"Din punctul de vedere al majorității politicienilor, faptul că justiția funcționează este inacceptabil"
- SUA au atenționat din nou guvernul român asupra încălcării regulilor statului de drept, printr-un trimis special la București, dna Victoria Nuland. Premierul Victor Ponta s-a eschivat de la întâlnirea cu emisarul american, plecând într-o vizită privată în Italia. Este, într-adevăr, atât de grav ce se întâmplă la noi, încât era nevoie de intervenția SUA? Și cum explicați gestul d-lui Ponta?
- Vizita emisarului SUA este pe deplin justificată, ca și intervențiile recente ale Comisiei Europene, făcute în același scop: apărarea statului de drept în România. Coaliția de la guvernare a tratat Justiția, în ultima perioadă, cu superficialitate, când nu cu ostilitate. Or, o Justiție independentă și funcțională este o garanție pentru un stat de drept. Începând cu puciul din vara anului 2012, USL a avut numeroase atacuri la adresa Justiției, iar premierul Ponta, ca și ceilalți lideri ai partidelor aflate la guvernare, n-a contenit să critice și să acuze Justiția de câte ori nu i-a convenit o sentință. De exemplu, premierul a spus că Justiția acționează la comanda președintelui Traian Băsescu și a cozilor lui de topor, pentru că l-a condamnat la închisoare, din nou, pe Adrian Năstase, mentorul său. Ba și mai rău, Victor Ponta nu s-a sfiit să spună că Adrian Năstase e un condamnat politic și l-a comparat cu Iulia Timoșenko, fostul prim-ministru al Ucrainei, aflată, de asemenea, în închisoare. A-l compara pe Năstase cu Iulia Timoșenko - care, într-adevăr, suferă o condamnare pe motive, în principal, politice - este incalificabil. Spre marea deosebire de cazul Timoșenko, Adrian Năstase are procese de vreo opt ani, timp în care a beneficiat de toate căile de atac posibile și imposibile și de toate înlesnirile legii pentru a rămâne în libertate și a amâna un verdict. S-a dovedit, după atâta amar de vreme, că împotriva lui sunt probe de corupție. A face din el un martir politic înseamnă să sfidezi nu numai Justiția, ceea ce e oricum impardonabil, ci să sfidezi și realitatea, și adevărul. O țară întreagă a asistat, prin intermediul presei, la procesele lui Năstase, și nu poate fi mințită atât de ușor. Poate că premierul Ponta mizează pe lipsa de memorie sau pe lipsa de rațiune a românilor, când lansează o asemenea confuzie: dacă i se face un dosar penal unui politician, înseamnă că e dosar politic. Ca și cum dacă îi faci un dosar penal unui muncitor siderurgist e dosar siderurgic, ori dacă îi faci dosar unui poet e dosar liric și așa mai departe. Iar acest episod, în care Ponta ia apărarea unui politician condamnat penal, nu e singular. De la un timp, el militează și pentru eliberarea lui Gigi Becali, pe care mai că îl scoate sfânt, dintr-un infractor de drept comun. Lucrurile astea nu rimează deloc cu exigențele pe care le pretind partenerii noștri europeni și americani, și pe care Victor Ponta a promis că le va respecta. Exigențe pe care Raportul Mecanismului de Cooperare și Verificare pe Justiție al Comisiei Europene le urmărește în mod explicit, an de an, și bine face. Vă dați seama ce s-ar întâmpla fără monitorizarea CE și a SUA, dacă liderii USL atacă Justiția și sub această monitorizare fiind. În ce privește afirmațiile d-lui Gyorgy Frunda, care a protestat față de vizita dnei Nuland spunând că nu suntem colonie, ca să fim trași de urechi, ele sunt aiuritoare. O organizație internațională sau un parteneriat funcționează după anumite reguli, iar dacă respecți aceste reguli, înseamnă că ții la această apartenență sau alianță, nu că ești supus vreunei puteri străine. Și Franța este trasă de urechi când greșește, și a fost, și Germania a fost pusă la punct când a fost cazul, și Marea Britanie... Toată lumea trebuie să respecte aceleași reguli. Iar chiulul lui Victor Ponta de la întâlnirea cu dna Nuland îl arată ca imatur. S-a comportat ca un elev cu lecțiile nefăcute, care fuge de la ore, ca să nu ia notă proastă. D-l Ponta ar trebui să știe că astfel de gesturi nu sunt uitate și că vine o scadență pentru toate. Pe de altă parte, el continuă acțiunile contra Justiției. Asta arată că încearcă să rezolve și problema politicienilor penali și, în același timp, să se sustragă responsabilității.
