TIA ȘERBĂNESCU - "Iată că vine potopul!"

Claudiu Tarziu
Analiza politică a lunii IANUARIE

"Din punctul de vedere al majorității politicienilor, faptul că justiția funcționează este inacceptabil"

- SUA au atenționat din nou guvernul român asupra încălcării regulilor statului de drept, prin­tr-un trimis special la București, dna Victoria Nu­land. Premierul Victor Ponta s-a eschivat de la în­tâlnirea cu emisarul american, plecând într-o vizită privată în Italia. Este, într-adevăr, atât de grav ce se în­­tâmplă la noi, încât era nevoie de intervenția SUA? Și cum explicați gestul d-lui Ponta?
- Vizita emisarului SUA este pe deplin justificată, ca și intervențiile recente ale Comisiei Europene, fă­cute în același scop: apărarea statului de drept în Ro­mânia. Coaliția de la guvernare a tratat Justiția, în ulti­ma perioadă, cu superficialitate, când nu cu ostilitate. Or, o Justiție independentă și funcțională este o ga­ranție pentru un stat de drept. Începând cu puciul din vara anului 2012, USL a avut numeroase atacuri la adresa Justiției, iar premierul Ponta, ca și ceilalți lideri ai partidelor aflate la guvernare, n-a contenit să critice și să acuze Justiția de câte ori nu i-a convenit o sen­tință. De exemplu, premierul a spus că Justiția ac­țio­nează la comanda președintelui Traian Băsescu și a cozilor lui de topor, pentru că l-a condamnat la în­chisoare, din nou, pe Adrian Năstase, mentorul său. Ba și mai rău, Victor Ponta nu s-a sfiit să spună că Adrian Năstase e un condamnat politic și l-a comparat cu Iulia Timoșenko, fostul prim-ministru al Ucrainei, aflată, de asemenea, în închisoare. A-l compara pe Năstase cu Iulia Timoșenko - care, într-adevăr, suferă o condamnare pe motive, în principal, politice - este in­calificabil. Spre marea deosebire de cazul Timo­șenko, Adrian Năstase are procese de vreo opt ani, timp în care a beneficiat de toate căile de atac posibile și imposibile și de toate înlesnirile legii pentru a ră­mâne în libertate și a amâna un verdict. S-a dovedit, după atâta amar de vreme, că împotriva lui sunt probe de corupție. A face din el un martir politic înseamnă să sfidezi nu numai Justiția, ceea ce e oricum im­par­donabil, ci să sfidezi și realitatea, și adevărul. O țară întreagă a asistat, prin intermediul presei, la procesele lui Năstase, și nu poate fi mințită atât de ușor. Poate că premierul Ponta mizează pe lipsa de memorie sau pe lipsa de rațiune a românilor, când lansează o ase­menea confuzie: dacă i se face un dosar penal unui po­litician, înseamnă că e dosar politic. Ca și cum dacă îi faci un dosar penal unui muncitor siderurgist e do­sar siderurgic, ori dacă îi faci dosar unui poet e dosar liric și așa mai departe. Iar acest episod, în care Ponta ia apărarea unui politician condamnat penal, nu e sin­gular. De la un timp, el militează și pentru eliberarea lui Gigi Becali, pe care mai că îl scoate sfânt, dintr-un infractor de drept comun. Lucrurile astea nu rimează deloc cu exigențele pe care le pretind partenerii noștri eu­ropeni și americani, și pe care Victor Ponta a pro­mis că le va respecta. Exigențe pe care Raportul Me­canismului de Cooperare și Verificare pe Justiție al Co­misiei Europene le urmărește în mod explicit, an de an, și bine face. Vă dați seama ce s-ar întâmpla fără monitorizarea CE și a SUA, dacă liderii USL atacă Justiția și sub această monitorizare fiind. În ce pri­vește afirmațiile d-lui Gyorgy Frunda, care a protestat față de vizita dnei Nuland spunând că nu suntem co­lonie, ca să fim trași de urechi, ele sunt aiuritoare. O or­ganizație internațională sau un parteneriat func­țio­nează după anumite reguli, iar dacă respecți aceste re­guli, înseamnă că ții la această apartenență sau alian­ță, nu că ești supus vreunei puteri străine. Și Franța este trasă de urechi când greșește, și a fost, și Germa­nia a fost pusă la punct când a fost cazul, și Marea Britanie... Toată lumea trebuie să respecte aceleași reguli. Iar chiulul lui Victor Ponta de la întâlnirea cu dna Nuland îl arată ca imatur. S-a comportat ca un elev cu lecțiile nefăcute, care fuge de la ore, ca să nu ia notă proastă. D-l Ponta ar trebui să știe că astfel de gesturi nu sunt uitate și că vine o scadență pentru toa­te. Pe de altă parte, el continuă acțiunile contra Jus­tiției. Asta arată că încearcă să rezolve și problema politicienilor penali și, în același timp, să se sustragă responsabilității.

