Frigul încă ne dă târcoale, dar semnele primăverii au venit. Odată cu ele, a apărut astenia. Spre revigorare, se recomandă un regim alimentar ușor, împrospătător, bogat în vitamine, enzime; surse imediate - verdețurile primăvăratice sau suplimente potrivite. Unul care a devenit la îndemână este polenul apicol crud.
Tocmai am intrat în postul Învierii, cu o întemeiată așezare în această perioadă. Polenul, sub raport legal, este produs animalier, albina fiind încadrată în legislația veterinară. Stiințific vorbind, e un produs vegetal, căci albina intervine minimal asupra sa, doar la recoltarea de pe flori. Părinții duhovnicești ortodocși consideră polenul apicol un produs vegetal ce poate fi administrat în post.
Pe de altă parte, se apropie sezonul alergiilor la polenuri. Aceste alergii sunt provocate de polenurile purtate de vânt, numite și anemofile. Ele sunt diferite de polenurile recoltate de albine, numite și entomofile. Important e că albinele recoltează doar polenuri ce nu sunt purtate de vânt. Între cele două tipuri de polen nu există încrucișări la nivel de alergii. Ca urmare, cei cu alergii de primăvară sau vară la polenurile purtate de vânt pot lua polen apicol fără probleme. Mai mult, polenul apicol ajută la liniștirea reacțiilor alergice față de polenurile anemofile. Ne referim la polenul apicol crud, căci cel uscat nu are același efect.
Observăm cu bucurie, de o vreme, că tot mai mulți oameni caută informații despre folosirea polenului apicol, un semn bun pentru vigoarea sănătății în general.
Câteva repere pentru compoziție și proprietăți
Polenul crud, spre deosebire de cel uscat, păstrează bine valențele vitaminelor, enzimelor, coenzimelor și, mai ales, proprietățile probiotice și prebiotice.
Polenul este un bun revigorant și reconstructor pentru sânge, fluidul vieții, un trofic general pentru organism și în particular pentru ficat, inimă, mușchi. Conține precursori de neurotransmițători, cu efecte antidepresive și normalizatoare pentru funcțiile creierului; e recomandat în toate problemele neurologice. Acțiunea sa trofică generală, "hrănitoare", este observată de utilizatori într-un timp scurt, de numai câteva zile de la începerea administrării, și este cu atât mai rapidă și mai evidentă, cu cât persoana în cauză e mai slăbită.
De remarcat că polenul românesc este în cea mai mare parte poliflor, motiv pentru care e mult apreciat pe piața externă, datorită varietății compoziționale și aromatice. În alte țări (ex. Portugalia, Spania), polenul apicol provine, în majoritate, de la 1-2 specii florale, fiind mai modest nutrițional. Polenul poliflor este mai adaptat necesităților alimentare umane. Ceea ce pentru alții e raritate, la noi e uzual, mai ușor de procurat, deci și la un preț mai accesibil decât polenurile monoflore.
Cum se administrează
Cel mai bun moment pentru administrarea polenului crud este dimineața. Când situația o impune, poate fi administrat și la prânz. Fiind un aliment cu efect tonic, nu este recomandabil seara, căci poate întârzia sau superficializa somnul.
Pentru cei care utilizează prima dată polen, este indicat să înceapă cu 1-2 lingurițe (ne referim la lingurița de ceai) cu vârf, adică 5-10 grame. Se pune în suspensie (la dizolvat, cum se mai spune). Soluția pentru suspensie poate fi apă cu zeamă de lămâie, sucuri fresh de fructe, borș, iaurt, sana, kefir. Polenul cu sucuri de fructe poate fi dulce-acrișor, iar în "soluțiile" lactate este mai degrabă dulce-dulceag. Lichidul pentru suspensie se alege și se poate schimba după gust. Volumul minim necesar e de circa 50 de mililitri pentru 2 lingurițe de polen; la doze mai mari cantitatea de lichid crește proporțional. Timpul minim de interacțiune a celor două e de 20-30 minute, până când ghemotoacele de polen se desfac aproape total la o simplă agitare cu lingurița. Se poate lăsa în suspensie și pentru mai multe ore. Iar dacă nu puteți să vă luați doza pregătită, ea vă poate aștepta în frigider până mâine. Lingurițele pot fi de lemn, plastic sau chiar și metal inoxidabil, cu condiția să nu lăsați lingurița de metal cufundată în mixtură. Avantajul suspensiei, dovedit și în laborator, și prin practică, e că principiile active ale polenului trec din microgranule în soluție, așadar devin ușor și integral absorbabile.
Dacă sunteți la primele administrări de polen, cel mai bine este să-l luați imediat după micul dejun, până se obișnuiește stomacul cu el. Dacă v-ați obișnuit, după una-două săptămâni puteți începe să majorați dozele cu câte o linguriță pe săptămână. Cam la 5-6 lingurițe, încercați-l înainte de micul dejun. Dacă stomacul îl suportă bine, păstrați acest mod de administrare și majorați dozele în continuare, până spre 10 lingurițe pe zi. Dacă sunteți în recuperare fizică ori a greutății, pe lângă polen, păstrați și micul dejun integral. Dacă vreți să slăbiți, scădeți concomitent rația volumică și calorică a micului dejun, până la a-l înlocui cu polenul. Pentru un adult în plină activitate fizică și/sau intelectuală, femeie sau bărbat între 50-70 de kilograme, 10 lingurițe de polen crud reprezintă un mic dejun suficient. Dacă mai adăugați și 2-4 mililitri de lăptișor de matcă crud, aveți un mic dejun regal.
