Ungaria se pregătește să cumpere Transilvania la bucată

Ion Longin Popescu
Potrivit unor interviuri oferite pe 4 și pe 6 ianuarie de atașatul pe probleme de agricultură al Ambasadei Ungariei la București, Szabo Josef, portalului szekelyhon.ro și postului de radio Erdely FM, Ungaria se pregătește să cumpere terenurile agricole din Transilvania, guvernul de la Budapesta elaborând un program și pregătind o ofertă pentru susținerea maghiarilor care doresc să intre pe piața funciară din zonă.

Deși, dându-și seama de scandalul diplo­matic ce ar putea surveni, Ministerul de Externe Ungar a negat existența acestui program, afirmațiile domnului ata­șat agricol trădează obsesia binecunoscută a țării vecine față de Transilvania. Conform dezvăluirilor preluate și de ziarul "Adevărul", proprietarii de teren din România care doresc să-și vândă proprietățile cetățenilor maghiari vor primi o rentă viageră. Ca "bonus", aceștia pot păstra terenul pe numele lor și îl pot folosi până la moarte, după care va deveni proprietatea statului ungar. Ce va face Ungaria cu acest pământ românesc? Îl va oferi, vezi, Doamne, unor ti­neri care doresc să trăiască la țară. Tineri maghiari, se în­țelege. Pe domnul Szabo Josef îl ia gura pe dinainte: "Avem un program în acest sens, al cărui element esențial este că, în situația în care cineva dorește să-și vândă terenul, poate încheia un contract cu statul maghiar în temeiul căruia va primi o rentă viageră; mai mult, terenul va rămâne în pro­prietatea sa până la sfârșitul vieții. Desigur, se pune pro­ble­ma ce va face statul maghiar cu un teren care, de exem­plu, se află la marginea unui mic sat din Secuime? În acest caz, statul maghiar îl poate oferi unui tânăr care nu are teren, dar ar dori să-l lucreze". Este incredibilă această aroganță a Budapestei! Un stat a ajuns, iată, să dispună cum vrea de teritoriul național al altui stat, ascunzându-se sub umbrela legislației UE, care încurajează circulația capitalu­rilor și libertatea de alegere a domiciliului. Așadar, ne așteptăm ca Ungaria să înființeze birouri prin care să dirije­ze acest program de acaparare a pământurilor din România. Cinismul domnului Szabo Jo­sef merge mai departe: "Dacă statul român este în stare să-și apere terenurile agricole și proprietarii care le lucrea­ză, foarte bine. Dar dacă nu este în stare să ofere ceva pentru acele terenuri, atunci piața este liberă, poate să vină oricine - nu neapărat un ma­ghiar, poate fi un danez sau un francez care dorește să cumpere". Citind aceste rân­duri și nevenindu-mi a crede ochilor, mi-am amintit că gu­vernanții noștri au făcut întâmpinări la Bruxelles, cerând un regim special pentru România, dar fără succes. Ca ur­ma­re, au încercat să pună niște piedici birocratice printr-o nouă lege, potrivit căreia vânzătorul trebuie să anunțe pri­mă­ria, apoi așa-numiții preemptori: coproprietarii, arenda­șii, proprietarii vecini, persoanele care desfășoară activități agricole pe raza admi­nistrativ-teritorială a localității, precum și o agenție a statului român. Dacă în 30 de zile nu se arată nimeni inte­resat, abia atunci poate veni străinul să cumpere. Deși legea a fost întoarsă de președintele Ro­mâniei pentru revizuire parțială, este de sperat că aceasta va tempera avântul străi­nilor. În acest context, vântul ce bate dinspre Budapesta are toate șansele să se transforme într-un uragan. Dacă vor permite și de data asta Ungariei să acțio­neze în Transil­vania ca pe propria moșie, atunci guvernanții români să-și caute o altă țară. Noi, vorba protestatarilor din Pungești, ne vom lua țara înapoi din mâinile lor nedemne. Chiar la primele alegeri.