Niciodată, în cei 17 ani de la inițiere, proiectul Roșia Montană nu a fost atât de actual și atât de "fierbinte" pentru opinia publică. Marile demonstrații din țară și din străinătate sunt o importantă dovadă în acest sens. Ceea ce a scandalizat pe toată lumea a fost poziționarea primului ministru, a altor membri ai Cabinetului, de partea corporației aurifere, în răspăr cu interesele naționale și cu promisiunile USL din campania electorală. Aceasta a fost picătura care a umplut paharul răbdării publice, momentul în care au fost declanșate marile proteste, poate cele mai mari mișcări anticorporatiste din ultimul sfert de veac din această parte a Europei. Monica Macovei, membru al Parlamentului European (MEP), a fost de la început împotriva acestui proiect devastator pentru România și este necruțătoare atunci când vorbește de responsabilii actuali ai situației din Apuseni.
"Licența de exploatare a expirat"
- V-ați manifestat opoziția față de proiectul Roșia Montană încă de pe când partidul dvs. se afla la guvernare. Vă rog să reamintiți cititorilor motivele acestei poziții. De ce vă opuneți?
- Au trecut deja ani de zile de când avertizez asupra ilegalităților și riscurilor legate de proiectul minier de la Roșia Montană. Probabil sunt singurul politician care nu și-a schimbat opinia, nu am cedat în fața comandamentelor politice, nu m-am dat după vântul populismului și, evident, nu am răspuns niciunui fel de tentații, așa cum, probabil, a fost cazul cu mulți politicieni. Am fost și rămân consecventă în tot ceea ce fac, inclusiv în privința proiectului Roșia Montană. În toată această perioadă s-au înmulțit informațiile care indică ilegalități în acest proiect și accentuează pericolul ecologic de la Roșia Montană, și au apărut prea puține informații care să ofere garanții privind siguranța exploatării. Voi continua să spun că acest proiect este ilegal și nociv pentru România. Revenind la motive: sunt foarte multe ilegalități, de la primul moment (1995), când Minvest Deva, companie de stat, a publicat anunțul de licitație a doua zi după ce deja se făcuse parteneriatul cu Gold Corporation. Ulterior, au fost alte două momente suspecte: scăderea participației statului și transferul gratuit al licenței de exploatare către Gold Corporation, deși, inițial, primise doar licența de explorare ca partener al Minvest. Dacă citiți cu atenție licența de exploatare, publicată de curând de Rise Project, se știa de la început ce va urma. Nu motivele economice au stat la baza acestor decizii, ci altele, destul de suspecte și pe care le putem intui toți. Mai e un aspect despre care nu s-a vorbit foarte mult: expirarea licenței de exploatare. Roșia Montană Gold Corporation (RMGC) susține că are o licență de exploatare validă (47/1999), acordată prin HG 458/10.06.1999, ale cărei prevederi sunt, în mod nejustificat, secrete. Atât vechea Lege a minelor, cât și cea nouă, spun că pentru începerea activității miniere prevăzute în licență este necesară obținerea unui acord de mediu în maximum 180 de zile (vechea lege a minelor), respectiv 60 de zile (noua lege a minelor) de la acordarea licenței de exploatare. Aceste termene au fost de mult depășite. În opinia mea, în aceste condiții, orice activitate minieră la Roșia Montană ar fi ilegală, iar autoritățile trebuie să constate expirarea licenței de exploatare 47/1999 și obligativitatea reluării procedurilor pentru o nouă licență.
"Autoritățile au încălcat dinadins legile, pentru a favoriza RMGC"
- Licența acordată în 1999 era pentru mina veche, exploatată de Minvest (statul român) și închisă în 2006. Cum poate servi aceeași licență unui proiect total diferit pentru un perimetru extins?
