JOCURI ȘI AMENINȚĂRI

Rodica Culcer
- Potrivit ultimului sondaj CSOP, comandat de PDL și dat publicității recent, Alianța PSD-PC-UNPR are, momentan, o cotă de 36%, PDL, cu 17%, ia fața PNL (16%), în vreme ce Partidul Mișcarea Populară, apro­piat președintelui Traian Băsescu, urcă la 8%, peste UDMR (6%). Este posibil ca elec­toratul să fi sanc­ționat ieșirea de la guvernare comandată de Crin Anto­nescu? E posibilă o rupere a PNL după alegerile din 25 mai și o refa­cere a USL cu o "aripă" liberală con­­­dusă de Tăriceanu?

- Cum am putea ști cu exactitate cine a votat PNL, atâta vreme cât locurile eligibile au fost distribuite di­nainte, în virtutea unei înțelegeri dintre PSD, PC și PNL și nu au rezultat dintr-o selecție operată de electorat în cu­noștință de cauză? Alegătorii au pus ștampila pe "USL", fără să se gândească la identitatea liberală sau social-democrată a candidatului. Probabil că de multe ori, nici candidatul nu era prea sigur de identitatea sa politică, căci aleșii și miniștrii PNL au aprobat cu ușu­rință măsuri prea puțin liberale, iar tentativa de lovitură de stat din vara lui 2012 a fost susținută de PNL, partid care, în mod normal, ar fi trebuit să fie apărătorul sta­tului de drept. Este firesc ca PDL să se situeze înaintea PNL în sondaje, deoarece a fost cel puțin consecvent cu sine însuși în această perioadă, în timp ce PNL a sărit dintr-o barcă în alta, ceea ce nu este niciodată bine primit de electorat: opoziția nu te crede, iar cei ce te-au ales se simt trădați. Scorul bun al PMP i se datorează în primul rând președintelui Traian Băsescu și percepției că liderul PDL, Vasile Blaga, ar fi de fapt un aliat secret al PSD. Dacă această tendință va continua, PNL va fi al treilea partid, la o distanță mică de PMP, mai ales că și activul său din teritoriu este pe cale să se dezintegreze din cauza tăierii accesului la banii publici, prin ieșirea de la guvernare, și a stimulentelor oferite de PSD, care are pregătit câte un pumn de arginți pentru fiecare tră­dător. După declarațiile sale anterioare, Crin Antonescu ar trebui să demisioneze, dar onoarea cuvân­tului dat nu l-a caracterizat vreodată: a mai promis că de­misionează și dacă referendumul pentru suspendarea pre­ședintelui va eșua și nu a făcut-o. Rămâne varianta debar­cării de că­tre un congres extraordinar. Pentru a o contra­cara, Crin Antonescu încearcă să joace cartea lui Klaus Johannis, a cărui popularitate ar trebui să-i convingă pe liberali să nu abandoneze barca PNL, în speranța unui succes electoral răsunător al edilului sibian. Pe de altă parte, laudele pe care i le aduc domnului Johannis pre­șe­­dintele Băsescu și Elena Udrea sugerează că și PMP contează tot pe el, iar în fundal se profilează o "mons­tru­oasă coaliție" PMP-PNL. PDL nu are ce căuta în această ecuație, de Forța Civică și de PNȚCD nu merită să vor­bim, căci sunt prea mici pentru a fi relevante. Unitatea dreptei nu este în acest moment decât un cântec de sirenă al PMP, care ar putea atrage totuși și o parte din pdl-iști. Lucrurile sunt deocamdată destul de complicate și încâl­cite, fără a fi însă complexe.

- Mitingul organizat pe 10 martie la Târgu Mu­reș, pentru comemorarea secuilor uciși în 1854, le-a pri­lejuit participanților repunerea în discuție a auto­no­miei Ținu­tului Secuiesc, într-o atmosferă în care s-au manifestat atitudini revizioniste la adresa Româ­niei. Patru cetățeni ungari, printre care doi membri ai partidului Jobbik, au primit, în urma acestor ma­nifestări, interdicție de a intra în România timp de un an, în vreme ce DIICOT a dez­vă­luit faptul că are pe rol un dosar în care mai multe per­soane sunt cer­ce­tate pentru "acțiuni împotriva ordi­nii constitu­țio­nale", prin declarații cu caracter revizio­nist și sepa­ra­tist. Considerați suficient de promptă și de justă reac­ția autorităților române? Ne putem aștepta la noi ast­fel de manifestări ale extremiștilor maghiari în con­textul electoral de la noi și în contextul, mai larg, po­litic, al regiunii?

- Consider că măsurile anunțate de statul român îm­po­triva extremiștilor ungari, în special împotriva mem­brilor Jobbik, sunt juste și relativ prompte, dar insu­ficiente. Problema este mult mai complexă, după cum au dezvăluit unii analiști - din păcate prea puțini - care au subliniat co­la­borarea dintre Jobbik și proiectul eura­si­atic al lui Alexandr Dughin, ideologul apropiat de Kremlin. După cum aflăm de pe blogul conservator În linie dreaptă, Gabor Vona a ținut de curând o prelegere anti-europeană la Universitatea Lomonosov din Mos­co­va, invitat fiind de Dughin, promotorul Uniunii Eura­sia­tice sub egida Rusiei - o structură ce neagă prin­ci­piile culturii democratice de tip occidental, UE, NATO și tot ce poate fi asociat cu ele. Și asta se întâmplă toc­mai acum, când Ru­sia face demersuri pentru a se apro­pia de granița estică a României, printr-un culoar între Crimeea și Transnis­tria, adică prin alipirea sudului și estului Ucrainei, con­form estimărilor mai multor ex­perți americani și euro­peni. Nu este deci întâmplător că, ime­diat după ce a fost la Moscova, Vona a participat la mitin­gul de la Tg. Mu­reș, care a degenerat în scandal, ci este o dovadă a fap­tului că Rusia întreține tensiunile inter-etnice din Ro­mânia, încurajând formațiunile ex­tremiste ma­ghia­re și ungare, care militează pentru in­de­pendența și apoi alipi­rea Transilvaniei la Ungaria. Așa-zisa autonomie a Ți­nutului Secuiesc nu este, de alt­fel, decât un pretext pen­­tru a cultiva aceste aspirații re­vi­zioniste și sepa­ratiste, me­nite să destabilizeze Ro­mâ­nia, membru al UE și al NATO, situat incomod de aproa­­pe de ceea ce Kremlinul consideră un fief al său, și anume, Republica Moldova. Chiar dacă separatiștii nu vor avea câștig de cauză, ei au reușit deja să detur­neze dezba­terea publică și să otră­veas­că spațiul public, dis­trăgând atențiile și energiile na­țiunii de la lucru­rile cu adevărat importante. M-am în­tre­bat adesea de ce nu vor­bim des­chis despre aceste lu­cruri în emisiunile te­le­­­vizate? Nu am răspuns pentru această lipsă de serio­zitate a dezbaterii publice pe tema extremismului ma­ghiar/ ungar, dar știu sigur că orice combatere eficientă a acțiunii sale nocive trebuie să înceapă de la demas­ca­rea legăturilor sale internaționale și că fără o astfel de ana­liză, nici măcar maghiarii de bu­nă credință din Transilvania nu vor înțe­lege ce li se pre­gătește.