Un inamic ignorat: terenul alergic
- De gâtul toamnei atârnă o greutate de care pare să nu poată scăpa niciodată: virozele. Sunt ani de zile de când știința medicală luptă cu ele, fără să le vină de hac. Scuza eternă este imunitatea. Putem asocia răcelile de sezon cu scăderea accentuată a imunității populației?
- Se știe că, odată cu venirea toamnei și cu scăderea temperaturii, încep să apară infecțiile respiratorii repetate. Copiii (mai ales cei mici și cei cu boli cronice) și persoanele în vârstă sunt cel mai frecvent afectați. Condițiile favorizante ale infecțiilor respiratorii sunt cunoscute: intrarea în colectivități și variațiile mari de temperatură, frecvente în această perioadă. În cazul copiilor mici, este bine ca ei să răcească din când în când, deoarece astfel li se "antrenează" sistemul imunitar cu virusurile și alte microorganisme, menținându-se în formă, pentru a putea face față agresiunilor din afara sau dinăuntrul organismului. În aceste condiții, este normal pentru copilul mai mic de 5 ani care merge în comunitate (creșă, grădiniță) să răcească de 3-4 ori pe sezon. În cazul copiilor mari și al adulților, 1-2 răceli pe sezon sunt considerate normale, ba chiar necesare, pentru că în acest fel sistemul imun al fiecăruia se dezvoltă și se maturizează.
Un sistem imunitar echilibrat reacționează la răceli inclusiv prin febră. Apariția febrei nu trebuie considerată neapărat un semn de agravare a bolii. Doar dacă depășește 38°C, se prelungește mai mult de câteva zile și mai ales dacă este însoțită de o alterare marcată a stării generale trebuie să vă îngrijorați.
Nu oricine răcește de câteva ori are neapărat probleme cu imunitatea sau are un sistem imunitar slăbit! Pentru a aprecia acest aspect, trebuie să luăm în considerare atât frecvența, cât și gravitatea episoadelor de îmbolnăvire. Atunci când răcelile sunt foarte frecvente (în cazul copilului mic, asta se întâmplă atunci când numărul de zile în care merge la grădiniță este mai mic decât numărul de zile când stă acasă, fiind bolnav), putem spune că există o problemă. Dacă episodul de răceală durează mai mult de o săptămână sau apar complicații care necesită internarea în spital, există o problemă. Dacă răceala nu răspunde la medicația obișnuită (antitermice, antiinflamatoare) și de fiecare dată se recomandă antibiotice, există o problemă. Dacă răceala se prelungește frecvent, este afectată serios starea generală, se complică și cu afectarea urechii medii sau a plămânilor, iar atunci se impun investigații amănunțite. Dar nu în toate cazurile imunitatea scăzută este de vină. De multe ori, mai ales la copii, aceste îmbolnăviri apar pe fondul unui teren alergic. Cu toate că atunci când nu sunt în colectivitate n-au niciun fel de probleme, deci terenul alergic nu se manifestă, totuși, la intrarea în colectivitate, răcelile frecvente și cu evoluție gravă sunt legate tocmai de acest teren alergic. Alergia la un factor de mediu produce inflamația cronică a mucoaselor căilor respiratorii, care devin sensibile și reacționează violent la orice virus. Astfel, la orice nouă infecție, la pacienții cu alergii se pot agrava inflamațiile căilor respiratorii. Se intră astfel într-un cerc vicios: terenul alergic favorizează răcelile, iar răcelile favorizează evoluția alergiei! Din această situație nu se poate ieși tratând pur și simplu episodul acut, ci este necesar un tratament pe termen lung, care să se adreseze terenului alergic.
O mențiune aparte este necesară pentru cei care au polipi. Polipii sunt o inflamație a mucoasei nazale sau sinusale, ca urmare a infecțiilor virale repetate. Este important să știm dacă ei au apărut pe un fond alergic sau nu. În condițiile în care este recomandată intervenția operatorie pentru îndepărtarea lor, la un pacient alergic este necesar și un tratament de fond, ulterior operației. În caz contrar, riscurile de recidivă sunt extrem de mari.
