Daruri de Crăciun - OFERTE DISCOGRAFICE

Iulian Ignat
- Muzică bună, de ascultat pe ninsori -

Maria Tănase - "Cântece populare 1953-1961"

"E o treabă grea s-o prezinți pe Maria Tănase", rostește emoționat redac­to­rul Radio România. "E ca și când ai vorbi de cân­te­cul popular românesc, tulbu­ră­tor și pasionant, trist sau vesel, de dor și of, cu care Ma­ria Tănase se con­to­pește". Apoi, Maria Tăna­se răspunde întrebărilor, po­ves­tind des­pre mahalaua co­pi­lăriei sale, des­pre cân­tecele populare pe care le adu­nă cu drag de prin toate colțurile țării, despre felul în care le lasă la dospit îna­inte de a le interpreta, luni sau chiar ani, despre bucuria de a fi în fața publicului. Cu acest interviu din anul 1960 în­cepe dublul CD cu înregistrări istorice ale Ma­riei Tănase, din arhiva Radio România. Până în pre­zent, anul cen­tenar Maria Tănase s-a scurs fără ca eve­ni­men­tul să fie mar­cat la ade­vărata sa impor­tanță, așa cum s-ar cu­veni în cazul unei per­so­na­li­tăți le­gendare în cultura unei țări. Editura Casa Radio ridică șta­cheta la nivel de re­cord și marchează 100 de ani de la naș­terea Mariei Tănase prin­tr-un album fundamental pen­tru iubitorii muzicii românești. Deși pe piață există numeroase discuri cu marile succese ale Mariei Tănase, noua apariție, "Cân­tece populare 1953-1961", este un demers cu caracter fun­damental, pentru că înregis­tră­rile sunt preluate de pe benzile originale ale Radioului, iar copertele inte­rioare ale discului prezintă note com­plete despre anul imprimării, orchestra ce a acom­pa­niat-o pe cântăreață, locul de proveniență a cântecului, și chiar numele celui ce l-a cules. Alături de "Ciulean­dra", "Bun îi vinul ghiur­ghiuliu" și alte cântece bine­cu­­noscute, noul disc oferă variante ale unor melodii rar difuzate, și chiar Hora Unirii, înregistrată în 1959, cu ocazia împlinirii a 100 de ani de la Unirea Principatelor Române. Așa cum ne-a obișnuit Editura Casa Radio, sun­­tem în fața unui album de colecție, lansat sub sem­nul profesiona­lis­mului.

Adrian Enescu - "Bird in Space"

Magician al sunetelor, Adrian Enescu și-a pus am­prenta în cariera sa, ce se întinde pe patru decenii, asu­pra muzicii de film, de teatru, a muzicii elec­tro­nice și pop. "Bird in Space" es­te do­vada ex­ce­len­ței sa­le în jazz. Un album de ascultat și de reascultat, sin­gur, la gu­ra so­bei. Un disc de cinci stele. "Este primul CD de jazz apărut sub nu­me­le meu. Până a­cum am avut doar colaborări cu alți muzicieni și sunt foarte mândru de el", a de­clarat A­dri­an Enescu la lansare. "Chiar da­că pe el apar pie­se despărțite de mulți ani, ele se îmbină și fac parte din aceeași poveste. Eu cred în povești și rolul mu­zicii aces­ta este, indiferent de stiluri și genuri: să spună po­vești".
Primele cinci bucăți ale discului sunt compoziții recente ale lui Adrian Enescu, imprimate anul trecut, alături de Big Band-ul Radio, condus de Ionel Tudor. Celelalte șase, mai dinamice, mai colorate, au fost în­re­gis­trate în urmă cu 25-30 de ani. "Bird in Space" ("Pasăre în spațiu") a fost, în 1978, pie­sa cu care Adri­an Enes­cu a por­nit un proiect, ne­­finalizat, ins­pi­rat din lucră­rile lui Cons­tantin Brân­cuși. De altfel, titlul și gra­fica albumului amintesc de opera acestuia. Toate pie­sele de pe acest CD sunt compuse și produse de Enes­­cu, mai puțin "Ballad", semnată de Johnny Ră­ducanu și imprimată în 1976, într-o formulă de aur a jazz-ului ro­mânesc. Răducanu la bas, Eu­gen Gondi la tobe, Ștefan Berindei - saxofon alto, Dan Mân­drilă - saxofon tenor, Marius Popp - pian.
"Timpul nu este o linie dreaptă", scrie au­torul pe co­perta discului. "Timpul nu are nicio formă, iar noi nu ne putem imagina ceva fără formă. Muzica, în schimb, are și formă, și timp. Se descoperă pe sine, se decodifică, se deschide di­năuntru, ca o floare. Muzica pe care am com­pus-o de-a lungul anilor și pe care o compun as­tăzi mă po­ves­tește cel mai bine. Mi-au plăcut întotdeauna po­veștile fără sfârșit. Nu mi-a plăcut să citesc morala de la sfârșitul fabulelor, pentru că mi-am dorit să o des­co­păr singur. Oare ce se va în­tâmpla cu muzica mea peste un timp, peste, să zicem, o sută de ani?"

