Ginecologie
1. La fiecare examen ar trebui palpat sânul?
După împlinirea vârstei de 30 de ani, femeile au dreptul ca la examenul medical periodic, efectuat o dată pe an, să le fie examinați sânii și subaxilele. Totodată, ar fi util ca ele să-și cerceteze lunar fiecare sân, prin palpare. Oncologii cunosc faptul că majoritatea cazurilor de cancer mamar sunt depistate chiar de femei.
2. E important să facem un screening?
Da. Femeile trecute de 50 de ani sunt invitate să se prezinte din doi în doi ani la acest examen radiologic al sânilor. În pofida vocilor critice, cei mai mulți dintre ginecologi pledează pentru participarea la screening. Deoarece majoritatea cazurilor de cancer mamar apar după intrarea în menopauză, examenul radiologic constituie cea mai bună metodă de depistare precoce a bolii. El poate pune în evidență nodulii deja de la dimensiunea de 3 milimetri, în timp ce la palpare, aceștia sunt descoperiți abia de la 1,5 centimetri.
3. Când este utilă o dozare hormonală?
Un exemplu de investigație lipsită de sens, dar pe care medicii o fac cu plăcere, din rațiuni strict financiare, este dozarea hormonală în premenopauză. Doar în situația când o femeie dorește să aibă copii și nu poate, determinarea hormonilor e în măsură să clarifice cauzele. În acest scop, se măsoară nivelul progesteronului prezent în sânge. Hormonul respectiv este important pentru pregătirea și stabilizarea unei sarcini.
4. Cât durează vârsta critică?
E diferită de la o persoană la alta. Ultima menstruație (intrarea în menopauză) este precedată de o perioadă de transformări ce se petrec în organismul femeii, când secreția de estrogen scade (premenopauză). De la ultima menstruație trec iarăși câțiva ani, până când organismul se stabilizează complet în noua situație. O treime dintre femei nu se confruntă cu niciun fel de simptome neplăcute, o altă treime are asemenea simptome, dar de intensitate redusă, iar ultima treime suportă adevărate suferințe - dar, în general, numai pentru unul până la trei ani. În totalitate, așa-numita vârstă critică poate dura până la două decenii.
5. Fibroamele pot deveni maligne?
Nu. Aceste tumori ale uterului sunt benigne. Este adevărat că, în cazuri extreme, ele pot ajunge la mărimea unei mingi de fotbal, dar există și unele care rămân mici cât o nucă. Numeroase femei, cu vârstele cuprinse între 30 și 50 de ani, au cel puțin unul. După climacteriu nu se mai formează fibroame noi, dimpotrivă, multe din ele chiar își reduc volumul.
Oftalmologie
6. Cititul la lumină slabă dăunează ochilor?
La adulți, penumbra nu diminuează acuitatea vizuală, fiindcă globul ocular este pe deplin dezvoltat. Cel mult, le va vâjâi capul, întrucât cititul în condiții de luminozitate redusă presupune efort, deci e mai obositor. În schimb, la copii, cititul la lumină crepusculară poate provoca tulburări de creștere a globului ocular, acesta căpătând o formă alungită. În consecință, punctul focal al razelor de lumină nu va mai cădea pe retină, ci în fața ei, astfel încât copilul va deveni miop.
7. Este adevărat că ochii uscați pot lăcrima?
Da, oricât de paradoxal ar părea. Această afecțiune a ochilor provine dintr-o alterare a compoziției filmului lacrimal, care nu mai poate îndeplini funcția sa de protecție. Urmarea: corneea și conjunctiva se usucă. Pleoapele nu mai alunecă fără frecare, ochii se irită și lăcrimează. Soluția: lacrimi artificiale.
8. Care lentile de contact sunt mai bune, cele moi sau cele dure?
Depinde de rezultatul examenului oftalmologic (determinarea capacității vizuale, măsurarea corneei) și de frecvența cu care vor fi purtate. Ca regulă generală, lentilele cu forma stabilă (dure) sunt cele mai sănătoase pentru întrebuințarea pe termen lung. Ele sunt umectate în permanență de lichidul lacrimal, care alimentează ochii cu oxigen și nutrienți. Lentilele flexibile (moi) ar trebui să rămână a doua opțiune, dacă urmează a fi purtate zilnic: fiind mai apropiate de suprafața ochiului, vor împiedica aprovizionarea acestuia cu substanțele necesare. Pe de altă parte, atunci când utilizatorul se găsește într-un mediu poluat, cu mult praf, sub lentilele moi pătrunde mai puțină murdărie.
