"Premierul chinez s-a aplaudat singur"
- Premierul Chinei, Li Keqiang, a făcut o vizită de trei zile în România, în cadrul unui Forum economic și comercial desfășurat la București. Evenimentului i s-a dat o importanță istorică. Cu ce s-a ales România?
- Ne-am ales cu un alt exercițiu de imagine al guvernului Ponta. Prim-ministrul nostru a defilat ca gazdă regională pentru liderii țărilor din Europa Centrală și de Est, altfel spus, ai statelor foste comuniste, prilejuindu-le întâlnirea cu China, la ale cărei miliarde de dolari visează toată lumea. Aș zice că visează la aceste miliarde mai ales chinezii obișnuiți, care o duc foarte greu. Cu această ocazie, s-au semnat 13 acorduri de cooperare și China a făcut unele declarații de bune intenții, speculând foarte bine foamea de investiții a Europei de Est, în primul rând. Premierul chinez Li Keqiang a fost invitat să vorbească în Parlamentul României, nu se știe de ce, iar în cinstea lui, a fost scos steagul UE și înlocuit cu cel al Chinei, ceea ce chiar e de neînțeles. Prim-ministrul chinez a promis că țara sa va investi în cele 16 țări participante la Forum cam zece miliarde de euro, din care României i-ar reveni cinci sau opt, nu e clar. D-l Victor Ponta s-a arătat extrem de recunoscător pentru această presupusă viitoare investiție, în timp ce la adresa UE, care ne pune la dispoziție de ani de zile zeci de miliarde de euro nerambursabile, are numai de bombănit. Asta arată că d-l Ponta suferă de o alterare a discernământului politic, subliniată și de declarația sa potrivit căreia, după integrarea României în NATO și UE, al treilea mare moment istoric este vizita premierului chinez. Este alarmantă această lipsă de simț al proporțiilor. Nu e chiar surprinzător, totuși, la d-l Ponta, care ne-a obișnuit cu declarații ciudate, izvorâte dintr-o nesfârșită confuzie între valoare și nonvaloare, între competență și incompetență, între copie și original. De altfel, entuziasmul d-lui Ponta față de China a părut a fi împărtășit de întreaga USL, care s-a mobilizat exemplar, umplând până la refuz Parlamentul, cu prilejul discursului ținut de premierul chinez. Au ascultat cu toții acest discurs, cu sfințenie, așa cum nu au făcut în niciun alt caz, fascinați de limba de lemn sadea, pe care au redescoperit-o, după ani și ani, la liderul comunist. Apropo, premierul chinez a fost chiar simpatic, căci, văzând că nu este aplaudat când făcea pauze pentru asta - deh, parlamentarii noștri și-au mai pierdut din reflexele de altădată -, se aplauda singur, dând tonul. Au fost vreo 20 de serii de aplauze în 30 de minute, toate inițiate chiar de vorbitor. Din punctul ăsta de vedere, a fost un circ chinezesc, la care comuniștii chinezi sunt maeștri. Concluzionând, relansarea relației cu China s-a făcut pe stil vechi. Să sperăm că afacerile noastre cu China vor fi pe stil nou, capitalist, iar România va avea și un beneficiu net din ele. Deocamdată, e doar o speranță. Dincolo de asta, interesant este că, în timp ce China pornea ofensiva economică asupra Europei Centrale și de Est, Rusia făcea, cu succes, presiuni asupra Ucrainei, pentru ca aceasta să nu semneze acordul de asociere cu UE. Rusia a presat și asupra Republicii Moldova, dar nu a reușit să o întoarcă din drum, așa cum a făcut cu Ucraina - căreia i-a promis 20 de miliarde de euro împrumut, gaze mai ieftine și altele. Așadar, China a atacat pe interiorul UE, iar Rusia la granițe, acționând ca un clește, cu intenția de a recâștiga influența asupra unei zone care a aparținut până nu demult aceleiași ideologii.
"Acordul de asociere a Republicii Moldova este un succes al puterii de la Chișinău"
- Republica Moldova a parafat Acordul de asociere și Acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană. Cât de important este acest act politic pentru cel de-al doilea stat românesc?
