Știri de "ultimă oră" despre vechii daci
Cercetări recente, efectuate cu cele mai noi tehnologii de fotografiere și scanare aeriană a solului, la comanda televiziunii publice britanice BBC, pentru realizarea unui amplu documentar despre Imperiul Roman, scot la lumină informații inedite, care pun într-o cu totul altă lumină ceea ce știam despre daci și despre capitala lor, Sarmizegetusa. Interpretările făcute de specialiștii consultați de "Formula AS", pe baza fotografiilor puse la dispoziția Muzeului de Istorie a Transilvaniei de către realizatorii documentarului, indică faptul că Sarmizegetusa nu era o simplă cetățuie, cum se credea, ci o metropolă în toată puterea cuvântului, dispusă pe terase tăiate pe vârful muntelui, după toate normele urbanismului vremii, de către cei mai pricepuți meșteri ai epocii antice, plătiți regește de Decebal și de înaintașii săi. În plus, evidențierea unor împrejmuiri romane necunoscute, aparținând, cel mai probabil, de ultima perioadă de locuire a Sarmizegetusei, indică existența unui castru cu mult mai mare decât se cunoștea până acum, construit de cuceritori după primul război daco-roman și abandonat înaintea celui de-al doilea război...
Vânătorii de comori
Când au început pre-documentarea filmărilor la pelicula "Imperiul pierdut al Romei", prezentatorul englez Dan Snow, de la BBC, și experta în arheologie Sarah Parcak, de la Alabama State University din Alabama, habar nu aveau că urmau să schimbe radical teoriile specialiștilor din România referitoare la Sarmizegetusa Regia, vechea capitală a Regatului dac. Cei doi și-au bazat proiectul de televiziune pe rezultatele spectaculoase obținute anterior de Sarah în Egipt. Cu ajutorul imaginilor captate de sateliți și procesate de programe speciale de calculator (o tehnologie importată, aparținând acțiunilor de spionaj militar), Sarah descoperise acolo peste 1.200 de situri arheologice necunoscute, de la temple de mult pierdute până la noi piramide! Ca niște veritabili "vânători de comori", cum le spun arheologii cu experiență celor care urmăresc strict descoperirea de obiective spectaculoase, și nu relevarea sistematică a trecutului, cei doi prezentatori ai documentarului produs de BBC sperau să găsească așa ceva și în cadrul filmărilor la "Imperiul pierdut". Prima țintă a fost, previzibil, Roma, unde și-au îndreptat atenția asupra vechiului port care deservea capitala imperiului. Acolo, Sarah și Dan au activat lentilele sateliților în căutarea faimosului far din Portus, una dintre marile minuni ale lumii romane, care nu fusese încă descoperită. Cum, însă, din cauza numeroaselor construcții moderne care acoperă locul vechiului port din apropierea Romei, cercetarea trena, cei doi au decis să-și încerce norocul în vechea Dacie, regatul cucerit de Împăratul Traian la 106 e.n. În Munții Orăștiei, Dan și Sarah s-au lovit însă de o problemă pe care nu o avuseseră nici în Egipt, nici la Roma, vegetația extrem de densă care acoperă vestigiile din jurul Sarmizegetusei dacice făcea, practic, imposibilă folosirea imaginilor satelitare. În locul unor ruine, sateliții nu vedeau decât marea de verde crud ce acoperă munții sacri ai dacilor.
Rezultate impresionante...
Pentru a putea pătrunde, totuși, misterele Sarmizegetusei dacice, producătorii documentarului BBC au apelat la cercetătoarea româncă Ioana Oltean, de la Exeter University, din Marea Britanie. "Cei de la BBC m-au contactat ca specialist în arheologia Daciei. Știau de cartea mea «Dacia: Landscape, Colonization, Romanisation», publicată în 2007. Întâmplarea a făcut să fiu specialistă și în arheologie aeriană și, de pe această poziție, am putut să le ofer o consultanță mai complexă. BBC își dorea ca documentarul să obțină informații arheologice inedite, care să fie de folos cercetărilor de la sol. Eu, care efectuasem zboruri de recunoaștere arheologică aeriană în România, știam că la Sarmizegetusa Regia urmele arheologice sunt acoperite de păduri, deci nedetectabile din satelit. De aceea, le-am sugerat celor de la BBC să folosească singura tehnologie capabilă să «vadă» prin coroana copacilor, și anume LIDAR, o tehnologie care folosește raze laser proiectate de pe un avion special", ne relatează Ioana Oltean.