9. Oricine poate avea cataractă?
Da, pentru că aceasta este o afecțiune legată de vârstă. Într-o primă fază, opacizarea cristalinului poate fi compensată cu ajutorul ochelarilor. Când ei nu mai ajută, se recurge la o intervenție chirurgicală, cristalinul propriu fiind înlocuit cu unul artificial. Rata de succes: peste 98%. Se operează sute de mii de cazuri în fiecare an, așa încât, potrivit statisticilor, înlocuirea cristalinului ocupă primul loc printre cele mai frecvente intervenții chirurgicale.
Urologie
10. Ce ne ajută rapid împotriva cistitei?
Un consum mare de lichide, de exemplu ceaiuri diuretice și apă plată, pentru eliminarea microbilor din organism. În plus, căldura poate activa circulația în zona respectivă. Pentru prevenirea cistitei, se recomandă preparate cu extracte din plante, cum ar fi Urinal sau pastile cu albastru de metil. Dacă infecția urinară se repetă des, va fi nevoie de un tratament cu antibiotice.
11. Există, într-adevăr, un vaccin contra infecției urinare?
Da. Se pot administra fie tablete, fie injecții intramusculare. Tabletele se iau timp de câteva săptămâni și oferă protecție doar împotriva infecțiilor cu E.Coli, pe când injecțiile (câte una la trei săptămâni) previn și infecțiile cu alți microbi. E.Coli se poate combate și cu ulei de oregano sau de cimbru.
12. Incontinența este o problemă de vârstă?
Nu, și oamenii tineri suferă de ea. Cauza cea mai frecventă o reprezintă slăbirea mușchilor perineali. Medicii fac distincția între incontinența de efort și cea de imperiozitate. La cea dintâi, un strănut sau ridicarea unui obiect greu declanșează o pierdere involuntară de urină. La incontinența de imperiozitate, se simte brusc nevoia de a merge urgent la toaletă, chiar dacă se elimină doar o cantitate mică de urină. În stadiul incipient, pot fi de ajutor gimnastica medicală și medicamentele, în cazurile grave, se intervine chirurgical.
Cardiologie
13. Cum se manifestă un infarct miocardic?
De obicei, el se anunță prin simptome nespecifice: dificultate de respirație, dureri în epigastru, senzație de greață, vomă. Se întâlnesc și manifestările clasice ale infarctului: dureri violente în piept și o apăsare în zona inimii. Dacă toate acestea durează mai mult de 5 minute, telefonați imediat la 112. Nu încercați să luați mai întâi legătura cu medicul dvs. de familie.
14. Numai persoanele vârstnice pot suferi un accident vascular cerebral?
Nu, ele sunt afectate, într-adevăr, mai frecvent, însă nici copiii nu sunt scutiți de acest risc. În țările europene se raportează anual circa 250.000 de accidente vasculare cerebrale la adulți și aproximativ 300 la copii. Principala cauză la persoanele adulte este hipertensiunea arterială. De aceea, hipertensivii ar trebui să întrebuințeze regulat tensiometrul. Ca prevenție, se administrează combinații de substanțe vitale pentru organism (arginină, acid folic, vitamine din complexul B), care protejează vasele de sânge și reduc tensiunea.
15. E adevărat că somnul de dinainte de miezul nopții este cel mai sănătos?
Nu. Cine se culcă odată cu găinile se trezește dimineața foarte devreme, ceea ce nu e întotdeauna convenabil pentru inimă. Prima treime a somnului, în care somnul profund deține o pondere însemnată, se desfășoară indiferent de momentul adormirii. Durata optimă a repaosului nocturn este de aproximativ 7 ore.
16. Care e limita maximă a unei tensiuni considerate normale?
Altădată, limita superioară admisă pentru pacienții cu risc major era stabilită la 13/8. Însă era cel mai adesea depășită, fapt frustrant, atât pentru medici, cât și pentru pacienți. În prezent, este valabilă pentru toată lumea - inclusiv pentru persoanele sănătoase - valoarea de 14/9. Necesită tratament numai pacienții la care valorile se mențin ridicate pe o perioadă mai îndelungată de timp.
Neurologie
17. Creierul se atrofiază la bătrânețe?
Nu. Dar capacitatea de memorare scade în decursul anilor. Aceasta înseamnă că nu mai putem reține atâtea lucruri noi, deodată. Însă neuronii nu dispar din cauza înaintării în vârstă, ci numai în cazul când nu-i folosim - la fel ca un mușchi, pe care am încetat să-l antrenăm. Extractele de ginkgo biloba întăresc concentrarea și memoria. Și încă o veste bună: în prezent, cercetătorii dispun de date care atestă faptul că, într-adevăr, creierul poate da naștere la noi neuroni până la sfârșitul vieții noastre.
