Spre deosebire de România, unde cu greu găsești la autorități respectul cuvenit pentru istorie, monumente și patrimoniu, în țara de la sud de Dunăre există un adevărat cult pentru valorile trecutului. Respectul pentru vestigiile tracice, dacice, romane și bizantine impune Bulgaria ca fiind o mare putere culturală; ocupă locul al treilea în Europa, după Grecia și Italia, la numărul de monumente și situri arheologice înregistrate și studiate: 43.000! Câte are România? Sub 30.000, din care peste o mie au dispărut în ultimii ani. În ce constă diferența? În sprijinul mai mare acordat de stat, în seriozitatea oamenilor de știință, istorici și arheologi, implicați în conservarea patrimoniului, de fapt, în patriotism. La Sofia nu veți găsi un Alexandru Vulpe, fostul director al Institutului de Arheologie din București, ajuns un lobby-ist al distrugerii valorilor inestimabile de la Roșia Montană; nu veți găsi nici un istoric ca Răzvan Theodorescu - "academicianul de serviciu" al companiei Gold Corporation; și nu veți găsi nici un Sabin Luca, directorul Muzeului de Istorie din Sibiu, care s-a entuziasmat de valoarea europeană a orașului roman "Șibot 3", descoperit pe traseul autostrăzii Deva-Nădlac, dar a acceptat, umil, distrugerea acestuia de către compania Strabag. La Sofia veți găsi mulți împătimiți ai profesiei de arheolog, ca Nikolai Ovcharov, profesor și autor a zeci de volume și studii, dar mai ales, descoperitorul unor situri tracice spectaculoase, fapt care i-a atras porecla de "Indiana Jones din Balcani". De numele său se leagă descoperirea sanctuarului zeului tracic Dionis și a sanctuarului lui Orfeu - cântărețul desăvârșit la liră, fiul regelui trac Oeagrus și al muzei Calliope! O descoperire majoră a domniei sale este și orașul tracic Perperikon, din munții Rodopi, numit de un ziar grecesc "un adevărat Machu Picchu european". Recent, profesorul Ovcharov ne-a acordat un interviu, chiar la subsolul hotelului "Arena di Serdica" din Sofia, unde a reușit salvarea unui amfiteatru roman zidit în timpul împăratului Traian.
"Întreg centrul istoric al Sofiei stă pe orașul roman Serdica, pe o suprafață de 16.500 metri pătrați"
- Un hotel de cinci stele stă pe un sit roman impresionant... Cum ați reușit, domnule profesor?
- Întreg centrul istoric al Sofiei stă pe orașul roman Serdica, pe o suprafață de 16.500 metri pătrați. Priviți atent pe străzile centrale, în jurul palatului prezidențial. Uitați-vă peste drum, la monumentala clădire care găzduiește Institutul german Goethe. O clădire foarte frumoasă, din anii '30. Nu sunt convins că trebuie demolată, dar mă tem că o să fie, pentru continuarea proiectului de dezvelire a orașului antic. Clădiri și străzi spectaculoase, care ar putea fi scoase la lumină cu bani europeni, de îndată ce primăria și ministerele interesate vor rezolva problema demolărilor și a proprietăților. Proprietarii acestui hotel și-au refăcut planurile de arhitectură, au rezolvat strălucit combinația antic-modern și iată-i acum autorii unui experiment urban unic. Am reușit, pentru că valoarea inestimabilă a sitului roman impune de la sine respect și iubire, iar bulgarii își apreciază trecutul. Sofia are o problemă pe care Bucureștiul, ca oraș mai tânăr, nu o are: arheologia urbană. Noi trebuie să îmbinăm interesele oamenilor de azi cu trecutul. De aceea, pe întreg teritoriul centrului vechi al Sofiei există șantiere arheologice. Există dovezi că, cel puțin de 8000 de ani, câmpiile Sofiei reprezintă intersecția cea mai importantă din Balcani.
"De ce n-ar fi organizate excursii culturale între Sarmizegetusa, Perperikon și Abdera, din Grecia?"
- Dacă ieșim din Sofia, mii de alte situri antice te întâmpină la tot pasul. Cum reușiți să le identificați și să le păstrați?
- Avem și noi destule probleme, și la noi întâlnim, uneori în posturi de decizie, oameni care nu prețuiesc antichitatea. Din acest punct de vedere, românii și bulgarii seamănă mult unii cu alții, ne deosebește numai limba. Nu este întâmplător că Europa ne pune mereu pe același plan: Bulgaria și România. Și la noi se spune că statul nu acordă o atenție suficientă monumentelor, dar statul suntem noi. Noi trebuie să determinăm statul să lucreze. Poate că, da, noi, bulgarii, am reușit într-o măsură mai mare să influențăm statul să lucreze în folosul culturii. Așa cum spuneam, mulțimea și importanța descoperirilor impun de la sine respectul sferei politice. Acum 12 ani, eu am introdus în Bulgaria expresia "turism cultural". Se vorbea numai despre mare și despre munte, atât. Astăzi, termenul "turism cultural" este deja un termen modern. În circuitul româno-bulgar al acestui tip de turism, trebuie să implicăm și Grecia. Nu e de conceput turismul cultural fără Grecia. Cele trei țări ar putea reprezenta, dacă ar exista o gândire mai organizată și o voință mai susținută la nivel guvernamental, cea mai puternică forță culturală pentru turism din Europa. Destinații comune, legături comune, proiecte comune, iar prin civilizația tracică, un trecut comun întregii Peninsule Balcanice. Până la urmă, aceste legături există deja, dar sunt personale, nu oficiale. România, Bulgaria și Grecia trebuie să se cunoască mai bine la nivel oficial, decizional. Pentru turistul american, canadian sau japonez, de la distanța unde se află, aceste țări se văd ca un punct mic pe hartă. De ce n-ar fi organizate excursii culturale între Sarmizegetusa, Perperikon și, să zicem, Abdera din Grecia, orașul din Tracia antică în care s-au născut Democrit și alți mari filosofi greci?