- Cum vă explicați atitudinea publică furibundă față de justiție?

- Din punctul de vedere al majorității politicie­ni­lor, faptul că Justiția funcționează este inacceptabil. Cine își imagina, în urmă cu doar câțiva ani, că vor ajun­ge la închisoare Adrian Năstase, Relu Fenechiu, Gigi Becali, Sorin Ovidiu Vântu?... Numeroși alți foști demnitari și oameni de afaceri care au condus Ro­mânia sunt fie în pușcărie, fie la porțile ei. De pil­dă, dna Monica Iacob Ridzi (fostă PDL) a fost con­damnată, și ea, într-o primă instanță, la fel ca și dl Dan Voiculescu (PC), iar d-l Lucian Duță (PDL), fostul șef al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, este și el cercetat de DNA. Deci, oameni care păreau intangibili, din toate parti­dele, dau acum socoteală în Justiție.

"USL a modificat Codurile pe ici, pe colo, prin părțile esențiale, astfel încât ele sunt favorabile unor infractori cu gulere albe"

- Situația se va schimba odată cu intrarea în vi­goare a noului Cod Penal și a noului Cod de Pro­ce­dură Pe­nală?

- Da, sunt probleme cu aceste Coduri, probleme sem­nalate de opoziție și de președintele Traian Băses­cu. Codurile au fost adoptate sub guvernarea PDL, în 2009, dar au intrat în vigoare abia acum. La vremea elaborării lor, PDL a vrut să alinieze Codurile la stan­dardele europene, neglijând însă faptul că în Româ­nia corupția este încă la un nivel uriaș și că nu poți să diminuezi pedepsele pentru ea, fără să nu o încurajezi. Pe de altă parte, USL a modificat Codurile pe ici, pe colo, prin părțile esențiale, astfel încât ele sunt favo­rabile unor infractori cu gulere albe. Pedepsele pentru unele fapte au fost micșorate, prescripțiile pentru alte fapte au căpătat termene reduse, iar procurorii sunt obli­gați să-i anunțe pe cei pe care îi cercetează, îna­inte de a începe ancheta. În mod normal, Codurile ar trebui să sufere noi modificări, pe care guvernul le-a promis. Și mai bine era dacă se amâna intrarea în vi­goare a lor, din moment ce au fost depistate anumite de­fecțiuni, ca să nu se mai creeze noi probleme. Ma­gistrații vor ține cont de noile Coduri, până la mo­di­ficarea lor, și astfel se vor produce confuzie în anumi­te cazuri și discrepanțe între diferite hotărâri pe cazuri similare. În fine, putem spune că acum USL a repurtat o mică victorie, folosindu-se de inabilitatea PDL.

- Legea pare că îi preocupă pe guvernanți în cel mai înalt grad. Inclusiv Legea fundamentală. USL vrea să facă referendum pentru Constituție odată cu alegerile pentru Parlamentul European. De ce atâta grabă, după ce proiectul noii Constituții părea în­gro­pat?

- Da, abia a început sesiunea parlamentară, iar USL vrea să rezolve rapid problema adoptării noii Constituții și să cupleze referendumul pentru noua Lege fundamentală a statului cu alegerile pentru Parla­mentul European, în 24 și 25 mai a.c. Referen­dumul va fi validat tot prin prezența la urne a 50% plus unul dintre cetățenii cu drept de vot. Deci, USL va avea dificultăți, și de aceea a alocat două zile pen­tru referendum. Se teme că nu va trece noua Consti­tuție de votul popular, și pe bună dreptate, pentru că textul nu este de natură să entuziasmeze pe nimeni și, în plus, nu respectă rezultatul unui alt referendum, prin care românii s-au pronunțat: vrem Parlament uni­cameral cu 300 de locuri. Însă Comisia Europeană nu recomandă cuplarea alegerilor pentru Parlamentul European cu alte alegeri, pentru a nu se amesteca temele. Și e normal: referendumul privește proble­mele noastre interne, iar alegerile pentru PE numai probleme externe. Totuși, alegerile pentru PE ar putea aduce la urne mai mulți alegători decât cele pentru pre­cedentele legislaturi, întrucât, între timp, electo­ratul pare să fi înțeles importanța unei prezențe ro­mâ­nești de calitate în Parlamentul European...

