România, țara cu năluci

Yami Kamui
- Nu doar englezii se mândresc cu fantomele lor. România are și ea numeroase povești cu năluci, care bântuie în diverse locuri din țară, de la conace abandonate și până la iazuri și păduri. Deși nu se știe exact dacă aceste relatări, aflate la limita dintre lumea celor vii și lumea celor trecuți în neființă, sunt simple mituri sau pornesc de la realitate, fantomele continuă să îi fascineze pe oameni, atrăgându-i în mrejele lumii de dincolo... -

Muzeul de Speologie "Emil Racoviță" din Cluj

Centrul istoric al Clujului este unul dintre cele mai bine conservate locuri din țară, din punct de vedere al arhitecturii din urmă cu secole. În vechea închisoare medievală a orașului este amenajat singurul muzeu de speologie din Europa de est, Muzeul "Emil Racoviță". Marele savant a murit la Cluj, la sfârșitul celui de al doi­­lea război mondial, și o parte dintre lu­crurile lui personale încă mai sunt păstrate în muzeu împreună cu nu­me­roase fotografii. În actualul muzeu, în trecut funcționau camere de tortură, cu recuzită completă. Iarna, deținuții erau prinși în lanțuri și udați, pentru ca su­ferința cauzată de frig să fie mult mai in­tensă. Tot aici, conducătorul răscoalei din 1514, Gheorghe Doja, a fost torturat cu un coif de fier încins, pe care tem­nicerii i-l puneau pe cap și care este ex­pus la muzeul istoric al Clujului. Și că­pitanul lui Mihai Viteazul, Baba Novac, a fost închis și torturat în închisoarea me­dievală din Cluj. În vremea sa, țiga­nii din zona erau executori ai justiției. Aceștia l-au legat pe Baba Novac, i-au sus­pendat corpul de un instrument de tortură similar unui rotisor, rotindu-l deasupra unui foc, și au încheiat prin a trage trupul neînsuflețit în țeapă. Cu o astfel de istorie, Muzeul de Speologie "Emil Racoviță" intră pe lista celor mai bântuite locuri ale Clujului. Spirite con­fuze care au murit în chinuri groaznice încă mai rătăcesc printre pereții fostei închisori medievale...

Casa călăului

Tot în Cluj a fost ridicată în timpul Evului Mediu o casă destinată drept locuință celor ce practicau meseria de călău. În timp, clujenii au ajuns să se teamă de respectiva locație, crezând că ar fi blestemată. Consi­derată drept necurată, meseria de călău impunea ca locuința celor care o practicau să fie amplasată în afara cetății medievale. Astfel, Casa călăului din Cluj a fost ridicată lângă zidul de incintă, pe actuala stradă Avram Iancu. De-a lungul tim­pului, un lanț de neno­rociri a afectat Casa că­lăului, aceasta deve­nind o ruină. După ce a fost abandonată, niște oameni săraci, fără adă­post, s-au refugiat aco­lo, dar, de la un foc im­provizat, casa a ars a­proa­pe total. În prezent, istoricii clujeni inten­țio­­nează să o re­cons­truiască și să o atașeze Muzeului de Istorie, pen­tru a expune acolo vechile instrumente de tortură folosite în pe­rioa­da medievală, în pofida opoziției multor clujeni care continuă să susțină teoria că locația ar fi plasată sub un blestem greu, inițiat de spiritele celor omorâți de călăi, dar și de familiile aces­tora, terifiate de morțile violente ale celor dragi.

Plutitoarea Anna

O altă clădire bântuită din Cluj este Biblioteca Cen­trală Universitară. Noaptea, ușile încăperilor se deschid și se închid, se trântesc sin­gure, fără nicio explicație. Le­­genda spune că fiica Șa­roltei Wesselenyi, căsă­to­rită Bethleen, contesa Anna, a mu­rit la vârsta de 20 de ani, în timpul studenției sale la Cluj, din cauza unei boli incu­rabile. Mama fetei a do­nat bibliotecii un teren pe care a fost amenajat un mic parc, din dorința de a face o faptă bună, nă­dăjduind că fata ei se va vindeca. Din nefericire, speranța a fost zadarnică, tânăra contesă a murit și fantoma ei care bântuie bi­blioteca poate fi vă­zută uneori noaptea, plutind pe cu­loarele clădirii.
Un alt loc de execuție și întemnițare din Cluj a fost, în trecut, Cetățuia. Aici au avut loc numeroase sinuci­deri și încercări de sinucidere. În anul 2007, două surori gemene s-au spânzurat în parcul din zonă de aceeași creangă a unui copac. În Cetățuie au avut loc nume­roase execuții, lucru care ar fi dus la acumularea de energii negative, care le conferă o senzație aparte celor ce suferă de depresie, determinându-i să recurgă la sinucidere. Și despre Cetățuie se spune că este un loc bântuit de spiritele celor care au murit acolo.