- Deși presiunile au fost mari și asupra Republicii Moldova, care a fost amenințată cu boicotul exporturilor sale în spațiul estic, cu mărirea prețului la gaze și altele și care s-a aflat și sub o agitație internă făcută de comuniști, totuși, coaliția proeuropeană de la Chișinău a semnat Acordul de asociere. Este un prim pas, foarte important pe drumul acesta, chiar dacă nu înseamnă automat că Republica Moldova va deveni rapid membră a UE. Pentru integrare, va fi nevoie de eforturi substanțiale pe parcursul a cel puțin zece ani de acum încolo. Deci nu e un act cu consecințe ireversibile, ci o șansă pe care Republica Moldova o are. Este un succes al Puterii de la Chișinău și, deopotrivă, un succes și al politicii externe românești, în special al președintelui Traian Băsescu, căruia nici cei mai înverșunați adversari ai săi nu-i pot contesta că s-a implicat permanent, consecvent și hotărât pentru cauza Republicii Moldova, privind aderarea la UE.
- Iar la Vilnius, președintele Traian Băsescu a declarat că unirea Republicii Moldova cu România ar trebui să constituie următorul mare proiect de țară, după cele două duse la bun sfârșit, intrarea în NATO și în UE.
- Aici a dat apă la moară, din păcate, Rusiei și oamenilor ei din Republica Moldova, lui Vladimir Voronin și compania, care de multă vreme ne acuză de imperialism și de revendicări teritoriale. Până acum nu aveau un argument solid, dar d-l Băsescu le-a furnizat, iată, unul. Lasă că nici UE nu agreează ideea revizuirii granițelor și declarații de acest gen... Băsescu nu avea nevoie să-și mai dovedească și printr-o astfel de afirmație angajamentul față de Republica Moldova, pe care îl știa toată lumea. Și nu folosește nimănui anunțarea unui asemenea proiect, fără o dată-limită și un parcurs clar. Pe de altă parte, pentru ambele state românești este mai de folos să se îndeplinească un alt obiectiv major, asumat de președintele Băsescu la începutul celui de-al doilea mandat al său, și anume, modernizarea țării prin modificarea structurilor administrative moștenite de la regimul comunist, prin adaptarea Constituției la noile realități românești, prin instaurarea Justiției și toate celelalte. Câte ceva din acestea a fost realizat, dar mai avem de lucru. Pe asta ar trebui să se concentreze urgent toată clasa politică. Și dacă România se modernizează, va deveni mai atractivă și pentru Republica Moldova, care, în acest moment, nu-și dorește unirea, pentru că nu îi putem oferi mare lucru și pentru că are în componența sa cel puțin 50% cetățeni de alte etnii, rusofone, care se opun unui asemenea demers.
"USL a preluat proiectul de modernizare a țării, dar l-a ratat"
- Odată ajunsă la putere, USL a declarat că va moderniza România și a și declanșat procesele pentru modificarea Constituției și pentru regionalizarea țării.
- USL a preluat proiectul de modernizare a țării, dar l-a ratat. După luni de bâlbâială, despre modificarea Constituției nu se mai vorbește. Mai bine că nu s-a realizat, pentru că proiectul USL era extrem de prost. Iar din regionalizare nu a mai rămas decât o butaforie, denumită descentralizare - ceva atât de improvizat și confuz, încât, mai mult ca sigur, va duce la funcționarea și mai proastă decât până acum a instituțiilor. Prin urmare, dacă ratarea modificării Constituției e una simplă, cinstită și fără urmări, ratarea descentralizării este una agresivă și păguboasă.
- De ce credeți că a insistat, totuși, Puterea să adopte legea descentralizării în regim de urgență, prin asumarea răspunderii guvernului?
- Chiar așa, de ce și-a asumat guvernul răspunderea, în condițiile în care USL are peste 80% din voturile din Parlament? Pentru că nu avea siguranța că face un lucru bun și că toți parlamentarii vor fi convinși de asta. Și-atunci, a fugit de dezbaterea parlamentară, că nu se știa cum se mai rostea vreun adevăr incomod și își schimbau unii votul. Mai ales că PNL nu era și nu este deloc mulțumit de această descentralizare, pentru că nu deține majoritatea baronilor locali și a văzut unde se transferă puterea și ce haos se instalează. O dezbatere parlamentară ar fi putut mări tensiunile dintre PNL și PSD. Gândul PSD n-a fost, pesemne, decât la campania electorală, să crească puterea baronilor locali, pentru ca aceștia, fidelizați de partid, să se mobilizeze mai bine și să aibă și pârghiile necesare de a manipula voturile. Dar cum vor funcționa instituțiile alea nu și-au mai pus problema.
"Victor Ponta lucrează împotriva oricărei direcții naționale a economiei"
- Rămânem în sfera dezbaterilor interne și vă rugăm să ne spuneți care e miza respingerii Legii bugetului de către președintele Băsescu? Este una electorală, ori demersul e motivat de prevederile actului normativ?