În situațiile descrise anterior, în niciun caz nu putem vorbi de o imunitate scăzută. Există însă și situații când răcelile repetate apar pe fondul unui sistem imunitar slăbit sau care încă nu s-a maturizat suficient, iar îmbolnăvirile apar din cauza faptului că sistemul imun nu este capabil să lupte eficient cu microbii. Aici se vede clar deficitul imunitar, care poate fi ereditar (cu care copilul s-a născut), sau dobândit (apărut pe parcurs, din diferite motive). Deficitele imunitare moștenite sunt destul de rare, majoritatea având o evoluție legată de complicații grave. În majoritatea cazurilor, putem vorbi de o slăbire a sistemului imunitar apărută pe parcurs, din cauze variate. Un exemplu este cel al copiilor introduși în colectivitate înainte de vârsta de 3 ani. La vârste fragede, sistemul imun nu este suficient maturizat pentru a face față agresiunilor la care este supus. Copilul răcește din ce în ce mai des și mai grav, ceea ce duce la slăbirea în continuare a sistemului imun, care nu mai face față răcelilor și nu reușește să se dezvolte corespunzător. În acest caz, copilul trebuie izolat pentru a evita expunerea lui la microbi. Atunci când nu se poate evita introducerea precoce în colectivitate, este necesar ca micuțul să se pregătească cu un tratament adecvat.
- Cum putem să ne dăm seama dacă răcelile frecvente apar pe un fond alergic sau din cauza unei imunități scăzute?
- Determinarea cauzelor infecțiilor se poate face prin analize. Subliniez un aspect greșit înțeles, chiar și de unii medici. Analizele pentru alergie, în cazul copiilor, pot și trebuie să fie făcute la orice vârstă, atunci când copilul are probleme respiratorii. Nu există o limită minimă de vârstă pentru aceste analize. Sigur că până la vârsta de 4-5 ani, terenul alergic al copilului mic se mai poate schimba, dar este important să vedem terenul alergic în momentul în care copilul are probleme, nu undeva într-un viitor nedefinit. Evidențierea unei alergii este importantă atât în tratament, cât și profilactic, prin evitarea expunerii la alergenul respectiv. De exemplu, dacă apare o alergie la mucegai, este clar că trebuie căutate și îndepărtate sursele de mucegai sau de igrasie din casă. Din experiența mea medicală pot să vă spun că unii părinți au constatat cu surprindere că au mucegai în casă, doar după ce copilul a ieșit alergic la analize, căutând ulterior posibile surse în locuință.
Prin alte analize investigăm sistemul imun la diferite niveluri, pentru a ne da seama dacă și unde există o problemă. Pot fi investigate celulele albe (leucocitele) - atât ca număr, cât și din punct de vedere al capacității de a lupta cu microbii. Putem determina diferite clase de anticorpi, celule limfocitare care intervin în declanșarea răspunsului imun, proteine și enzime care intervin în procesele de apărare ale organismului. Nu în toate situațiile sunt necesare aceste analize amănunțite, dar este important de reținut că pacienții cu infecții respiratorii grave, repetitive (mai ales cei care nu răspund bine la tratament pe termen lung), au posibilitatea să identifice problema care stă la baza îmbolnăvirilor prin analize bine țintite. Importanța identificării problemelor cu care se confruntă sistemul imunitar se va vedea ulterior în eficiența tratamentului - un tratament țintit, nu doar o simplă stimulare a imunității. Aceasta nu se poate realiza, însă, fără analize speciale.
Un medicament românesc de excepție, Cantastimul, nu se mai produce
- Se poate preveni, prin metode eficiente, apariția infecțiilor de sezon? Se știe că vaccinurile sunt mai degrabă dăunătoare... Atunci, prin ce mijloace putem să ne imunizăm înainte de perioada rece?
- Este adevărat că-i mai ușor să previi, decât să tratezi! Medicina preventivă și-a dovedit beneficiile și rămâne cea mai bună metodă de protecție a sănătății. Există o serie de măsuri (atât ale medicinei alopate, cât și ale medicinei alternative) care se pot lua preventiv, înainte de sezonul rece.
În medicina alopată, se pune mare accent pe vaccinurile antigripale, care se realizează în fiecare sezon din anumite tulpini virale, care se presupune că vor circula în acel an. Trebuie să știți că ele nu conferă rezistență împotriva răcelilor în general, ci doar împotriva virusului gripei. În plus, conțin foarte multe substanțe toxice, care pot afecta organismul. De aceea, persoanele care fac vaccinul antigripal pot să răcească la fel de ușor, dacă au o problemă a sistemului imunitar. Indicația acestui vaccin este pentru anumite grupe de risc: pacienți cu boli cronice grave, la care imunitatea este compromisă și la care o infecție cu virusul gripal ar fi fatală. Chiar dacă sunt vaccinați antigripal, acești pacienți nu sunt feriți, totuși, de alte infecții virale respiratorii.