Practic, sistemul LIDAR (Light Detection and Ranging) penetrează vegetația, indiferent cât e de densă. Tehnologia fusese folosită cu succes de arheologii care au descoperit orașul maiaș Caracol. Acolo au fost de ajuns patru zile pentru ca tehnologia să le ofere arheologilor o hartă mult mai detaliată decât ceea ce obținuseră după un sfert de secol de cercetări la sol! Acum, în cazul Daciei, bugetul pus la dispoziție de BBC a permis închirierea unui avion cu tehnologie LIDAR, care a survolat Grădiștea de Munte. Primele rezultate ale analizei pe calculator a rezultatelor transmise de sistemul de scanare l-au impresionat pe șeful șantierului arheologic de la Sarmizegetusa, Gelu Florea, care recunoaște, în documentarul BBC, că pe imagini apar ziduri și zone de ocupare a Sarmizegetusei Regia despre care cercetătorii români habar nu aveau că există! Ineditul descoperirii de la Grădiștea de Munte e confirmat și de Ioana Oltean. "Imaginile care mi-au fost trimise dădeau suficientă siguranță pentru identificarea a cel puțin o circumvalație de mari dimensiuni, până atunci necunoscută în zona fortificației de pe Dealul Grădiștei, și care acum se știe că a fost construită de către armata romană de ocupație. Desigur, mai există și alte date noi despre situl din Dealul Grădiștei. Chiar în momentul de față, procesez datele LIDAR originale, care mi-au fost de curând oferite de către BBC...", ne-a explicat cercetătoarea româncă de la Exeter University. Noi surprize ar putea apărea dintr-un moment în altul în legătură cu Sarmizegetusa dacică!
Un final nefericit
Prezentarea rezultatelor de la Grădiștea de Munte în cadrul documentarului "Imperiul pierdut al Romei", difuzat în țara noastră în primăvara acestui an, este, din păcate, dezamăgitoare. Superficiali în descrierea dacilor, pe care îi categorisesc drept "barbari", fără nici o altă nuanță sau explicație, și preocupați doar de emfaza forței civilizatoare a Imperiului Roman, Dan Snow și Sarah Parcak se mulțumesc să constate prezența unui castru roman de dimensiuni mult mai mari decât cel cunoscut înainte de rezultatele LIDAR, castru pe care, prezentat într-o simulare în plan drept, complet contrastant cu culmile și diferențele de nivel de la fața locului, îl populează cu barăci romane, explicând prin aceasta că Traian a lăsat în Sarmizegetusa trupe numeroase pentru a putea impune pacea în zonă... Dar chiar dacă filmul lui Dan Snow a înșelat așteptările publicului românesc, rezultatele relevate de scanarea LIDAR - o direcție importantă asumată de proiectul BBC - sunt acum la îndemâna specialiștilor din România și pot fi folosite pentru a înțelege, cu adevărat, realitățile Sarmizegetusei dacice pre și post-romane.
Urbanismul dacic depășește orice închipuire
Informațiile puse la dispoziție de imaginile obținute de BBC, plus o serie de alte argumente incontestabile, la care a avut acces de-a lungul anilor, în timpul cercetărilor sale, l-au ajutat pe dr. Alexandru Diaconescu, arheolog de epocă romană și conferențiar în cadrul Facultății de Istorie a Universității "Babeș-Bolyai" din Cluj-Napoca, să structureze o curajoasă teorie legată de capitala regatului dac. "Viziunea noastră până acum era că Grădiștea de Munte va fi fost o cetățuie ca toate celelalte, o cetățuie în care locuiau câteva zeci de oameni, așezarea civilă întinzându-se pe platourile secundare și la poalele dealului. Or, Grădiștea e altceva! Sarmizegetusa dacică a fost, de fapt, un oraș, ceea ce nu ne vine prea ușor să credem, după ce am tot citit că între ziduri nu erau decât câteva sanctuare și cam atât. S-a găsit acolo, în două-trei clădiri-atelier, o cantitate mare de fier, care depășește cantitativ tot fierul din Europa așa-zis barbară. Ai, la Sarmizegetusa, cea mai mare producție industrială din Europa, după Grecia și Roma! Recent, Simion Ștefan, în cartea sa dedicată războaielor lui Domițian și Traian cu dacii, redactată în franceză, arăta că la Sarmizegetusa Regia a existat o locuire foarte mare, pe care o plasează aproximativ pe toată culmea dealului Grădiștei. În plus, el intuiește că incinta cetății dacice trebuie să fi fost mult mai extinsă, însă, fără date suplimentare, planurile propuse de Simion Ștefan sunt inexacte... Dar acum, iată, intervin aceste fotografii plătite de englezii de la BBC: iar imaginile LIDAR arată că, în afara unui castru roman cunoscut, se mai văd urmele încă unui castru, precum și numeroase alte construcții. Se disting detaliile unui urbanism dacic care depășește orice închipuire", spune, entuziast, dr. Alexandru Diaconescu, în timp ce îmi arată fotografiile surprinse de avionul echipat cu tehnologia LIDAR.
