Autonomiștii maghiari nu se lasă, dar...

Ion Longin Popescu
Comisia Europeană a respins, recent, o ini­ția­tivă a Consiliului Național Secuiesc (SZNT) pri­vind acordarea unei "atenții sporite" comunită­ți­lor etnice.

Într-o scrisoare recentă, fermă și fără po­sibilitatea de a genera interpretări, Comisia in­formează SZNT și pe partenerii săi întru pro­mo­varea autonomiei teritoriale pe criterii etnice, că inițiativa lor "nu se încadrează în sfera de aplicare a legislației promovate de UE". De fapt, ce spera organizația maghiară, una dintre multele create și finanțate de Budapesta, spre a purta lupte de gherilă cu statul ro­mân? Spe­ra să strângă un milion de sem­nături pentru a determina Uniu­nea Euro­pea­nă să acorde o atenție aparte anumitor regiuni; mai exact, acelor regiuni care sunt "diferite" etnic, cultural și reli­gios, de cele care le încon­joară. Altfel spus, ar fi do­rit implicarea UE în crea­rea de enclave etno-lingvistice, zădărnicind regio­na­lizarea României pe criterii economice, dar în­curajând regionalizarea pe cri­terii etnice. De fapt, președintele Consiliului, Balazs Izsak, un luptător pentru autonomia teri­to­ria­lă a așa-zisului ținut se­cu­iesc, era "speriat" de pe­ricolul integrării secui­mii în mai multe regiuni, în care ar reprezenta sub 30% din populație. De ce ar fi asta o catastrofă? Oa­re maghiarii din alte orașe ar­de­lenești, unde reprezintă aproximativ 20% sau chiar 30% din populație, nu trăiesc normal în pro­pria țară, Ro­mânia? Nu au biserici, școli, universi­tăți, ziare, edituri și tot ce își doresc? Dezamăgirea dom­nului Balasz e mare, căci eșecul în fața Bru­xelles-ului nu se vede prea bine de la Budapesta.

Tokes Laszlo cere susținere din America

Cu ocazia unei vizite la Oradea, fostul gu­ver­nator al Statului New York, George Pataki (și el, de origine ungară), a fost alături de eurodeputatul Tokes Laszlo, în eterna lui plângere mondială pri­vind autonomia așa-zisului ținut secuiesc. "Con­si­der că Ținutul Secuiesc este un ținut cu peste 90% locuitori de limbă maghiară și aparține culturii maghiare. Eu sper că în cadrul statului român se vor da drepturi speciale acestei minorități, drep­turi de autonomie". Atenție însă, părinte Tokes! D-l Pataki nu s-a referit la autonomia teritorială pe criterii etnice, ci la autonomia cultural-religioasă. Pe care secuii/maghiarii o au încă de pe timpul lui Ceaușescu! Cele spuse mai departe înlătură orice ur­mă de îndoială: și New Yorkul are regiuni auto­nome, unde anumiți minoritari își pot alege con­du­cătorii și pot avea propriile instituții. Autonomia însă nu poate să fie în contradicție cu legislația sta­tului, așa cum dorește domnul Tokes. "Minoritarii tre­buie să respecte legislația, dar, în cadrul aces­teia, ei au autonomie istorică și culturală, care a fost și este asigurată de către statul pe care l-am condus și eu. Eu cred și sper că și statul român va reuși să asigure respectul pentru minoritățile care trăiesc pe teritoriul lui". Probabil că distinsul fost gu­vernator nu știa că are în față un inamic înrăit al sta­tului român, un obsedat de "protectorate" străi­ne asupra Transilvaniei. În schimb, cred că știa că România este exemplu în Europa și în lume pentru autonomiile culturale și pentru discriminarea pozitivă acordată minorităților etnice.

Ciocârlia cântă iar pe românește la Washington!

Cum îi e felul, Ungaria a evoluat la Smithso­nian Institution din Washington, D.C., în cadrul fes­tivalului "Hungarian Heritage: Roots to Re­vival" (Moștenirea ungurească: rădăcinile renaș­terii), pe aceeași coardă șovină dintotdeauna, cău­tând să prezinte Transilvania, ca parte a Ungariei. Jumătate din formațiile care au evoluat pe scenă au fost din Ardeal, iar mare parte din dansuri și cântece, nea­oșe românești, au fost anunțate ca fiind "maghiare". Ca urmare a scrisorii deschise adre­sate presti­gioasei instituții de cunoscutul militant din Madrid, Dan Tănasă, și de jurnalista Mihaela Biliovschi, din Washington, cei de la Smithsonian au făcut unele modificări pe site-ul oficial, dându-și seama că au căzut în plasa șovinismului ungar. Printre altele, au eliminat numele celebrei melodii "Ciocârlia" din seria melodiilor maghiare, cum fusese prezentată, fără jenă, de organizatorii de la Budapesta. Românii americani au fost revoltați, întrucât cetățenii români din Transilvania nu au fost anunțați ca atare, ci ca maghiari din Ungaria. Circulă și un material video, unde nu se spune că folclorul prezentat este parțial românesc. Mai multe dovezi pe http://folklife.hu/ blog/fox-5s-report-about-the-festival. Retragerea "Ciocârliei" este, totuși, o victorie, scrie Dan Tănasă, deoarece directorul de programe al celebrei Smithsonian Institution își recunoaște vina de a fi fost de o naivitate desăvârșită. Mai mult, răspun­zând protestelor românilor americani, organizatorii de la Smithsonian au fost nevoiți să dea jos și steagul așa-zisului ținut secuiesc de pe o structură din lemn, din fața Capitoliului American.