Carte de vizită
Scorțișoara își are originea în scoarța unor arbori mici, care cresc în Asia de sud-est și în Australia. Culesul său se face în sezonul ploilor, când scoarța se desprinde mai ușor de pe ramuri și poate fi culeasă în cantități mari. Imediat după recoltare, ea are un parfum suav și un gust acrișor-înțepător. Odată cu uscarea, scorțișoara se rulează de la sine în batoane și capătă aroma dulce cu care suntem obișnuiți. În lume se folosesc două specii de scorțișoară:
1. Scorțișoara de India (Cinnamonum tamala sau Cinnamonum zeylanicum) - are o culoare brun-deschisă și o aromă mai subtilă, mai rafinată.
2. Scorțișoara de China (Cinnamonum cassia) - are o culoare roșcată mai intensă și o aromă ceva mai înțepătoare, mai puternică decât cea de India.
Ambele tipuri de scorțișoară au aceleași efecte terapeutice, cu precizarea că scorțișoara de China este un mai puternic antibiotic și antifungic, dar este și mai greu tolerată de tubul digestiv. Aceasta, în timp ce efectele scorțișoarei de India sunt mai puternice asupra sistemului nervos central și a psihicului, fiind foarte bine tolerată de organism.
Scorțișoara este folosită în terapie și în ritualurile religioase de mai bine de 7000 de ani. În India și China, era arsă în temple ca ofrandă pentru zei și pentru îndepărtarea spiritelor rele. În Grecia și Roma Antică, era folosită în ritualurile dedicate zeiței iubirii, Afrodita. În Egipt, scorțișoara era una dintre plantele faraonilor, fiind folosită în ritualurile de sacrificiu și de îmbălsămare.
Cum se administrează
Scorțișoara în alimentație
Folosită în cantități mici, în procesul preparării hranei, scorțișoara este un excelent tonic digestiv, reglând apetitul și ajutând la prevenirea problemelor colonului. În Europa, este cunoscută mai ales drept condiment pentru dulciuri, fiind o prezență nelipsită în plăcinta cu mere, în orezul cu lapte, în diversele feluri de cozonac, ciocolată fierbinte etc. Pe lângă aroma ei extrem de apetisantă, ea are și darul de a diminua, parțial, efectele nocive ale zahărului și amidonului.
În Asia, scorțișoara combinată cu piperul și cu enibaharul este folosită la condimentarea mâncărurilor grase sau prăjite, fiind un excelent profilactic pentru indigestia și tulburările hepatice produse de grăsimi. În zonele din Asia cu climă mai rece (Tibet, Nepal, Bhutan, anumite zone ale Pakistanului) scorțișoara este un condiment folosit la prepararea unei game incredibil de variate de ceaiuri cu efecte de încălzire și de stimulare a circulației sângelui. De altfel, ceaiul de scorțișoară este un veritabil medicament, motiv pentru care vom vorbi despre el în detaliu.
Ceaiul de scorțișoară
Binevenit mai ales în zilele friguroase de iarnă, ceaiul de scorțișoară se consumă neapărat cald. Are un efect de stimulare a circulației sângelui și de prevenire a răcelilor, de mărire a tonusului psihic și fizic. Se obține prin fierberea, vreme de un minut, a unei jumătăți de linguriță de scorțișoară într-o cană de apă, după care se lasă să stea vreme de 10 minute, apoi se filtrează și se consumă cât de cald posibil. Are efecte imediate, fiind un puternic stimulent.
Pulberea de scorțișoară
Recomandată pentru tratarea afecțiunilor cronice, se obține prin măcinarea cu râșnița de cafea a batoanelor de scorțișoară. Pudra obținută se depozitează într-un borcan închis ermetic, pentru a preveni evaporarea uleiurilor volatile. Se administrează de 3-6 ori pe zi, câte un vârf de linguriță. Acest remediu are excelente calități stimulente digestive, hipoglicemiante, precum și efecte antiinfecțioase (distruge germenii patogeni din tubul digestiv).