O modalitate eficientă de prevenție este administrarea imunomodulatorilor nespecifici. Utilizarea acestor produse are ca efect stimularea nespecifică a sistemului imunitar. Se presupune că în acest fel se dezvoltă o serie de anticorpi care au capacitatea de a acționa împotriva unui spectru mai larg de microbi (viruși sau bacterii). Un exemplu elocvent este Cantastimul, un preparat imunomodulator cu puternice efecte de modulare a imunității, recomandat inclusiv în bolile maligne! Acest preparat injectabil a fost realizat cu ani în urmă la Institutul Cantacuzino, invenția regretatului cercetător Andrei Olinescu, dar din păcate (și nu înțeleg de ce, pentru că era foarte eficient!) nu se mai produce!
În prevenția răcelilor de sezon, medicina alternativă pune foarte mult accent pe alimentație și stilul de viață.
Cum ne apărăm
Alimentația are o importanță majoră în asigurarea bunei funcționări a sistemului imunitar. În ultimii ani, se vorbește tot mai des despre stresul oxidativ. Ce este acesta? Organismul uman, pentru a funcționa în condiții optime, are nevoie de oxigen, utilizat pentru a produce energia necesară la nivel celular. În urma acestui proces rezultă bioxid de carbon, dar și câțiva radicali liberi de oxigen, implicați în apariția unei serii întregi de afecțiuni grave, inclusiv în deprimarea sistemului imun. În mod normal, radicalii ar trebui neutralizați de antioxidanți. Principalii antioxidanți naturali sunt vitaminele (C, E, beta-caroten), enzimele (superoxid dismutaza, peroxidaza), oligoelementele (Zn, Se). Este evident că o alimentație sănătoasă, bazată pe legume și fructe proaspete, are efecte benefice asupra imunității, prin conținutul bogat în antioxidanți. Însă alimentele bogate în grăsimi, conservanți, amelioratori de culoare și gust ori alimentele tip fast food asigură un aport sărac de antioxidanți, ceea ce favorizează creșterea radicalilor liberi din organism.
Consumul zilnic de sucuri proaspete din: sfeclă roșie, morcov, pătrunjel, măr, țelină, portocale, grapefruit este de mare ajutor. În această perioadă, putem să facem o cură cu struguri negri, care conțin antioxidanți de mare valoare, ce intervin și în încetinirea proceselor de îmbătrânire celulară. Fructele de pădure, al căror sezon este tot în această perioadă a anului, sunt și ele utile, pentru întreținerea sistemului imunitar. Merită menționate în mod special coacăzele negre și afinele, din care se extrag anumite principii active, cu efecte imunomodulatoare puternice.
Fac o mențiune specială: este puțin cunoscut faptul că grâul este un aliment care conține foarte multe enzime, vitamine și minerale (există și aur în compoziția grâului). Singura problemă este că toate acestea sunt conținute în coaja seminței de grâu, care este eliminată la prepararea făinii. Este important să consumăm grâu integral, fie sub formă de făină integrală, fie ca atare (fiert sau încolțit).
Stilul de viață:
Odihna îmbunătățește în mod clar imunitatea. Dacă ne acordăm perioade de refacere suficient de lungi - în primul rând un somn odihnitor și câteva "ruperi de ritm", respectiv ieșiri din rutina cotidiană, prin activități recreative, ne vom simți mult mai bine. Este indicat să dormim opt ore pe noapte, dar neapărat între orele 23 și 1, pentru că, în acest interval, ficatul ne curăță mai eficient sângele și se regenerează.
Sportul, în special, dacă este făcut în natură, are efecte deosebit de puternice. Un loc aparte îl ocupă înotul, care, pe lângă efortul fizic propriu-zis, presupune și un ritm de respirație cu efect de stimulare a meridianelor energetice, în directă legătură cu timusul - organ esențial al sistemului imun. De asemenea, simplul contact cu apa are efecte benefice asupra organismului, hidromasajul fiind un excelent element antistres.
Respirația profundă, toracală și abdominală, duce la o mai bună oxigenare a celulelor corpului. Există numeroase boli influențate de slaba oxigenare celulară, care determină o creștere a radicalilor liberi - un mediu acid, care îmbătrânește prematur organismul, inclusiv sistemul imun. Această tehnică este mai eficientă dacă o realizăm în natură, într-o pădure.