18. Durerile puternice de cap indică existența unei tumori cerebrale?
În general, nu. Aproape întotdeauna e vorba de o durere de cap provocată de încordare (cefalee psihogenă) sau de o migrenă. Ambele pot fi ținute sub control, fără probleme, cu medicamente și alte măsuri (mișcare, consum îndestulător de lichide, un stil de viață echilibrat etc.).
19. Botoxul ajută contra migrenei?
Da, însă administrarea lui nu este permisă decât la adulții cu migrenă cronică și numai cu condiția ca alte remedii să se fi dovedit ineficiente. Neurologii specializați în migrena cronică sunt singurii care pot injecta botoxul, în diferite puncte de pe capul și ceafa pacienților. Tratamentul trebuie repetat la intervale de 12 săptămâni.
20. Unde își are sediul memoria durerii?
Mai întâi, trebuie precizat că formularea de mai sus induce în eroare, întrucât sugerează că ar exista o anumită porțiune din creier care ar memora durerile. Ei bine, nu se întâmplă astfel. Așa-numita memorie a durerii se referă la diverse zone din creier și măduva spinării, care primesc și prelucrează senzațiile dureroase. Cu timpul, durerile puternice pot modifica neuronii, făcându-i mai sensibili. Atunci, persoana respectivă resimte chiar și o ușoară atingere ca pe o durere.
21. Ce ne oferă noul test pentru boala Alzheimer?
În boala Alzheimer, pacienții pierd continuu substanță cerebrală, astfel încât activitatea lor mentală se restrânge din ce în ce mai mult. Testul de care vorbim permite diagnosticarea afecțiunii deja în faza ei inițială, ceea ce dă medicilor posibilitatea să prescrie un tratament medicamentos care va ameliora simptomele, încetinind involuția mentală a bolnavilor. Pentru pacienți, aceasta înseamnă îmbunătățirea calității vieții pe o perioadă îndelungată.
Medicină internă
22. Arsurile la stomac sunt realmente inofensive?
Atâta vreme cât apar numai ocazional, da. Arsurile la stomac sunt provocate de acidul gastric care urcă în esofag. Dacă aceasta se întâmplă frecvent, esofagul poate să se inflameze nervos sau, cel puțin, să reacționeze, deoarece el nu este dotat, la fel ca stomacul, cu o mucoasă care să-l protejeze împotriva acțiunii acidului. Asemenea cazuri necesită tratament cu preparate antiacide. Pentru situațiile mai grave, se recomandă inhibitori de secreție gastrică.
23. Ce este Helicobacter pylori?
Așa se numește o bacterie foarte răspândită, care atacă mucoasa gastrică, generând simptome ca senzația persistentă de greață, balonările sau diareea. Helicobacter pylori favorizează, de asemenea, apariția ulcerului. O vindecare de durată se obține cu tinctură de obligeană și propolis.
24. Cum se recunoaște o disfuncție tiroidiană?
Când glanda produce o cantitate insuficientă de hormoni, avem de-a face cu o hipotiroidie. Simptome caracteristice: creșterea greutății corporale, sensibilitate la frig, apatie, stări depresive. Dacă, dimpotrivă, hormonii sunt secretați în exces, este vorba de o hipertiroidie, care se poate manifesta prin scăderea în greutate, tremurături, diaree, tahicardie, nervozitate. Se va aplica terapia potrivită, în funcție de starea tiroidei.
25. Care sunt primele semne ce anunță reumatismul?
Reumatismul debutează brusc. Numeroși pacienți se trezesc într-o dimineață cu articulațiile umflate, înroșite și fierbinți. Boala își face apariția, de regulă, de la vârsta de 35 de ani în sus, însă poate afecta și copiii, iar femeile sunt mai expuse la ea decât bărbații. Cu cât tratamentul începe mai devreme, cu atât există șanse mai bune de a ține simptomele sub control.
26. Care este durata maximă a unui tratament cu antibiotice?
Depinde de afecțiune. La o cistită, de exemplu, este adesea suficientă o singură administrare. În cazul unei inflamații grave a miocardului, tratamentul poate dura șase luni sau chiar mai mult.
ORL
27. Când ar fi necesar să facem o audiogramă?
Oricând aveți senzația că auziți mai prost ca înainte ori că vă aflați mai des în situația de a vă ruga interlocutorul să repete ceea ce tocmai v-a spus, mergeți să vă verificați auzul (eventual, reluați investigația în fiecare an). Milioane de oameni suferă în prezent de hipoacuzie. Cifra este în continuă creștere, îndeosebi în rândul tinerilor.