Mierea cu scorțișoară
Se pun două lingurițe de pulbere de scorțișoară împreună cu patru linguri de miere lichidă și se amestecă foarte bine. Pasta obținută se va administra pe parcursul unei zile, de regulă înaintea meselor principale. Este un excelent stimulent al atenției și al memoriei, are efecte întineritoare și ușor afrodiziace.
Vinul de scorțișoară
Se pun într-un borcan zece lingurițe de pulbere de scorțișoară, peste care se adaugă un litru de vin roșu sau negru, amestecând încontinuu. Când întreaga masă de pulbere a fost dispersată în vin, se închide borcanul ermetic și se lasă conținutul la macerat, vreme de 12 zile. Se strecoară, iar lichidul obținut se pune în sticluțe mici, închise la culoare. Se păstrează maximum trei ani. Se administrează de regulă o lingură, de 4 ori pe zi, în tratamente de 1-3 luni. Are efect antidepresiv, tonic digestiv și ajută la tratarea disfuncțiilor sexuale.
Scorțișoara și obezitatea
Acest condiment este în mod special recomandat persoanelor care au nevoie să scadă în greutate. Ceaiul rece de scorțișoară, băut chiar înainte de a mânca, câte o cană înainte de fiecare masă, ne ajută să consumăm mai puțină hrană și, cel mai important, scade apetitul pentru dulciuri. Sub formă de pulbere, administrată după ce am mâncat, (câte un vârf de linguriță de scorțișoară, adică un gram), reglează activitatea pancreasului și glicemia, prelungind starea de sațietate, ajutând procesul de ardere a grăsimilor și prevenind formarea în exces de țesut adipos.
Pentru consumatorii nocturni de hrană, care au înainte de a se culca un apetit insațiabil, se recomandă o lingură de scorțișoară cu miere, dizolvată într-o cană cu apă fierbinte (cât se suportă) consumată cu înghițituri foarte mici, într-o singură repriză. Acest tratament diminuează sau chiar elimină acest tip de foame, fiind un adevărat antidot pentru îngrășare.
Scorțișoara și digestia
Un vârf de linguriță de pulbere de scorțișoară, administrat înainte de masă, este un foarte bun tonic pentru digestie, fiind recomandat în gastrita hiper și hipoacidă (are un efect reglator), dar și pentru combaterea indigestiei și a anorexiei nervoase. Administrată în combinație cu mierea, după masă, scorțișoara ne scapă de balonare, previne și tratează mare parte din simptomele sindromului de colon iritabil.
În perioadele cu stres foarte intens, se recomandă să luăm cu 15 minute înainte de masă scorțișoară cu miere (preparată după rețeta de mai sus). Acest amestec reglează pofta de mâncare, previne tulburările digestive produse de tensiunea psihică: aerofagia (înghițirea aerului împreună cu hrana), spasmele abdominale și refluxul gastric.
Scorțișoara și răcelile
Primul ajutor în caz de răceală este ceaiul fierbinte de scorțișoară, din care se beau câte 3-4 căni pe zi, cât mai fierbinte posibil. Are un efect antibacterian și antiviral foarte puternic, exercitat mai ales la nivelul gâtului, nasului și urechilor. De asemenea, are o acțiune de stimulare a circulației și de mărire a temperaturii corpului, ceea ce va atrage după sine și o funcționare mult mai bună a sistemului imunitar, dar și dispariția senzațiilor de disconfort specifice răcelii (frisoane, dureri musculare, senzații de frig la extremități). În fazele avansate ale răcelii, se administrează scorțișoară cu miere, ca stimulent imunitar și antiseptic, dar și pentru calmarea acceselor de febră sau tuse.
Scorțișoara, emoțiile și mintea
Atât scorțișoara, administrată intern, cât și simpla aromatizare a locuinței cu această plantă foarte bogată în uleiuri volatile, au efecte pozitive asupra psihicului și minții. Din punctul de vedere al emoțiilor, aroma scorțișoarei induce stări de optimism, de luciditate și calm. Conferă, de asemenea, un anumit confort psihic și este excelentă pentru combaterea depresiei, a închiderii afective, dar și contra asteniei sexuale, atât la bărbați, cât și la femei. Asupra minții, scorțișoara are un efect stimulent, sporind creativitatea, dar și atenția sau capacitatea de analiză și sinteză. Administrarea scorțișoarei cu miere ajută și la îmbunătățirea memoriei de lungă și de scurtă durată.