Fantomele din Constanța

Se spune că pe strada Hatman Arbore, la conacul bo­ieresc aflat la km 5 de Constanța, cunoscut sub nu­mele de "Vila Cucoanei", au murit doi tineri căsătoriți. După moartea acestora, localnicii au început să raporteze apariții ale fantomelor celor doi în zonă. În prezent, casa este abandonată și folosită ca adăpost de oamenii străzii. Deși frumos, locul este evitat, din cauza fantomelor.
Alte două case bântuite se găsesc pe malul mării, la Eforie. Una este situată pe faleză, în apropiere de Capul Turcului, iar cealaltă undeva în apropiere, pe stra­da Munteniei. Pe plaja din Eforie mai există și o construcție abandonată, fostul sanatoriu de copii. Aco­lo, condițiile de igienă nu erau deloc în regulă, lucru care a dus la izbucnirea unei epide­mii de ciumă. Mulți oameni au murit atunci, iar mai târziu, o tânără a fost ucisă în clădire, anche­ta­torii veniți la locul crimei des­coperind simboluri sataniste pe pereții ca­me­rei. În timp, clă­di­rea a fost abandonată, dar noap­tea se aud voci și umbre negre, mișcătoare, ce pot fi văzute plim­­bându-se printre ziduri.
Mulți spun despre "sim­bo­lul" orașului Constanța, cunos­cutul Cazinou, că ar semăna cu un dric, o confu­zie generată de faptul că arhitectura lui are elemente de Art Nouveau. În schimb, Cazinoul nu scapă de sus­piciunile de bântuire. A fost ridicat pe locul Consulatu­lui Chinez și, în timpul lucrărilor, acolo au fost desco­perite niște schelete ale unor soldați francezi din vremea Războiului Crimeei (1853-1854). Aceștia muriseră de holeră. Rămășițele lor au fost adunate și îngropate lângă malul mării, dar nu au rămas acolo mult timp. Oamenii se tot plângeau că spiritele soldaților bântuie Cazinoul, așa că scheletele au fost dezgropate și duse în Cimitirul Francez. Mărturiile despre bântuirile fan­tome­lor soldaților nu au în­cetat, așa că ră­mă­șițele au fost mutate încă o dată la Cimi­tirul Central. Cu toa­te aceste eforturi, în trecut, lumea bună a vremii refuza să frec­venteze Cazino­ul, tocmai din cauza prezenței fanto­me­lor.
Drumul care face le­gătura între Cons­tanța și Mangalia, DN39, este, și el, bântuit. O porțiune a acestuia a fost construită peste terenul de 30.000 de metri pătrați al unui vechi cimitir musul­man. Pe res­pectiva porțiune de drum se petrec majo­ritatea acci­dentelor rutiere din zonă, localnicii dând vina pe spiri­tele neliniștite din vechiul cimitir.

Frumoasa din Cicărlău

La câțiva kilometri de municipiul Baia Mare se află localitatea Cicărlău. Ocazional, aici apare fantoma unei fete tinere și foarte frumoase. Povestea spune că, în jurul anului 1930, fata respectivă ar fi existat în realitate, vrăjindu-i pe bărbați cu frumu­sețea ei excep­țională. Invidioase, celelalte femei din sat au urzit o ticăloșie împotriva ei, au acuzat-o de vrăjitorie, au dus-o lângă un lan de porumb și au bătut-o până au ucis-o. Nu a trecut mult de la moar­tea fetei, și sângele vărsat în lan a început să apară în casele localnicilor. Astăzi, șoferii se tem de res­pectiva zonă, căci acolo au loc cele mai multe acci­dente din Maramureș. Martori oculari au declarat că ar fi văzut silueta plutitoare a fetei apărând și dispă­rând la marginea drumului.