"Tribute to Jancsy Korossi"

Pianist și compozitor clujean, Jancsy Korossi a fost considerat nu doar un pionier al jazz-ului în România, dar și unul dintre cei mai apreciați oameni de jazz europeni ai ani­lor '60. Și-a con­tinuat cariera în Statele Unite, un­de a emi­grat în 1969, iar în anii '90, și-a re­luat concertele în Ro­­mâ­nia, acolo un­de in­fluența sa în mu­zica jazz este ma­joră. În 2012, Gala Premiilor Jazz i-a fost de­dicată regre­tatu­lui Johnny Ră­­du­canu, iar ma­te­rializarea acelui eveni­ment a fost CD-ul "Tribute to Mr Jazz". Gala din acest an l-a oma­giat pe Jancsy Korossi (1926-2013), iar în această toam­nă, a apărut discul "Tribute to Jancsy Korossi". Cei doi monștri sacri ai jazz-ului românesc făcuseră valuri îm­preună, în anii '60, cân­tând în Trioul Jancsy Korossi, cu Johnny Răducanu la bas. Albumul de față cuprinde înre­gis­trări din recita­lurile susținute în timpul Galei de anul acesta, între ca­re compoziția "Mister Korossi", a pia­nistului Sarosi Pe­ter, sau piesa ma­es­trului, "Jocul cu mingea", rein­terpretată de Nicholas Si­mion. Unul din mo­mentele emoționante ale serii și ale discului deo­­po­trivă este inter­pretarea Manuelei Cara, fostă elevă și cola­bo­ratoare a maes­tru­lui, care, prin­tr-un pro­cedeu tehnic inspirat, a cântat o piesă, ală­turi de pianul lui Jancsy Korossi.

"Transylvanian Concert"

Născut la Cluj, în anul în care Jancsy Korossi emi­gra în Statele Unite, 1969, Lucian Ban avea să se stabi­lească la New York peste treizeci de ani, după ce își făcuse un nume pe scena jazz din Ro­mânia. Nu s-a pier­dut în iureșul mul­ti­cultural al me­tro­po­lei, ci și-a clă­dit o ca­rieră res­pec­­tată, a lansat al­bume și a con­­certat frec­vent, în diferite for­mule, în Statele Uni­te și în Europa. "E­nesco Re­ima­gi­ned", rein­ter­pretarea unor lu­crări scrise de Geor­ge Enescu, a fost un real succes, apreciat în întreaga lume. Pen­tru acel proiect, Lu­cian Ban a co­la­borat cu ame­ri­ca­nul Matt Maneri (violă), colaborare ce avea să continue și să se materializeze în albumul "Transyl­vanian Concert". Este pentru prima oară când Lucian Ban lansează un disc la celebra casă ECM, visul oricărui jazzman, un fapt onorabil pentru jazz-ul din România. Cu atât mai onorante sunt re­cenziile entuziaste ale presei mondiale de specialitate. Astfel, "The Guardian" apreciază misterul ce răzbate din înregistrări, melancolia ce se îmbină cu pasajele exu­be­rante, în vreme ce "All About Jazz" laudă stilul per­so­nal al celor patru compoziții sem­nate Lucian Ban și inter­pre­tarea lui Maneri. "New York Times" îl descrie ca pe un al­bum adorabil și nărăvaș toto­dată, ce dezvăluie atracția celor doi pentru mister.
"Transylvanian Concert" a fost imprimat live, în­tr-un con­cert susținut de cei doi mu­zi­cieni la Palatul Culturii din Târ­gu Mureș. După ce în luna octombrie au susținut con­certe desfășurate pe importante scene de jazz de-a lun­gul Statelor Unite, cei doi au revenit în Ardeal și în Ba­nat, în primele zile ale lunii de­cembrie. Ei își lansează discul prin concerte susținute la Cluj, Ti­mi­șoara, Arad, Oradea, Sighetu Marmației. În Ro­mâ­nia, albumul a fost prezentat pentru prima oară prin­tr-un concert susținut în luna mai, la Teatrul Odeon din București.

Omul cu șobolani - "Marea căutare"

În sfera muzicii pop-rock de la noi, să rămâi ver­tical, să faci muzica în care crezi, să încerci să evoluezi, toate astea te pot duce la fa­liment. "Industria" preferă să-i pre­mieze pe im­pos­tori și pe cei ce-și adap­tează mu­zica, astfel încât să devină cât mai siro­poa­să și mai facilă. De aceea, o trupă de under­ground ce ră­mâ­ne pe scenă timp de 16 ani, timp în care lan­sează opt al­bume, merită toate a­pre­­cierile. Omul cu șo­bolani, tru­pă pornită din Cons­tanța, a avut timp patru ani să își schim­be com­ponența și să-și dos­pească noile cântece după un disc de cali­tate, "Dansăm legați la ochi cu spa­tele la zid". A urmat un experiment ratat, "Retro", ce con­ține va­riante pro­prii ale unor cântece celebre ro­mâ­nești, iar în toamna acestui an, Omul cu șobolani a scos un album nou, "Marea căutare". "Este vorba de că­utarea con­ti­nuă, care ne însoțește pe fiecare, pe tot par­cursul vie­ții, o căutare muzicală și spirituală deo­potrivă. Fie­care caută cum îl duce capul. Noi, în acest moment, ne cău­tăm pe noi înșine". "Marea căutare" este un al­bum compact, cu 11 piese la același nivel ridi­cat, cu ver­­suri tăioase, sarcastice, asemenea cântecelor ce for­mează unul dintre cele mai bune discuri rock ale anu­lui. Componența formației în acest moment este Mih­nea Dobrotă (tobe), Radu An­drei (bas), Nicolae Ara­mă (chi­tară, voce), Dan Ama­riei (vo­ce, autor al versurilor), formulă în care trupa se află pâ­nă la sfâr­și­tul anului, în tur­neul de promovare a noului album.