Tratamente interne
* Diabetul - în această afecțiune, scorțișoara are o triplă acțiune:
1. Scade direct nivelul zahărului din sânge.
2. Stimulează și totodată reglează secreția de insulină a pancreasului.
3. Crește receptivitatea organismului la insulină. Mai multe studii clinice au evidențiat eficiența acestei plante asupra diabetului, o doză de 3-6 grame pe zi de pulbere de scorțișoară scăzând glicemia cu 18-29%. Interesant este că la doza maximă, de 6 grame pe zi, efectele antidiabetice se mențin și la 2-3 săptămâni după ce tratamentul a fost încheiat. În Asia, medicii recomandă administrarea scorțișoarei la pacienții cu diabet de tip 1, pentru reducerea dozelor de insulină și prevenirea complicațiilor acestei boli. La pacienții cu diabet de tip 2, tratamentul cu scorțișoară ajută la reducerea dozelor de medicamente sau insulină și, de asemenea, previne teribilele complicații ale diabetului.
* Reumatismul (artrita și poliartrita) - un principiu activ, conținut de scorțișoară, are efect antiinflamator articular. Într-un studiu făcut în Danemarca, la Universitatea din Copenhaga, s-a constatat că după administrarea unei combinații dintr-o lingură de miere și o jumătate de linguriță de scorțișoară pudră, simptomele reumatismului au fost mult ameliorate. Mierea cu scorțișoară a fost administrată înaintea micului dejun. Din cei 200 de pacienți tratați, mai mult de două treimi au observat îmbunătățiri, iar 73 de pacienți au scăpat complet de durerile articulare.
* Infecția cu Helicobacter pylori - cercetările științifice au arătat că scorțișoara, mai ales varietatea de China (Cinnamonum cassia), este unul dintre cele mai puternice remedii contra acestei bacterii care cedează tot mai greu la antibiotice. Scorțișoara nu doar că distruge și inhibă dezvoltarea Helicobacter pylori, dar previne și bolile pe care aceasta le produce în timp, cum ar fi gastrita, ulcerul gastro-duodenal și chiar cancerul gastric.
* Boli canceroase - mai multe principii active din scorțișoara de India au demonstrat efecte anti-tumorale puternice. În studiile de laborator făcute în Statele Unite s-a demonstrat, pur și simplu, că substanțele active din această plantă atacă celulele mutante, blocându-le proliferarea, în timp ce celulele normale nu sunt deloc afectate. Administrată sistematic sub formă de pulbere, scorțișoara previne anumite forme de cancer, cum ar fi cel gastric și intestinal, dar și limfomul malign și leucemia. Persoanele cu predispoziție spre aceste tipuri de cancer, eventual cu risc de recidivă, ar fi bine să consume zilnic o lingură de miere amestecată cu o linguriță de scorțișoară pudră, vreme de o lună, urmată de o lună de pauză ș.a.m.d. De asemenea, tratamentul cu miere și scorțișoară este recomandat bolnavilor de cancer, în paralel cu terapia prescrisă de medic, pentru potențarea terapiilor anticancer.
* Colesterol mărit - un studiu realizat în India a arătat că un amestec din două linguri de miere și trei lingurițe de scorțișoară pudră, consumate pe parcursul zilei, ajută la reglarea valorilor colesterolului și trigliceridelor. Cura durează minimum 3 luni și reduce valorile colesterolului total cu 20% în medie, în timp ce valorile colesterolului rău (LDL) scad cu aproape 25%.
* Halenă (mirosul urât al respirației) - dimineața, imediat după trezire, se bea o jumătate de cană cu ceai rece de scorțișoară. Cu cealaltă jumătate de cană se fac gargară și clătiri ale gurii. În timpul zilei, se ia de trei ori câte o lingură de miere amestecată cu scorțișoară. Mirosul neplăcut al respirației are ca principală cauză o deficiență de funcționare a tubului digestiv, a stomacului, în special. Acest condiment reglează activitatea gastrică, distruge anumiți microbi care produc mirosul urât și, nu în ultimul rând, îndepărtează direct mirosurile neplăcute, prin parfumul său extrem de puternic, datorat uleiurilor volatile pe care le conține.