Suplimentele. În multe cazuri, nu este însă suficientă alimentația naturală, pentru asigurarea vitaminelor necesare. De aceea, este necesar să suplimentăm, mai ales în această perioadă, aportul de vitamine și oligoelemente. Trebuie avute în vedere vitaminele E, C și A, iar dintre oligoelemente, în special seleniul și zincul. Merită menționată și vitamina D, al cărei rol în procesele imunologice este mai puțin cunoscut. De regulă, copiilor nu li se mai administrează vitamina D după vârsta de 2 ani. Totuși, este extrem de importantă în buna funcționare a sistemului imun! De aceea, trebuie ca în fiecare sezon rece să se continue administrarea ei, până la vârsta de 8-9 ani (lucru valabil mai ales la copiii care nu sunt suficient expuși la soare în perioada de vară!). Vitaminizarea este necesară mai ales la copii și la vârstnici, în special la cei care nu pot beneficia de alimente din grădina proprie. Cele mai bune surse de vitamine sunt extractele naturale, de exemplu preparatele care conțin vitamina C și bioflavonoide - substanțe ce favorizează asimilarea și utilizarea vitaminei C la nivelul organismului. Măceșele și cătina sunt surse la îndemâna oricui!
- Ce alte măsuri terapeutice putem folosi pentru recuperarea imunității?
- Medicina alternativă dispune de un arsenal terapeutic variat și eficient. Există multe plante cu efecte curative, indicate în afecțiunile cu care ne confruntăm în sezonul rece. Socul se utilizează pentru proprietățile lui analgezice, antitermice, sudorifice. Mușețelul are efecte antiinflamatoare și dezinfectante. Porumbarul (Prunus spinosa) are efecte imunomodulatoare puternice, la fel ca și Vâscul. Busuiocul este o plantă valoroasă în lupta cu infecțiile respiratorii, alături de echinacea, ginseng, gheara-mâței, cimbrișor, ienupăr, scai vânăt sau fenicul. Administrarea plantelor se face sub formă de tincturi, infuzii (ceaiuri) sau sub formă de pulbere (sublingual).
Rețete de grabnică folosință
- Ne puteți da și câteva rețete, pentru cititorii noștri?
- Cu titlu informativ, vă pot oferi rețete, numai că modul de administrare și dozele trebuie stabilite de medicul curant!
Pentru tuse se poate realiza un decoct din 2 linguri de scai vânăt, la o cană cu apă, din care se administrează câte 3-4 linguri, de mai multe ori pe zi. Infuzia din fructe de fenicul (1/2 linguriță la 200 ml apă fiartă) are aceeași indicație. Infuzia de cimbru (3-4 căni pe zi) are efecte de calmare a tusei. În tusea seacă se recomandă amestecul de scai vânăt, roua-cerului, castan comestibil și cimbru de grădină în părți egale, din care se face o infuzie cu 2 lingurițe la o cană cu apă. Pentru tusea productivă se pot utiliza următoarele plante (individual sau combinate în amestec): nalbă mare, lichen de piatră și orz. O combinație foarte bună se face din: rădăcină de nalbă mare, rădăcină de lemn dulce, frunze de potbal, flori de lumânărică, fructe de anason - câte 2 lingurițe de amestec la o cană cu apă. Se beau 2-3 căni pe zi.
Pentru guturai sau viroze respiratorii se pot bea infuzii preparate din: flori de tei (1-2 lingurițe la o cană cu apă), flori de ciuboțica-cucului (infuzie) sau decoct (din rădăcină). Împotriva febrei se folosește decoctul de ghințură (o linguriță de plantă la 500 ml apă), care se bea pe tot parcursul zilei. La fel de bun este decoctul de brusture (2 linguri de rădăcină mărunțită la 500 ml apă), băut pe parcursul zilei.
O altă modalitate de utilizare a plantelor o reprezintă inhalațiile. Plante utile: mușețel, levănțică, cimbru, cimbrișor, jneapăn, pin, mentă (se pot amesteca plantele în părți egale sau se poate utiliza o singură plantă) și se realizează o infuzie din 2 linguri la un litru de apă fierbinte. Se acoperă vasul cu un prosop și se inspiră vaporii, timp de 20-30 de minute. De asemenea, se pot utiliza și uleiuri volatile din brad, pin, isop sau molid: se pun câteva picături de ulei într-un vas cu apă fierbinte și se inspiră vaporii. Inhalațiile au efecte excelente în infecțiile de sezon, datorită efectelor antiinflamatorii și decongestive, dar și prin fluidificarea și eliminarea secrețiilor căilor respiratorii.