- Pentru noul proiect minier, pe care îl promovează RMGC, perimetrul a fost modificat de câteva ori, astfel că toate operațiile de explorare, cercetare arheologică, descărcări de sarcină arheologică, certificat de urbanism etc. se bazează pe un perimetru ilegal. Logic, asta înseamnă că pentru noul proiect nu există licență de exploatare. Știm bine discuțiile publice privind metodele de lobby ale acestei companii, privind modul în care politicieni, demnitari, funcționari publici sau jurnaliști devin peste noapte promotori ai proiectului, iar instituții de presă devin tăcute sau îl promovează agresiv, fără legătură cu vreun interes jurnalistic de informare. În acest caz, guvernul se comportă ca unul corupt, de lumea a treia. Asta este impresia pe care o lasă pentru cei care observă schimbările de poziționare ale primului ministru Ponta și ale altor membri ai executivului. Vrea să facă statul român afaceri cu o companie care se insinuează în decizia publică în mod netransparent, cred chiar dincolo de limita legalității? Ar fi o decizie proastă. Apoi contează și argumentele de ecologie. Ce motive am să cred că această companie, guvernul român, autoritățile de control, încă permeabile la corupție, vor gestiona eficient și corect riscurile de mediu ale unui astfel de proiect mamut? Nu am, nu ai cum să ai încredere, pentru că nu ni s-au oferit argumente convingătoare, dincolo de orice îndoială. În plus, banii RMGC pentru ecologizarea zonei nu ar veni acum, ci peste mai mulți ani (timp în care compania poate să dispară sau să dea faliment), și nu sunt 330-350 milioane de euro pentru mediu, cât a spus Ponta, și nici 46 milioane de euro, cât apare în documentul lui Șova, ci mult mai puțini, adică 23 milioane euro, potrivit RMGC. Ca în bancul de la Radio Erevan: este adevărat că lui Ion i s-a dat un Logan? Da, este adevărat, dar nu un Logan, ci o bicicletă, și nu i s-a dat, ci i s-a furat. În concluzie, Ponta și Șova scot cifre din burtă, deci nu pot fi crezuți nici în alte privințe. Aș mai adăuga doar un motiv pentru care sunt împotriva proiectului. Eu am o altfel de viziune de dezvoltare pentru România, nu pe bază de locuri de muncă temporare sau pe o perioadă limitată de timp, nu prin înțelegeri netransparente sau prin activități care mai degrabă stimulează clientelismul și corupția. Nu vreau să dăm un semnal în mediul economic că România a ales o cale primitivă de dezvoltare. Pe scurt, autoritățile au încălcat intenționat legile pentru a favoriza RMGC împotriva interesului public, iar eu nu am decât corupția ca explicație logică. Un semnal puternic al luptei împotriva corupției ar fi oprirea proiectului RMGC. Asta ar stabili un climat de încredere pentru investitori și de concurență loială.
"Ponta ar trebui, eventual, să se angajeze la RMGC!"
- Oprirea exploatării cu cianuri la Roșia Montană a fost una din cele mai convingătoare promisiuni electorale ale USL. Aveți vreo explicație pentru această răzgândire ca la Ploiești a guvernului Ponta?
- Ponta guvernează exclusiv prin minciună. I-a păcălit pe români pentru voturi și va continua să o facă, cu consecințe dramatice pentru dezvoltarea României și pentru statul de drept. L-am întrebat, public, ce a negociat cu RMGC, ca să ajungă să amenințe poporul român că va plăti despăgubiri ("despăgubirile le vom plăti toți") și ca el însuși să devină avocat al RMGC, din postura de prim-ministru al României. Nu am primit niciun răspuns. Nu am fi ajuns în această situație dacă nu promova acel proiect de lege neconstituțional în parlament. Ponta nu este doar mincinos, este și laș, pentru că nu are curajul de a-și asuma proiectul. Dacă cineva ar trebui să plătească, nu noi suntem aceia. Să plătească el și cine a luat bani de-a lungul anilor. Oricum, trebuie să plece, eventual să se angajeze la RMGC.
- Aveți o explicație pentru comportamentul irațional al miniștrilor implicați în elaborarea proiectului de lege dedicat exploatării miniere de la Roșia Montană?
- Ana Diculescu Șova, mama ministrului Șova, lucrează sau a lucrat pentru RMGC. Proiectul de lege în favoarea RMGC a fost promovat de d-l Șova. Am putea spune, deci, că proiectul RMGC e un fel de afacere în familie. L-am auzit în Comisia care evaluează proiectul minier cum făcea lobby pe față companiei și cum mințea că România este obligată să dea drumul exploatării. După astfel de declarații, Șova ar fi trebuit să zboare din Guvern, un om care nu apără interesele statului român nu are ce căuta într-o poziție de ministru. Rovana Plumb, ministru al Mediului, nici măcar nu a dat un aviz de mediu înainte de trimiterea proiectului în Parlament, ceea ce este complet ilegal. Hai să fim serioși, doamna Plumb, domnii Barbu, Șova și ceilalți par să lucreze la o afacere de partid, nu la guvernul României, pentru români și pentru statul român. Este și aceasta o formă de trădare, pentru că acționează împotriva intereselor românilor. "Sunt cianurați"! Spun asta după ce am văzut un mesaj al unui protestatar ("Eu nu sunt cianurat').