* Cistită - s-a observat că bacteriile care produc cel mai frecvent infecții urinare, cum ar fi E. Coli, stafilococul auriu ș.a., sunt foarte sensibile la scorțișoară și la cimbru (Thymus vulgaris). Se face un amestec din două lingurițe de scorțișoară pudră, patru linguri de miere și 7 picături de ulei volatil de cimbru. Preparatul se administrează în trei reprize, pe parcursul zilei, fiecare doză fiind înghițită împreună cu un pahar de apă călduță.
* Infertilitate feminină - în medicina tradițională din India, Japonia și Sri Lanka, se administra femeilor sterile, dar și celor cu predispoziție spre avort spontan, scorțișoară de India. Rețeta este simplă: o linguriță de scorțișoară, amestecată în două linguri de miere, se administrează zilnic, în cure de trei luni (rețetă valabilă doar înaintea momentului fertilizării). Suplimentar, se freacă gingiile, în fiecare dimineață, cu praf de scorțișoară, și se consumă multe oleaginoase neprăjite (susan, migdale, caju etc.). Acest tratament are efect de stimulare a activității ovarelor, tonic uterin și reîntineritor.
* Alzheimer - studii științifice făcute în Israel, în anul 2011, au demonstrat faptul că administrarea zilnică de scorțișoară combate procesele degenerative de la nivelul creierului și ajută la păstrarea funcțiilor cognitive intacte, până la vârste înaintate. Pe subiecții testați, memoria, atenția și capacitățile asociative au fost mult mai bune la cei care au luat scorțișoară, față de grupul-martor.
Scorțișoara și frumusețea
Cu efectul său antiseptic și stimulent asupra circulației, scorțișoara este un excelent remediu pentru pielea seboreică și sensibilă la infecții sau cu predispoziție spre îmbătrânirea prematură. Contra acneei, se aplică pasta obținută din trei linguri de miere și o linguriță de scorțișoară pudră. Se pune peste coșuri, seara, înainte de culcare, spălându-se cu apă călduță în dimineața următoare (se întinde un prosop pe pernă, pentru a nu o murdări în timpul somnului). Efectele apar după două săptămâni de aplicare a tratamentului. Coșurile și infecția de pe piele dispar fără urmă.
Pentru consumatorii nocturni de hrană, care au înainte de a se culca un apetit insațiabil, se recomandă o lingură de scorțișoară cu miere, dizolvată într-o cană cu apă fierbinte (cât se suportă) consumată cu înghițituri foarte mici, într-o singură repriză. Acest tratament diminuează sau chiar elimină acest tip de foame, fiind un adevărat antidot pentru îngrășare.
Precauții și contraindicații
De regulă, scorțișoara, mai ales varietatea de India (Cinnamonum zeylanicum), nu conține substanțe toxice sau iritative. Despre scorțișoara de China (Cinnamonum cassia) se știe că poate fi iritativă pentru tubul digestiv și poate da tremurături ale membrelor sau spasme. Tot despre scorțișoara de China există voci care spun că în anumite condiții poate fi toxică pentru ficat sau poate deveni chiar cancerigenă (din cauza unor cumarine). Datele științifice sunt însă irelevante în acest sens, fiind cel mai probabil vorba mai degrabă de combinarea scorțișoarei cu aditivii sintetici din alimente sau cu pesticidele cu care eventual a fost tratată, decât de un potențial toxic al plantei în sine. Singurele contraindicații ale scorțișoarei sunt în cazul femeilor însărcinate, al copiilor sub 2 ani și al persoanelor alergice sau cu intoleranță digestivă la acest condiment. Persoanele care sunt sensibile la condimente ar fi bine să folosească scorțișoara de India (Cinnamonum zeylanicum), care este mai blândă ca acțiune asupra digestiei și a sistemului nervos.