Condimentele: Sunt o categorie aparte de remedii folosite în infecțiile respiratorii și au la ora actuală un rol terapeutic recunoscut. Scorțișoara și cuișoarele acționează benefic în parazitoze. Uleiul esențial de oregano are puternice efecte antivirale și antibacteriene. Condimentele se pot administra cel mai bine în combinație cu mierea de albine. Această formulă are efect potențat (mierea fiind bună în răceli) și oferă posibilitatea mixării a două sau mai multe ingrediente în același timp. Amestecând puțină scorțișoară cu câteva picături de ulei de oregano și ghimbir ras, în 100 ml miere, obținem un preparat din care putem să luăm câte o lingură, din oră în oră, fiind extrem de eficient. Același preparat se poate folosi și ulterior, pentru întreținere, administrat de 2-3 ori pe zi.
Un alt condiment-aliment foarte eficient în lupta cu răcelile este usturoiul. O alternativă la consumul lui ca atare sunt capsulele cu usturoi, foarte eficiente, atât în episodul acut, cât și ulterior, profilactic, mai ales în combinație cu vitamina C.
Uleiul de chimen negru are efecte antivirale și antibacteriene puternice, fiind indicat mai ales în formele de răceală care evoluează cu tuse. Se poate administra sub formă de capsule de 100 mg, de 3-4 ori pe zi (pentru copii) sau de 400-500 mg, de 3-4 ori pe zi (pentru adulți).
Produsele stupului - nu pot fi excluse din arsenalul de luptă împotriva infecțiilor respiratorii. Mierea și propolisul sunt recunoscute pentru proprietățile lor antivirale, antibacteriene și antiinflamatoare. Ele pot fi administrate separat sau împreună, mixate cu plante medicinale sau condimente. Mierea are indicații specifice: mierea de salcâm este expectorantă și sudorifică; mierea de castan sălbatic ajută la fluidificarea secrețiilor nazale; mierea de varză este indicată în infecțiile bronhopulmonare; mierea de lucernă este indicată în astm și în rinofaringite acute virale; mierea de trifoi are efecte emoliente și expectorante; mierea de floarea-soarelui este indicată în faringoamigdalite și în febră. În infecțiile repiratorii acute și cronice este indicată în mod special mierea de pin sau brad. Mierea se poate administra și în aerosoli (soluție 50%), ca atare, sau în amestec cu tinctură de propolis sau ulei de trandafir. Lăptișorul de matcă are efecte imunostimulatoare și poate fi administrat în episodul acut (pulbere liofilizată sau crud), dar și profilactic: zilnic, dimineața. Pentru potențarea efectelor, se poate asocia cu polen crud. Păstura este recunoscută pentru efectele imunostimulatoare puternice. Cu doar 2 lingurițe pe zi i se asigură sistemului imun "forma maximă".
Infecții respiratorii - iată și câteva rețete cu produse ale stupului, atât pentru uz intern, cât și pentru aerosoli: o Soluție apoasă de propolis 10% pentru aerosoli - inhalații cu câte 2-5 ml. Se poate asocia cu propolis 30% administrat intern. o Un sirop expectorant foarte bun se prepară din miere de tei, tinctură de aconitum, tinctură de belladonna și infuzie de tei.
Pentru tuse se pot utiliza următoarele preparate: o În 250 ml apă plată se pun 1 linguriță de miere, 2 linguri semințe de anason și 5 g sare gemă. Se fierbe amestecul și după răcire se iau câte 2 linguri, la fiecare două ore. o Se fierbe o lămâie întreagă într-o cantitate mică de apă, la foc mic, circa 10 minute, apoi se taie în două. I se stoarce sucul și se amestecă cu 2 linguri de glicerină și un pahar cu miere. Se administrează câte o linguriță înainte și după mese, plus seara, la culcare.
Infecții virale - Combinația de miere cu propolis este foarte eficientă. Se pun 30 picături de tinctură de propolis sau de bitter suedez, românesc, în amestec cu Noni (există multe variante în farmacii) într-o lingură cu miere și se consumă de 4-5 ori pe zi, în episodul acut, iar apoi, pentru fortificarea căilor respiratorii, câte 2 linguri pe zi.
Homeopatia oferă și ea mijloace eficiente de luptă împotriva răcelilor. Însă acestea trebuie strict individualizate, în funcție de simptomatologia acuzată și tipul constituțional al pacientului. Așadar, natura ne pune la îndemână o serie întreagă de mijloace prin care putem atât să prevenim, cât și să combatem mult temutele răceli de sezon!
D-l dr. RAREȘ SIMU poate fi contactat la Cabinetul "APIMEDICA" din București, str. C. A. Rosetti nr. 31, tel. 021/317.37.91, 021/317.38.96