"Mă bucur că tinerii au redevenit activi. E un pas mare înainte"
- Vă rog să analizați semnificația și specificul marilor proteste din aceste zile, din țară și din străinătate.
- Discutând despre proteste, reamintesc ce ne spunea Dante, în Infernul: "Cele mai întunecate locuri din Iad le sunt rezervate celor care stau deoparte în vremuri de criză morală". În stradă, sunt oameni care vin de bunăvoie, fără un interes material, pentru că au o credință, nu vin pentru revendicări salariale sau pentru că sunt aduși cu autocarele. Cei din stradă nu sunt plătiți, nu vin la comandă. Acesta este marele câștig al acestor proteste. Oamenii sunt diverși, fiecare spune sau strigă ce-i trece prin cap, înțeleg că au apărut mesaje anticapitaliste, există și demonstranți de profesie. Aceștia sunt însă o minoritate. Contează că mii de oameni cu profesii diferite, cu interese diferite și opinii ideologice diferite sau chiar divergente au sesizat o hoție, o ilegalitate, și o denunță activ, public, se implică și le pasă. Mă bucur că tinerii au redevenit activi, e un pas mare înainte, în implicarea lor în treburile cetății, ale țării. Pentru apărarea democrației, oamenii ies în stradă și își spun părerea, așa se întâmplă în democrațiile sănătoase. Foarte bine fac. Un popor inert este un pericol pentru democrație. Trebuie să intervină și atunci când sunt în joc și alte lucruri vitale pentru o democrație: statul de drept, respectarea legii, anticorupția. Nerespectarea lor înseamnă tot minciună, hoție, înseamnă că proiecte controversate, ca cel al RMGC, sunt și vor fi posibile în România, înseamnă dispreț față de banul fiecăruia și sărăcie. Și mai înseamnă "vremuri de criză morală", așa că adresez îndemnul de a reacționa, de a nu sta deoparte, cum spunea și Dante, acum 700 ani. Da, protestele nu au lideri și pentru asta sunt cu atât mai valoroase, pentru că oamenii aceia nu sunt organizați de cineva, se organizează ad hoc, pe rețelele de socializare. Am văzut și diferite persoane care au încercat să vorbească în numele protestatarilor și să se legitimeze politic folosindu-se de ei. Sunt aceleași persoane care făceau campanie lui Ponta și USL-ului pe la diverse televiziuni, participau la proteste ale USL și luau partea USL, în vara lui 2012, când statul de drept era bătut cu nuiele. Pare o încercare a acestor persoane să denatureze protestele, sper să nu le reușească. Cât despre cei care au protestat în mină, la Roșia Montană, aceștia erau angajații RMGC, plătiți de RMGC, deci este exclusă vreo asemănare cu protestatarii autentici din orașele țării.
"Să creăm locuri de muncă prin înscrierea Roșiei Montane în patrimoniul UNESCO, prin refacerea galeriilor antice și investiții în turism"
- Care sunt alternativele de dezvoltare la Roșia Montană? Cum s-ar putea crea "locuri de muncă" (obsesia propagandistică a RMGC) în afara mineritului?
- Reiau propunerile pe care le-am făcut acum doi ani: 1. Să creăm locuri de muncă la Roșia Montană prin înscrierea acestei zone în patrimoniul UNESCO, prin refacerea galeriilor antice și investiții în turism. 2. Dacă chiar trebuie să exploatăm aurul de acolo, să o facem spre beneficiul fiecărui cetățean român, cu mijloace care nu pun în pericol sănătatea noastră și a celor care vin după noi. 3. O sugestie este ca minerii să se ocupe de refacerea și conservarea ecologică a zonei, unde se poate dezvolta mica industrie, care să utilizeze inițiativele și talentele locale și unde se poate face agroturism. Există fonduri europene pentru astfel de investiții și proiecte. Ar fi potrivit să întrebăm inginerii minieri, dezvoltatorii agro-industriali și din turism, pentru că ei pot avea recomandări practice și adaptate zonei. Totul este să le ceară cineva părerea și să îi ajute să pună pe picioare afaceri care să aducă locuri de muncă pe termen lung și să dezvolte zona.