va fi până în anul 2050 de aproximativ 2°C în zonele tropicale și ecuatoriale și de 10° în apropierea Cercurilor Polare. Ghețarii se vor topi, ca și zăpezile de la poli, oceanele își vor mări volumul și vor acoperi vaste întinderi de uscat, punând în pericol o mare parte a omenirii. Bangladesh-ul, Sri Lanka, insulele Maldive și numeroase alte insule vor dispărea.
Mușcând litoralul, apele sărate ale oceanelor se vor infiltra în pânzele freatice și vor polua apa potabilă. Experții prevăd că până în anul 2100, toate apele dulci de la suprafață vor dispărea. Această profeție sumbră, făcută în 1997, în Malaezia, la Conferința Internațională a Apelor, este cu atât mai alarmantă, cu cât se adâncesc tot mai mult inegalitățile în materie de resurse hidrologice. În prezent, 1,5 miliarde de ființe omenești nu dispun de apă potabilă și, în fiecare an, 6 milioane de copii mor pentru că au băut apă contaminată.
Morți de sete
"Războaiele secolului următor vor fi războaie pentru apă!". Acest diagnostic dat de Boutros Boutros-Ghali, fost secretar general al ONU, este cât se poate de credibil, în măsura în care acest conflict i-ar pune de pe acum, de pildă, față-n față pe israelieni și pe palestinieni. Și această amenințare este îndreptată în mod direct asupra asigurării hranei. După săptămânalul american "Newsweek", douăsprezece țări, printre care Kenya, Vietnam, dar și China și Israel au mizat totul pe irigații și, drept urmare, în caz de secetă, vor fi atinse de o scădere de cel puțin 50% a terenurilor cultivabile (norma admisă, pentru ca o țară să poată răspunde nevoilor ei de hrană, este un minimum de 700 m2 de pământuri arabile pe cap de locuitor).
Suprafețele cultivate scad, recoltele - de asemenea. În anul 2100, populația planetei ar trebui să se stabilizeze în jur de 10 miliarde de locuitori, căci la acea dată toate țările își vor fi încheiat tranziția demografică. Vor putea oare resursele agricole să-i hrănească pe toți? Da, răspund agronomii, cu condiția să nu intervină catastrofe imprevizibile, din ce în ce mai dese în ultimul timp.
Copii fără creier
Sănătatea omului este și ea amenințată. Geneticienii occidentali au stabilit cauzele imediate ale cancerului, care par a fi poluarea și deșeurile industriale. În plus, alimentele noastre conțin produse cancerigene (cu deosebire tot ce este rafinat, ca zahărul, de pildă). Unele produse chimice nu se mulțumesc doar să provoace cancerul: ele blochează acțiunea hormonilor estrogeni naturali, implicați în reproducere. Din 1940, pretutindeni în lume s-a observat o scădere de 50% a numărului de spermatozoizi și o reducere a volumului spermatic, care a trecut de la 3,4 ml la 2,75 ml. În țările industrializate, fapt elocvent, există de trei ori mai multe cazuri de cancere ale testiculelor și de două ori mai multe cancere de prostată.
Neliniștitor mai este și faptul că poluanții atmosferici provoacă mutații cromozomiale. O expunere ridicată la dioxine - ca în Soveso (Italia) - atrage un exces de nașteri de fete. La granița dintre Mexic și Statele Unite, regiune unde se fabrică și se utilizează masiv solvenți, au fost înregistrate, din anii '70, șaptezeci de cazuri de nou-născuți anencefali (fără creier).
Industria electronică este și ea responsabilă pentru numeroase malformații congenitale. La San José (California), în Silicon Valley, poluarea cu tricloretilenă a provocat la unii nou-născuți comunicații intervalvulare, malformații ale urechii și boltei palatine, ca și degete lipite între ele. În California, rata avorturilor spontane s-a dublat în ultimii treizeci de ani, iar cea a malformațiilor congenitale s-a triplat. Dar asta nu e totul! "Unele ambalaje - ne previne Mahomed Larbi Bouguerra, autorul cărții "Profanarea invizibilă" - pot lăsa să treacă în alimente unele produse chimice ale căror efecte sunt necunoscute sau provocatoare de grave alergii".
Orașe cu 40 de milioane de locuitori
Previziunile demografilor anunță că cele 4 miliarde de oameni în plus se vor strânge mai ales în aglomerări gigantești, de 30 sau 40 de milioane de locuitori. Presiunea migratoare, din sud spre nord, dar și de la țară spre oraș, se accentuează necontenit. Unii experți prevăd chiar o "libanizare" a societăților noastre urbane. Dualitatea societății se va accentua până la caricatură, profetizează Thierry Gaudin, autorul cărții "2100, povestea secolului următor". Exclușii devin "sălbatici urbani". Ei n-au nimic de pierdut. Inventează noi moduri de supraviețuire. Se organizează în bande, cu legături în toată lumea. Sectele, mișcările religioase integraliste, puterile mafiote proliferează pe acest teren favorabil. Legea talionului are prioritate în fața legii oficiale!
Dacă populația urbană este surghiunită în fortărețe lipsite de legi, în schimb, populația rurală este deposedată de ambientul său.
"Cine pune toporul la tulpina unui arbore pregătește sicriul agriculturii"
Și mai dramatică pare, însă, situația pădurilor din România. Față de procentul de împădurire natural al României (80-85%), procentul actual a scăzut la o treime (27%) și reprezintă mai puțin de două treimi din cel critic (40%), ceea ce conferă spațiului geografic național o stare de acută instabilitate ecologică: terenuri degradate pe 32% din suprafața țării - cu 5% mai mult decât chiar suprafața împădurită - din care circa două milioane de hectare puternic degradate, inapte folosințelor agricole, și șase sute de mii de hectare afectate de alunecări de teren, cu repercusiuni economice evidente și urmări sociale imprevizibile.
Problemele ecologice riscă să aducă ruina agriculturii ("Cine pune toporul la tulpina unui arbore pregătește sicriul agriculturii", scria la începutul secolului trecut Regele Ferdinand al României), să înmulțească dezastrele naturale și tulburările de sănătate. Dispariția pădurilor dă naștere unor grave amenințări. Munții "curg" (pământul care îi acoperă se desprinde), ploile se transformă în inundații și viituri, vântul își intensifică forța și se transformă în vijelii; alungate din habitatul lor natural, animalele sălbatice dispar sau năvălesc în orașe, prin suburbiile sărace, aducând cu ele viruși pe care-i transmit omului.
Exemplele nu lipsesc. Cea mai înspăimântătoare dintre aceste maladii, febra Lassa, descoperită în Nigeria, a fost adusă din regiunile locuite de șobolani purtători de virus, alungați odată cu distrugerea pădurii, determinată de exploatarea minelor de aur. Date fiind formidabilele capacități de mutații și adaptare a virușilor, va trebui ca în curând să facem față unei amenințări majore: ei sunt atât de agresivi și de contagioși, încât trebuie studiați numai în laboratoare cu securitate de nivelul 4 (virusul SIDA este clasat la nivelul 2).
Vom ști noi, oare, să ne apărăm de cei deciși să distrugă planeta?