În 102, când, după primul război cu regele Decebal, împăratul Traian a impus condițiile pentru încheierea păcii, prima dintre ele a fost expulzarea din Dacia a arhitecților, a inginerilor și a instructorilor militari, îmi spune Alexandru Diaconescu. "Asta îl durea cel mai tare pe Traian! Erau instructori militari care îi ajutaseră pe daci să lupte bine contra romanilor și erau ingineri și arhitecți pe care regii daci i-au folosit pentru a fi la zi cu tot ceea ce însemnau arhitectura și fortificațiile vremii". "Având monopol pe metalele prețioase, Decebal era atât de bogat că nici nu avea nevoie de monedă proprie. Ce să facă el cu o monedă pe care să scrie «Decebalus per Scorilo»? Dacii copiau la perfecție moneda romană și, astfel, practic, ei îi plăteau în «valută forte» pe acești specialiști străini, despre care vorbește punctul 1 al tratatului de pace din 102. Când se întorceau acasă, specialiștii angajați de regii daci mergeau cu bani frumoși «și fără miros», câștigați peste Dunăre. Unde mai pui că monedele dacilor erau făcute din metale de calitate, din argint mai bun decât cel de la Roma...", își continuă raționamentul Alexandru Diaconescu. Dacii, spune el, aveau de secole contacte strânse cu cetățile pontice și cu lumea greacă și s-au folosit din plin de experți și specialiști din cetățile prietene. "Elitele dacilor nu erau străine de principiile urbanismului clasic. Recent descoperitul oraș getic, datând din secolul III înainte de Hristos, de la Sboryanovo, în Bulgaria, este posibilul predecesor al Sarmizegetusei dacice. Întreg situl, inclusiv celebra necropolă de la Sveștari, ocupă aproape 100 de hectare și este situat imediat la sud de Ruse", argumentează profesorul Diaconescu.
"Totul are o anvergură incredibilă față de ceea ce știam anterior"
"Fotografiile aeriene deschid o nouă perspectivă în înțelegerea lumii dacice, pentru că avem de-a face cu un fel de Machu Pichu din Peru. Putem vorbi nu numai despre construcții pe terase cu un amplu sistem de canalizare și despre ziduri cu corecție optică, pentru care s-au folosit însemne grecești. Pe fotografii se văd clădiri dincolo de zona cunoscută până acum. Totul are o anvergură incredibilă față de ceea ce știam anterior", consideră Alexandru Diaconescu.
"Noile fotografii arată că sunt două castre romane și o incintă dacică, mult mai mare, care cuprinde o acropolă rectangulară și o agora, unde sunt sanctuarele. Apoi, foarte spectaculos este faptul că marele drum procesional continuă mult spre vest, pe sute de metri. Către vest se văd, de altfel, mai multe clădiri monumentale de piatră de o parte și de alta a drumului, despre care nu știam nimic înainte", remarcă profesorul Diaconescu, studiind fotografiile celor de la BBC. "E un drum neobișnuit, pentru că este de o lățime impresionantă, în comparație cu drumurile romane normale, care erau foarte înguste, cât să treacă un car, doar cele principale atingând 12 metri lățime. Plus că drumul dacic era pavat cu blocuri de piatră atât de fină, că parcă ar fi fost calupuri de lut tăiate cu sabia. Nu poate fi decât un drum ritualic, căci numai la ceremoniile religioase mergi cu două sau trei care unul lângă celălalt. Către sud-est, din marele drum procesional pornește, perpendicular, un drum, probabil paralel cu cel care ducea la una dintre porțile cetății dacice. Aceste căi, care se încrucișează în unghi drept, sunt specifice urbanismului elenistic. De altfel, și poarta de sud-est a incintei dacice, și turnul hexagonal de curtină au fost construite, conform cercetărilor arheologice, din blocuri fasonate conform tehnicilor edilitare elenistice. Această incintă ar trebui urmărită de arheologi pas cu pas, căci nu pare să fi avut un traiect regulat".
Dacă scanarea LIDAR a reușit să elimine, virtual, pădurea care acoperă vestigiile antice, în realitate, arheologii vor trebui să facă efectiv acest lucru, pentru a putea săpa vechea Sarmizegetusa. "Este evident că prima măsură care trebuie luată este defrișarea pădurii care a invadat ruinele capitalei dacice", au declarat la unison mai mulți specialiști consultați de "Formula AS", care consideră că, în acest caz, argumentele istorice trebuie să primeze înaintea oricărui alt tip de argumente, ecologiste, de exemplu.
*
Ca orice oraș construit în stil elenistic, Sarmizegetusa trebuie să fi avut o parte înconjurată de zid, cu edificii publice și reședinte de lux, "orașul de sus", și alta mult mai largă, "orașul de jos", spune Alexandru Diaconescu. Un bun exemplu de astfel de oraș, ridicat pe terase susținute cu ziduri, este Pergamon, în Asia Mică. "Sus erau reședința regală și templele, apoi, pe terasele următoare, sunt amplasate piețe publice și edificii de cult, iar mai jos, începe locuirea civilă", își imaginează profesorul Diaconescu frumoasa capitală a dacilor. Cu doar un an în urmă, înainte de documentarul celor de la BBC, un astfel de vis ar fi părut curată nebunie...
(Infografie de CIPRIAN BUTNARU)