Creierul
Când conștientul încetează temporar să funcționeze, creierul prelucrează evenimentele de peste zi. Printre altele, el transferă o serie de date din memoria de scurtă durată în cea de lungă durată, stabilește conexiuni între informațiile noi și cele deja stocate și chiar execută mental anumite succesiuni de mișcări. Nu numai că învățăm în somn, dar ne și eliberăm de "gunoaiele din sinapse". Dintre numeroasele contacte între neuroni, care au luat naștere în timpul zilei, puține ne sunt necesare pe termen lung. Pe cele inutile creierul le elimină sau măcar le estompează.
Inima și plămânii
Îndată după ce adormim, pulsul și frecvența respirației se reduc. Timp de aproximativ 90 de minute, organismul se odihnește în această stare de repaos. Apoi se produce o nouă activare cu durata de 10 până la 30 de minute, în cursul căreia visăm. După aceea, revenim la o altă fază de somn profund, mai liniștit. Această alternanță se repetă întreaga noapte, de când închidem ochii, până la trezirea de dimineață.
Faringele
Relaxarea nocturnă a mușchilor poate face ca vălul palatin să devină flasc și să vibreze în faringe. De aici provine sforăitul, acele sunete ca de fierăstrău, ce îl aduc la disperare pe nenorocosul cu care împărțim patul. Specialiștii apreciază că un bărbat din doi și o femeie din cinci emit în somn zgomote care pot atinge intensitatea sonoră a unui ciocan pneumatic. Aceasta nu reprezintă un pericol pentru persoana care sforăie, decât dacă musculatura din zona faringelui își pierde mereu tonusul, împiedicând pentru scurt timp pătrunderea aerului în căile respiratorii. În cazul când această pauză de respirație durează mai mult de zece secunde și apare mai des de treizeci de ori într-un interval de șapte ore, medicii diagnostichează o "apnee nocturnă obstructivă", care ar trebui tratată, deoarece poate provoca, printre altele, hipertensiune și dereglări ale ritmului cardiac.
Stomacul
Cine se trezește noaptea și dă iama în frigider nu face deloc ceea ce îi cere corpul său. Dimpotrivă: în timp ce dormim, organismul reduce secreția de grelină, hormonul responsabil pentru senzația noastră de foame. Tocmai de aceea, oamenii care obișnuiesc să doarmă mai puțin de opt ore pe noapte riscă să acumuleze kilograme în plus.
Picioarele
În momentele când suntem pe cale să adormim, ne apar uneori zvâcnete în mușchi, mai ales la picioare. În timpul "comutării" de la starea activă la una mai destinsă, se poate întâmpla ca neuronii să trimită în mușchi semnale involuntare, percepute de noi ca niște tresăriri reflexe. Aceasta se petrece mai des în perioadele stresante, decât în situațiile când ne băgăm în pat perfect relaxați. Și deficitul de minerale (în primul rând, de magneziu) poate favoriza asemenea mici contracții musculare.