- Cum vă explicați atitudinea publică furibundă față de justiție?
- Din punctul de vedere al majorității politicienilor, faptul că Justiția funcționează este inacceptabil. Cine își imagina, în urmă cu doar câțiva ani, că vor ajunge la închisoare Adrian Năstase, Relu Fenechiu, Gigi Becali, Sorin Ovidiu Vântu?... Numeroși alți foști demnitari și oameni de afaceri care au condus România sunt fie în pușcărie, fie la porțile ei. De pildă, dna Monica Iacob Ridzi (fostă PDL) a fost condamnată, și ea, într-o primă instanță, la fel ca și dl Dan Voiculescu (PC), iar d-l Lucian Duță (PDL), fostul șef al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, este și el cercetat de DNA. Deci, oameni care păreau intangibili, din toate partidele, dau acum socoteală în Justiție.
"USL a modificat Codurile pe ici, pe colo, prin părțile esențiale, astfel încât ele sunt favorabile unor infractori cu gulere albe"
- Situația se va schimba odată cu intrarea în vigoare a noului Cod Penal și a noului Cod de Procedură Penală?
- Da, sunt probleme cu aceste Coduri, probleme semnalate de opoziție și de președintele Traian Băsescu. Codurile au fost adoptate sub guvernarea PDL, în 2009, dar au intrat în vigoare abia acum. La vremea elaborării lor, PDL a vrut să alinieze Codurile la standardele europene, neglijând însă faptul că în România corupția este încă la un nivel uriaș și că nu poți să diminuezi pedepsele pentru ea, fără să nu o încurajezi. Pe de altă parte, USL a modificat Codurile pe ici, pe colo, prin părțile esențiale, astfel încât ele sunt favorabile unor infractori cu gulere albe. Pedepsele pentru unele fapte au fost micșorate, prescripțiile pentru alte fapte au căpătat termene reduse, iar procurorii sunt obligați să-i anunțe pe cei pe care îi cercetează, înainte de a începe ancheta. În mod normal, Codurile ar trebui să sufere noi modificări, pe care guvernul le-a promis. Și mai bine era dacă se amâna intrarea în vigoare a lor, din moment ce au fost depistate anumite defecțiuni, ca să nu se mai creeze noi probleme. Magistrații vor ține cont de noile Coduri, până la modificarea lor, și astfel se vor produce confuzie în anumite cazuri și discrepanțe între diferite hotărâri pe cazuri similare. În fine, putem spune că acum USL a repurtat o mică victorie, folosindu-se de inabilitatea PDL.
- Legea pare că îi preocupă pe guvernanți în cel mai înalt grad. Inclusiv Legea fundamentală. USL vrea să facă referendum pentru Constituție odată cu alegerile pentru Parlamentul European. De ce atâta grabă, după ce proiectul noii Constituții părea îngropat?
- Da, abia a început sesiunea parlamentară, iar USL vrea să rezolve rapid problema adoptării noii Constituții și să cupleze referendumul pentru noua Lege fundamentală a statului cu alegerile pentru Parlamentul European, în 24 și 25 mai a.c. Referendumul va fi validat tot prin prezența la urne a 50% plus unul dintre cetățenii cu drept de vot. Deci, USL va avea dificultăți, și de aceea a alocat două zile pentru referendum. Se teme că nu va trece noua Constituție de votul popular, și pe bună dreptate, pentru că textul nu este de natură să entuziasmeze pe nimeni și, în plus, nu respectă rezultatul unui alt referendum, prin care românii s-au pronunțat: vrem Parlament unicameral cu 300 de locuri. Însă Comisia Europeană nu recomandă cuplarea alegerilor pentru Parlamentul European cu alte alegeri, pentru a nu se amesteca temele. Și e normal: referendumul privește problemele noastre interne, iar alegerile pentru PE numai probleme externe. Totuși, alegerile pentru PE ar putea aduce la urne mai mulți alegători decât cele pentru precedentele legislaturi, întrucât, între timp, electoratul pare să fi înțeles importanța unei prezențe românești de calitate în Parlamentul European...