28. Când trebuie extirpați polipii?
Vegetațiile adenoide, numite în limbajul uzual polipi, aparțin sistemului imunitar, deci au un rol bine determinat în organismul nostru. Însă polipii cu volumul în permanență mărit (a nu se confunda cu amigdalele, situate în gât) pot bloca respirația, generând o rinită rebelă și dese inflamații ale urechii medii. În asemenea cazuri, soluția cea mai bună este înlăturarea lor. De obicei, se face o mică intervenție chirurgicală, care nu impune internarea pacientului.
29. În ce constă apneea nocturnă?
Aceasta este denumirea medicală a pauzelor de respirație intervenite în timpul sforăitului. Omul adormit sforăie, atunci când curentul de aer face să vibreze anumite porțiuni de țesut (vălul palatin), în vreme ce apneea închide complet căile respiratorii, împiedicând pătrunderea aerului. La unele persoane se produc în somn mai mult de zece apnee pe oră, fiecare cu o durată de până la trei minute. În consecință, sângele este mai puțin oxigenat, iar pulsul crește. Cei afectați nu sesizează apneele, ci se miră doar de faptul că se simt mereu obosiți în cursul zilei. Apneea nocturnă poate fi diagnosticată la un laborator de somnologie.
30. Trebuie să ne curățăm regulat urechile de ceară?
În niciun caz! Cerumenul, această pastă de culoare gălbuie, îndeplinește o funcție importantă: menține umiditatea în conductul extern al urechii, asigură protecția pielii și transportă impuritățile spre exterior, în direcția pavilionului. Câteodată, ceara este produsă în exces, așa încât se poate forma un dop pe conduct. Pentru înlăturarea lui, e necesar să ne prezentăm la medic. Nu introduceți în ureche obiecte ascuțite ori bețișoare cu vată la capete, fiindcă există riscul să vă provocați leziuni pe timpan ori să împingeți dopul mai profund în ureche. Singura manevră permisă este îndepărtarea cerumenului vizibil, cu ajutorul unei lavete umede.
Ortopedie
31. Hernia de disc trebuie operată?
Depinde de simptome. De regulă, mai întâi se încearcă terapia conservativă cu medicamente, căldură și gimnastică medicală. Însă dacă apar amorțeli și semne de paralizie, trebuie să se intervină chirurgical cât mai repede, pentru a împiedica eventuale leziuni foarte grave ale nervilor.
32. De la ce vârstă apare artroza?
De pe la 35 de ani, articulațiile încep să se uzeze. De obicei nu se observă nimic. Dintre cei trecuți de 50 de ani, însă, 50% prezintă simptome evidente de uzură, iar la persoanele care au împlinit 70 de ani ponderea urcă la 80%. Sunt afectate cel mai adesea articulațiile genunchilor, șoldurilor, umerilor, precum și cele vertebrale. Măsurile profilactice optime sunt activitatea fizică, reducerea greutății corporale excedentare și preparatele cu efect de regenerare a cartilajelor, cum ar fi capsulele de colagen.
33. Prin ce se deosebesc artroza și artrita?
La artroză, cartilajul articular se erodează treptat, în decursul anilor. În final, oasele ajung să se frece unul de altul, dând naștere unei inflamații dureroase. În cazul artritei, este vorba de o boală autoimună. Aceasta înseamnă că sistemul imunitar se dereglează, atacă articulațiile și le distruge.
34. Chiropractician sau chiroterapeut?
Amândoi se ocupă de corectarea deficiențelor aparatului locomotor, în special ale coloanei vertebrale, realizând o reașezare naturală a vertebrelor. Chiroterapeuții sunt medici care au obținut această competență printr-o specializare suplimentară. Chiropracticienii nu sunt absolvenți ai facultății de medicină, ei au frecventat doar un curs, în urma căruia li s-a acordat o diplomă. Pot fi, eventual, fizioterapeuți sau practicanți ai metodelor de tratament naturist.
35. Când ne ajută acupunctura?
La dureri cronice în zona lombară și la gonartroză, acupunctura ne ajută mai bine decât terapiile conservative cu medicamente. O ameliorare semnificativă apare, în general, după șase până la zece ședințe de tratament. Se obține un rezultat și mai bun atunci când acupunctura se combină cu fizioterapia.
36. Cum prevenim osteoporoza?
Când femeile se apropie de menopauză și secreția de estrogen scade până la dispariție, efectul lui de protecție încetează, prin urmare, crește riscul de rarefiere a țesutului osos. Alimentele bogate în calciu (de exemplu lactatele sau legumele cu frunze verzi), un aport suficient de vitamine (în primul rând D, K și A) și o activitate fizică susținută pot reduce riscul de apariție a fracturilor.