ABECEDARUL CORPULUI: Ce se întâmplă în organismul nostru când dormim? (I)

Redactia
- De ce ne petrecem o treime din existență într-o stare pasivă și, cel puțin aparent, neproductivă? Oamenii de știință au dezlegat multe mistere, dar la acesta n-au găsit un răspuns mulțumitor. Un lucru e sigur: somnul are o însemnătate vitală pentru organismul nostru -

Creierul

Când conștientul înce­tea­ză temporar să func­ționeze, creierul prelu­crea­ză eveni­men­tele de peste zi. Printre altele, el transferă o serie de date din memoria de scurtă du­rată în cea de lungă du­rată, stabilește conexiuni între informațiile noi și cele deja stocate și chiar execută men­tal anumite succesiuni de miș­cări. Nu numai că învățăm în somn, dar ne și eli­berăm de "gu­noaiele din sinapse". Dintre numeroasele contacte între neuroni, care au luat naștere în timpul zilei, puține ne sunt necesare pe termen lung. Pe cele inutile creierul le elimină sau măcar le estompează.
Inima și plămânii
Îndată după ce adormim, pulsul și frecvența respi­ra­ției se reduc. Timp de aproximativ 90 de minute, or­ga­nismul se odihnește în această stare de repaos. Apoi se produce o nouă activare cu durata de 10 până la 30 de minute, în cursul căreia visăm. După aceea, revenim la o altă fază de somn profund, mai liniștit. Această alternanță se repetă întreaga noapte, de când închidem ochii, până la trezirea de dimineață.
Faringele
Relaxarea nocturnă a mușchilor poate face ca vălul palatin să devină flasc și să vibreze în faringe. De aici pro­vine sforăitul, acele sunete ca de fierăstrău, ce îl aduc la disperare pe nenorocosul cu care împărțim pa­tul. Specialiștii apreciază că un bărbat din doi și o femeie din cinci emit în somn zgo­mote care pot atinge intensitatea sonoră a unui ciocan pneumatic. Aceasta nu re­pre­zintă un pericol pentru persoana care sforăie, decât dacă musculatura din zona farin­gelui își pierde mereu tonusul, împiedicând pentru scurt timp pătrunderea aerului în căile respiratorii. În cazul când această pauză de respirație durează mai mult de zece secunde și apare mai des de treizeci de ori într-un interval de șapte ore, medicii diagnosti­chează o "apnee nocturnă obstructivă", care ar trebui tra­tată, deoarece poate provoca, printre altele, hiper­tensiune și dereglări ale ritmului cardiac.
Stomacul
Cine se trezește noaptea și dă iama în frigider nu face deloc ceea ce îi cere corpul său. Dimpotrivă: în timp ce dormim, organismul reduce secreția de grelină, hormonul responsabil pentru senzația noastră de foa­me. Tocmai de aceea, oamenii care obișnuiesc să doar­mă mai puțin de opt ore pe noapte riscă să acumuleze kilograme în plus.
Picioarele
În momentele când suntem pe cale să adormim, ne apar uneori zvâcnete în mușchi, mai ales la picioare. În timpul "comutării" de la starea activă la una mai destinsă, se poate întâmpla ca neuronii să trimită în mușchi semnale involuntare, percepute de noi ca niște tresăriri reflexe. Aceasta se petrece mai des în pe­ri­oadele stresante, decât în situațiile când ne băgăm în pat perfect relaxați. Și deficitul de minerale (în primul rând, de magneziu) poate favoriza asemenea mici contracții musculare.