"Aceeași supă, în alte castroane"

- Ce semnificație nouă acordați alegerilor euro­parlamentare?

- Alegerile europarlamentare vor marca o reașe­zare a scenei politice românești. Reașezare care a început deja. Pentru că din PP-DD a mai plecat un val de parlamentari, ba pe la PSD, ba pe la PC, ba pe la UNPR - cei mai mulți la acest partid, care este, în fapt, antecamera PSD. Așa încât s-ar putea să dispară gru­pul parlamentar PP-DD din Senat. De asemenea, a fost înregistrat legal Partidul Mișcarea Populară, unde s-a înscris de curând și Elena Udrea, care a venit în­soțită de un alai de vreo zece parlamentari. Ceea ce în­seamnă că PMP poate să-și facă un grup parla­mentar la Camera Deputaților, iar PDL rămâne cu o pondere mult mai mică, dacă nu cumva într-o vădită dificultate. Și ca să ne oprim un pic aici, eu n-aș zice că e cea mai fericită inițiativă pentru revigorarea Drep­­tei înființarea Partidului Mișcarea Populară. Am mai văzut filmul ăsta. De câte ori se supără o grupare într-un partid face alt partid și racolează o parte dintre foștii colegi, făcând dintr-o formațiune de o anumită greutate două mai slabe, și fiecare luată separat, și lua­­te împreună. Și în acest caz, nu e vorba decât des­pre mutarea unui grup dintr-un partid în alt partid, ca­re se vrea nou-nouț, dar care nu va convinge, pentru că sunt aceleași figuri. În plus, acum s-a născut și o ad­­ver­sitate între cele două formațiuni. Și e una prea proas­pătă ca să se închidă până la alegeri, astfel încât să vorbim despre o unitate a Dreptei. Pe de altă parte, nici soluțiile cu care vin nu-ți trezesc încre­de­rea, de entuziasm nici nu mai vorbim. E aceeași supă în alte castroane și se cheamă că s-a schimbat meniul - nici pomeneală!

- Anul acesta sunt și alegerile pentru funcția supremă în stat. S-au mai schimbat preferințele electoratului?

- Nu. Victor Ponta, în ciuda numeroaselor sale min­ciuni, erori și acțiuni contra unor instituții ale statului, rămâne favoritul numărul unu. Elena Udrea spune că pentru a nu fi ales Victor Ponta, l-ar vota la prezidențiale pe Crin Antonescu, ba pe George Maior, de la SRI. Și mă întreb care e noutatea și de ce ar tre­bui cineva să iasă din casă, ca simpatizant al Dreptei, la alegerile prezidențiale? Pentru Crin An­tonescu? Bine că s-a fixat la stânga și este candidatul USL, căci într-o vreme se trăsese mai într-o parte, să pară de dreap­ta. L-o fi evaluat Elena Udrea, dar nu înseamnă că un alegător al Dreptei, cât de cât atent la scena po­li­tică, uită că Antonescu a participat din plin la sus­pendarea președintelui Traian Băsescu. Cum ar putea să-i acorde încrederea unui astfel de om? Sau poate că ar putea să-l voteze pe dl Teodor Meleșcanu, de la SIE, provenit tot din PNL, dar originar din PSD, de fapt. I s-a indicat, pe parcurs, alt traseu și a devenit li­be­­ral. Acum a declarat că ar candida la președinție. Nu se știe din partea cui. Că USL are candidat, PDL are... Întrebarea este - ce facem cu atâția reprezentanți ai serviciilor secrete? Căci d-l Mihai Răzvan Un­gu­rea­nu vine tot de la SIE și se mai vehiculează și nu­mele dlui George Maior, de la SRI, ca posibil candi­dat. Serviciile secrete în acțiune. Bun, erau și până acum, dar mai cu fereală. Asta arată un eșec al clasei politice. Dacă după 24 de ani de democrație, după ani de aderare la NATO și UE, vorbim de candidați pro­veniți din serviciile secrete, înseamnă că resursele clasei politice s-au epuizat și, în disperare de cauză, se ajunge la soluții care împing lipsa de credibilitate pâ­nă la maximum. Clasa politică, așa cum am mai spus, nu s-a îngrijit de țară, nici de selecția viitorilor politi­cieni, ci numai de propria îmbuibare, cu gândul că după ea poate să vină potopul. Și iată că vine po­topul!