- În fiecare an au existat motive de respingere, dacă voiai să le vezi, mai ales că se pare că toate bugetele au același autor, d-l veșnic secretar de stat la Finanțe, Gheorghe Gherghina. Dar nimeni nu le-a contestat, nici măcar președintele Băsescu, care cunoaște toate dedesubturile și toate "sertarele" secrete ale unui buget, el însuși folosindu-se de acestea la un moment dat. E evident că miza este una politică. Altminteri, dacă Traian Băsescu este atât de indignat de creșterea accizei la carburanți (nu că n-ar fi îndreptățit), poate să conteste numai ordonanța de urgență prin care a fost mărită această acciză. Președintele ar trebui să lase guvernul să-și facă bugetul și să răspundă pentru el. Pentru că oricum nu poate să-l blocheze, ci doar îl amână și, mai mult, prin adoptare, devine un fel de coautor al lui. Iar USL, de câte ori va avea o dificultate, va da vina pe intervenția președintelui. Deja guvernul a anunțat că, dacă nu se adoptă bugetul rapid, nu va mai putea indexa pensiile. Prin urmare, nu se mai indexează pensiile, nu mai cresc salariile, nu mai răsare soarele, nu se mai coace grâul, nu se mai varsă Dunărea în mare pentru că a întârziat Traian Băsescu bugetul. Așadar, președintele face un gest imprudent, din care are mai mult de pierdut decât de câștigat.
- Putem trece tot la capitolul hărțuire politică uriașul scandal iscat în jurul contractării de către Ioana Băsescu, fiica cea mare a președintelui, a unui credit imobiliar de un milion de euro, pentru achiziționarea a 300 de hectare de teren agricol?
- Traian Băsescu a recunoscut că, de fapt, terenul în discuție aflat la Nana - Călărași îi aparține, căci vrea să se facă fermier. Și a explicat că salariul său nu-i permitea accesul la un credit atât de mare, drept care a apelat la fiica sa. Declarațiile lui Traian Băsescu ne îndeamnă să-i reproșăm două lucruri. Întâi, dar nu cel mai important, că putea să aștepte cu pasiunea sa pentru agricultură, până la încheierea mandatului de președinte. Doi, că a încălcat tocmai ce propovăduia: să nu amesteci afacerile cu politica. Dar, din punct de vedere legal, nu i se poate imputa nimic. Nici nu-și permitea vreo greșeală, pentru că știa ce-l așteaptă. Nici de trafic de influență nu poate fi acuzat, pentru că nu are nevoie de așa ceva, numele Băsescu acționează singur. Dacă merge cineva din familia Băsescu undeva, mai este nevoie să dea președintele telefon? Dar și Ponta dacă te cheamă și tot ești servit imediat. În acest context, Victor Ponta a făcut câteva acuzații nefondate, iar unele, ca aceea privind implicarea unui procuror în această afacere, de-a dreptul iresponsabile. Mai mult, Ponta a început să comande comisiilor parlamentare ce și cum să cerceteze. S-a făcut o comisie tehnică la Senat, sub pretextul analizării din punct de vedere financiar a tranzacției, dar care e menită, de fapt, să întrețină scandalul de imagine. Pentru că USL nu este interesată nicio secundă de adevăr - căci adevărul este că afacerea e legală -, ci să facă scandal, ca să-i mai scadă din cota de popularitate lui Băsescu și, implicit, pe aceea a partidului pe care acesta îl susține. Deci, cuvântul de ordine al lui Ponta a fost: "Mocirlă, mocirlă, să nu mai iasă Băsescu din mocirlă!". Și e de înțeles, pentru că Băsescu este singura voce din opoziție care încurcă cu adevărat USL. Pentru aceasta, Victor Ponta a cerut înființarea a încă unei comisii parlamentare mixte, care să verifice tot istoricul terenului de la Nana - fără nicio altă noimă, decât scandalul, că altminteri nu folosește la nimic să știi ce s-a întâmplat cu acest teren de la facerea lumii încoace.
În plus, scandalul mai are și scopul de a abate atenția de la năzbâtiile guvernului. De pildă, apariția pe șest a unei hotărâri de guvern, prin care este avizată explorarea și exploatarea gazelor de șist în zona Băilor Felix. Este o decizie care va afecta apele termale și toată zona turistică. Este încă o dovadă a modului discreționar în care înțelege să guverneze Victor Ponta. Ca să nu mai spunem că anul trecut era împotriva exploatării gazelor de șist, iar acum le aprobă. Prin ceea ce face, Victor Ponta arată că lucrează împotriva oricărei direcții naționale a economiei.