"Aceeași supă, în alte castroane"
- Ce semnificație nouă acordați alegerilor europarlamentare?
- Alegerile europarlamentare vor marca o reașezare a scenei politice românești. Reașezare care a început deja. Pentru că din PP-DD a mai plecat un val de parlamentari, ba pe la PSD, ba pe la PC, ba pe la UNPR - cei mai mulți la acest partid, care este, în fapt, antecamera PSD. Așa încât s-ar putea să dispară grupul parlamentar PP-DD din Senat. De asemenea, a fost înregistrat legal Partidul Mișcarea Populară, unde s-a înscris de curând și Elena Udrea, care a venit însoțită de un alai de vreo zece parlamentari. Ceea ce înseamnă că PMP poate să-și facă un grup parlamentar la Camera Deputaților, iar PDL rămâne cu o pondere mult mai mică, dacă nu cumva într-o vădită dificultate. Și ca să ne oprim un pic aici, eu n-aș zice că e cea mai fericită inițiativă pentru revigorarea Dreptei înființarea Partidului Mișcarea Populară. Am mai văzut filmul ăsta. De câte ori se supără o grupare într-un partid face alt partid și racolează o parte dintre foștii colegi, făcând dintr-o formațiune de o anumită greutate două mai slabe, și fiecare luată separat, și luate împreună. Și în acest caz, nu e vorba decât despre mutarea unui grup dintr-un partid în alt partid, care se vrea nou-nouț, dar care nu va convinge, pentru că sunt aceleași figuri. În plus, acum s-a născut și o adversitate între cele două formațiuni. Și e una prea proaspătă ca să se închidă până la alegeri, astfel încât să vorbim despre o unitate a Dreptei. Pe de altă parte, nici soluțiile cu care vin nu-ți trezesc încrederea, de entuziasm nici nu mai vorbim. E aceeași supă în alte castroane și se cheamă că s-a schimbat meniul - nici pomeneală!
- Anul acesta sunt și alegerile pentru funcția supremă în stat. S-au mai schimbat preferințele electoratului?
- Nu. Victor Ponta, în ciuda numeroaselor sale minciuni, erori și acțiuni contra unor instituții ale statului, rămâne favoritul numărul unu. Elena Udrea spune că pentru a nu fi ales Victor Ponta, l-ar vota la prezidențiale pe Crin Antonescu, ba pe George Maior, de la SRI. Și mă întreb care e noutatea și de ce ar trebui cineva să iasă din casă, ca simpatizant al Dreptei, la alegerile prezidențiale? Pentru Crin Antonescu? Bine că s-a fixat la stânga și este candidatul USL, căci într-o vreme se trăsese mai într-o parte, să pară de dreapta. L-o fi evaluat Elena Udrea, dar nu înseamnă că un alegător al Dreptei, cât de cât atent la scena politică, uită că Antonescu a participat din plin la suspendarea președintelui Traian Băsescu. Cum ar putea să-i acorde încrederea unui astfel de om? Sau poate că ar putea să-l voteze pe dl Teodor Meleșcanu, de la SIE, provenit tot din PNL, dar originar din PSD, de fapt. I s-a indicat, pe parcurs, alt traseu și a devenit liberal. Acum a declarat că ar candida la președinție. Nu se știe din partea cui. Că USL are candidat, PDL are... Întrebarea este - ce facem cu atâția reprezentanți ai serviciilor secrete? Căci d-l Mihai Răzvan Ungureanu vine tot de la SIE și se mai vehiculează și numele dlui George Maior, de la SRI, ca posibil candidat. Serviciile secrete în acțiune. Bun, erau și până acum, dar mai cu fereală. Asta arată un eșec al clasei politice. Dacă după 24 de ani de democrație, după ani de aderare la NATO și UE, vorbim de candidați proveniți din serviciile secrete, înseamnă că resursele clasei politice s-au epuizat și, în disperare de cauză, se ajunge la soluții care împing lipsa de credibilitate până la maximum. Clasa politică, așa cum am mai spus, nu s-a îngrijit de țară, nici de selecția viitorilor politicieni, ci numai de propria îmbuibare, cu gândul că după ea poate să vină potopul. Și iată că vine potopul!