Închisoarea din Timișoara

În centrul Timișoarei, într-o clădire situată în apropierea Hotelului Continental, funcționa pe vremuri o închisoare, un tribunal și, foarte aproape, în locul unde se află azi o benzinărie Petrom, era și un centru de tortură, în care s-au găsit câteva procese verbale păstrate până în prezent. Închisoarea a funcționat până în anii '70, iar cei care au murit acolo bântuie locul, în urma șocului morții violente de care au avut parte. Se mai spune că zona e bântuită și de fantomele victimelor unor epidemii de ciumă și malarie.
Documente din a doua jumătate a secolului al XVIII-lea menționează cazuri de vampiri și strigoi în Banat, despre care se spune că nu se pot despărți de locul în care au trăit. Ei apar sub formă de năluci, bântuie casele în care au trăit, trântesc uși și geamuri, mută și răstoarnă obiecte și sperie animalele. Pentru a scăpa de strigoi, localnicii deshumau cadavrul, îm­pre­ună cu preotul, și îi înfigeau tra­diționalul țăruș în inimă. Dacă mor­tul era găsit în sicriu cu fața în jos, credința era că acesta ar fi încercat să iasă din coșciug, trezit din nou la viață în urma șocului morții violen­te de care avusese parte.

Craniul din pivniță

Tot în Timișoara, clădirea aflată în Piața Libertății, colț cu strada Un­gureanu, este bân­tuită de o fantomă bine cunoscută. Silu­eta ei apărea pe la gea­muri și noaptea se auzeau sunete ciu­date. Omul care lo­cuia acolo a găsit ac­cidental un craniu în pivniță. A chemat po­liția și, în urma cer­cetărilor, s-a aflat că pe res­pectivul loc fu­seseră în trecut o biserică și un cimitir. Mulți oameni știau acest detaliu și nu beau apă din fân­tâna de pe strada Alba Iulia. Biserica în cauză era fran­ciscană, iar cripta sa adăpostea trupurile neînsuflețite ale personalităților orașului, precum și pe cel al fostei iubite a lui Beethoven. După demolarea bisericii, ră­mă­șițele au fost mutate la grămadă, în capela Cimi­tirului Romano-Catolic din Calea Lipovei. Omul care a des­coperit craniul în pivnița casei sale a declarat că adesea era deranjat de zgomote inexplicabile și că, într-un fel, respectivele zgomote l-ar fi condus la des­co­perirea craniului.

Biserica cu stafii și fantome de animale

Pe Bulevardul Loga, în zona clădirii Liceului Pedagogic din Timișoara, existase în trecut un adăpost pentru ciumați. În ciuda faptului ca oamenii erau îngrijiți, mulți au murit și se spune ca spiritele lor încă mai bântuie locul. Unii dintre oamenii care trăiesc azi în zonă, declară că ar fi văzut siluete rătăcitoare și apariții ciu­date ivite la miezul nopții.
La colțul format de străzile Vasile Alecsandri și Eugeniu de Savoya, exis­ta în trecut un mare han, unde au murit un rabin și primarul Timișoarei, Peter Solderer, cu aproximativ 300 de ani în urmă. Se pare că sufletele celor doi se mai întorc din când în când să bântuie locul.
La colț cu Parcul Central, pe Strada Craiului, a fost construită Biserica Pia­ristă, care era cunoscută și ca "biserica cu stafii". Încă din vechime, nume­roa­se fenomene stranii și apariții s-au ma­nifestat între zidurile clădirii, adu­cându-i reputația de "biserica bântui­tă".
Pe Calea Șagului, o casă veche a fost renovată și trans­formată în abator. Acolo își desfășura ac­ti­vitatea familia de mă­celari care cum­pă­rase locul. Se pa­re că nu­me­roa­se animale ce fu­se­seră sa­crifi­ca­te a­co­lo au ajuns și ele să bântuie locuin­ța, bă­gân­du-i în spe­rieți pe mă­celari.
Cimitirul Bellu se numără printre locu­rile frecvent bântuite ale ca­pitalei Româ­ni­ei. A­ici a fost îngro­pat, de pildă, profe­so­rul uni­versitar Emilian Anto­nes­cu, dece­dat în 1949, despre care se spune că ar fi fost omo­rât. Foarte activă, fantoma sa bân­tuie și astăzi ca­voul unde a fost îngropat și se răzbună pe cei care în­cearcă să profaneze mor­mân­tul.
Mormântul vrăjitoarei din Parcul Davila își are, și el, legenda sa. Acolo unde se află monumentul Annei Davila se presupune că ar fi fost îngropat trupul unei vră­jitoare din perioada antebelică. Acesta nu s-a descompus niciodată, deși a fost ars în repetate rânduri și, uneori, deasupra locului unde este îngropată, se ri­dică gaze din sol. În anii '90, aici se întâlneau sataniștii pentru a ține ceremonii și a organiza ritualuri sinistre.