Dozele cele mai mici la care se poate constata un efect benefic într-un timp scurt sunt de 2-4 lingurițe cu vârf. Cele mai mari doze pe care le-am încercat în proprie experiență sunt de 20 de lingurițe pline, adică vreo 100 de grame pe zi. Generic, putem considera utilă pentru o persoană activă o doză de 5 grame de polen crud (o linguriță cu vârf) pentru fiecare 5-10 kilograme masă corporală. Nu sunt obligatorii pauzele, dar pentru armonizare fizico-emoțională recomandăm 3-4 săptămâni cură și o săptămână pauză, sau 5 zile cură cu 2 zile pauză.
Sunt persoane cărora le place mult gustul polenului crud, încât preferă să-l ia ca atare. Metoda e mai puțin eficientă decât dacă se dizolvă într-un lichid, dar se poate compensa parțial prin masticare îndelungată.
Posibile efecte neplăcute - cauze și rezolvarea lor
Dintre utilizatorii adulți, cam unul din 20 ne spun că polenul le provoacă senzații neobișnuite la stomac. Cam unul din 100 raportează chiar dureri. Aceasta, de regulă, dacă îl iau de la început pe stomacul gol sau nedizolvat, mai ales dacă e polen uscat și dacă au o sensibilitate gastrică ori au avut în trecut gastrită sau ulcer. Faptul se datorează în principal conținutului ridicat proteic, care stimulează secreția de suc gastric. De aceea începem administrarea după micul dejun. Numărul celor care reclamă astfel de stări neplăcute crește din păcate la generația tânără, probabil din cauza alimentației tot mai denaturate care irită stomacul. Foarte corozive sunt băuturile răcoritoare sintetice, care au ajuns să provoace gastrite și la vârste de 10-15 ani. Pentru corectare se trece la administrarea polenului după masă. Dacă totuși senzațiile persistă, se face pauză în administrarea de polen și se ia un macerat de Obligeană. Este un tratament bun și relativ rapid, după experiența noastră, pentru calmarea stomacului. Se prepară din o linguriță de pulbere de plantă (rizom), la 250 de mililitri de apă rece, lăsat la plămădit 8-10 ore, de seara până dimineața, la temperatura camerei, dar nu lângă o sursă de căldură. Dacă stă mai mult, riscați să fermenteze. Licoarea rezultată după strecurare se bea în șase prize, câte una înainte și imediat după fiecare masă. După 2 săptămâni se poate reîncepe cura cu polen, câte 1-2 lingurițe/zi, după masă, cu creștere progresivă, cum am menționat deja. În paralel, se continuă ceaiul încă 2-4 săptămâni în cazurile obișnuite. Desigur, este necesară și o revizuire a alimentației, pentru a evita reinstalarea acestor probleme. Vă recomand "Ceaiul de obligeană" de la Larix, un bun producător. De menționat că extractele sau capsulele cu pulbere nu au nici pe departe un efect la fel de bun și de prompt asupra stomacului.
La doze mai mari de polen, scaunul poate căpăta culoarea polenului ingerat. Sau poate deveni mai moale, uneori chiar diareic, mai ales după administrare pe stomacul gol sau nedizolvat. De regulă, administrarea după masă rezolvă problema. Dacă persistă, se ia o pauză în cura cu polen și se urmează un tratament cu argilă, pentru a stopa diareea.
Două lingurițe de pulbere de argilă pe zi sunt suficiente pentru un adult. Se lasă în apă de seara pentru administrarea de dimineață, și de dimineață pentru administrarea de seară. Se beau pe stomacul gol, atât apa cât și argila, în totalitate.
După ce tranzitul intestinal s-a normalizat, se reia polenul la un număr de lingurițe redus cu 30-50% față de volumul anterior, administrându-se la început după masă. Când corpul se obișnuiește cu el, se poate crește lent doza.
Cine poate lua polen
Polenul poate fi consumat, practic, de toată lumea: copii (inclusiv sugari și fetițe), femei, gravide, băieți, bărbați tineri sau vârstnici. Am observat că foarte bine reacționează copiii, inclusiv sugarii, mai ales prematurii, ori cei cu tare genetice sau deficite neurologice. Polenul crud NU conține hormoni.
La diabetici, indiferent de tip, am administrat doze mai mici de polen, întrucât conține și o cantitate de glucide. Am recomandat 3 până la 6 lingurițe cu vârf pe zi. Ritmul recomandat de administrare e cel cu 5 zile da, două zile pauză.
Cele mai neașteptate beneficii le-am întâlnit la pacienții cu epilepsie: sub un consum constant de polen, crizele au dispărut, ori au scăzut frecvența și intensitatea lor. Efect similar constatat și în cazul consumului de produse cu apilarnil.
Deși polenul a fost foarte utilizat în sportul românesc înainte de 1989 (pe atunci era disponibil doar uscat), azi nu avem solicitări, tocmai din partea sportivilor, care ar putea avea numeroase și, îndrăznesc să spun, nebănuite beneficii de pe urma consumului constant de polen, mai ales că îl avem pe cel crud, care e mai activ. Dar cine știe, poate în viitor, când energizantele și troficele sintetice își vor arăta pe deplin fața ascunsă, ni se vor alătura și ei, în atașamentul față de natură și de bogățiile dăruite de Bunul Dumnezeu.
www.melidava.ro