"În regiunea balcanică este loc și pentru traci, și pentru daci"
- Ați afirmat că una dintre modalitățile prin care Bulgaria poate ieși din criză este cultura, turismul cultural. Pe ce vă bazați în formularea unui optimism atât de categoric?
- Pe cele 43.000 de monumente și situri recunoscute în Bulgaria. Pe inteligența de a crea servicii excelente la prețuri rezonabile. Pe frumusețea naturală a țării, dar și pe cooperarea cu autoritățile și firmele de turism cultural din România și Grecia. Pe scurt, avem cu ce ne lăuda. Perperikonul, spre exemplu, era la fel de faimos în antichitate ca Oracolul din Delphi. Cele mai vechi artefacte datează aici de peste 7000 de ani. Astăzi rivalizează cu Machu Picchu. De altfel, după părerea mea, arheologia poate schimba felul în care oamenii gândesc despre o țară. Arheologia ne dă mândria națională, dar ne poate aduce și multă bogăție. O altă mare senzație în lumea întreagă au făcut vampirii. Arheologii noștri au descoperit, la Marea Neagră, în zona Sozopol, dar și în alte situri, peste o sută de schelete cu un țăruș sau cuțit înfipt între coaste, în dreptul inimii. Printre ele, acela al renumitului pirat Kirov, din secolul al XIV-lea, care îi ataca pe negustorii venețieni. Aceste descoperiri au ajuns în peste 1200 de publicații din lumea întreagă, mai multe decât au acoperit căderea dictatorului Jivkov. Un alt motiv al optimismului meu privind ieșirea din criză prin cultură a fost descoperirea, în 2010, tot în zona Sozopol, a unui dinte și a unui fragment de craniu despre care s-a spus că sunt relicve ale Sfântului Ioan Botezătorul. Experți străini le-au datat în primul secol după Hristos și au spus că ADN-ul aparține unui om din Orientul Mijlociu, ceea ce a constituit o mare atracție pentru mii de pelerini.
- Cum explicați faptul că Bulgaria scoate la lumină civilizația tracică, datând cu mult înaintea venirii bulgarilor în Peninsula Balcanică?
- Fiind vorba de știință, de arheologie pură, nimeni nu-și mai pune întrebarea dacă tracii au sau nu legătură cu lumea slavo-bulgară. Toate aceste vestigii aparțin umanității, Europei, și se află pe teritoriul Bulgariei. Este firesc să le acordăm o atenție maximă, ca formă a respectului de sine al fiecărui arheolog. Un mare interes a stârnit Valea Regilor Traci, de pildă, unde au fost descoperite și cercetate mai mult de 15 cavouri din vremea tracilor. În județul Plovdiv se află cel mai mare complex regal din epoca tracilor, descoperit și cercetat în Europa de sud-est. În necropola de la Varna, a fost descoperită cea mai veche comoară de podoabe de aur prelucrat din lume.
- Cu asemenea bogății, cred că Bulgaria este o tentație pentru mulți răufăcători, așa cum a fost și este România, mai ales în zonele dacice. Cum ați rezolvat această provocare?
- În ultimele două decade, bandele de hoți de comori au realizat o afacere de circa 30 de milioane de euro pe an, pe locul trei după prostituție și droguri. Ei au furat tone de artefacte, monede romane de aur, argint vechi grecesc, scuturi militare tracice și multe altele. Cum ar spune colegul meu, profesorul Bozhidar Dimitrov, directorul Muzeului Național de Istorie din Sofia, "Nu poți să stabilești o valoare pentru ceea ce s-a furat, pentru că adevărata valoare este informația istorică". Conform poliției, în țara noastră există circa 300 de bande de vânători de comori și peste 50.000 de oameni sunt suspectați că sapă, într-un fel sau altul, în căutarea bogățiilor trecutului. Din fericire, există și cazuri de returnare. Din Canada, spre exemplu, ne-au fost aduse înapoi peste 21.000 de artefacte, într-un singur transport. Notăm că, în ultimul timp, guvernul face eforturi mari pentru a controla comerțul cu obiecte istorice. Una dintre măsuri este interzicerea vânzării oricăror obiecte mai vechi de secolul al XX-lea, chiar și în magazinele de suveniruri autorizate. Totodată, sentințele judecătorești în domeniu s-au înmulțit, iar pedepsele au crescut, ceea ce nu s-a întâmplat în anii trecuți.
- Ați ținut recent, la Timișoara, o conferință despre cultura traco-dacilor. Cum se desfășoară colaborarea cu arheologii români?
- Tracii și dacii au avut o cultură comună, este cunoscut acest lucru. Noi am dus la Timișoara dovezi materiale inestimabile, am prezentat rezultatul unor cercetări intense. Bineînțeles, culturile noastre, română și bulgară, sunt deosebite, interesante, unice. Ele se completează reciproc din anumite puncte de vedere. În privința muncii comune dintre arheologii români și bulgari, precizez că aceasta este într-un stadiu foarte înaintat: de exemplu, săpăm împreună lângă Lipova. De aceea, voi spune că, în regiunea balcanică, este loc și pentru cultura noastră, și pentru a dumneavoastră. Și pentru România, și pentru Bulgaria. Și pentru traci, și pentru daci.