O moștenire nedorită - Bolile ereditare

Rodica Demian
- De la înaintașii noștri pe linie de familie moștenim mult mai mult decât numele și anumite asemănări de comportament. Din "zestrea" lăsată de ei face parte și starea de sănătate: rezistența, dar și predispoziția la peste o sută de boli. Un motiv suficient de important pentru a face investigații familiale, ca să știm la ce riscuri ne expunem și să încercăm să le prevenim -

Întrebați-vă părinții

Sănătatea noastră este marcată puternic de o serie întreagă de factori: alimentația, stilul de viață, influen­țele mediului înconjurător. Dar un rol deosebit de impor­­tant îl joacă și predispozițiile moștenite din fami­lie, de fiecare dintre noi. Aceasta nu înseamnă că în mod obligatoriu vom suferi și noi de aceleași boli ca părinții, bunicii sau frații noștri. Dar probabilitatea creș­te uneori alarmant atunci când membrii familiei s-au confruntat cu un anumit tip de boli, pentru că une­le dintre cauze sunt de natură genetică și cu ele e mai greu de luptat. De aceea, este bine să stăm de vorbă cu tații și cu mamele noastre în liniște și cu răbdare, căci există probleme despre care, poate, n-au vorbit nicio­dată. În felul acesta, putem afla cu toții dacă la o vârstă mai avansată vom fi predispuși la migrene, osteo­po­ro­ză, adenom de prostată, cancer sau depresii psihice și le vom putea preveni, acordând atenția cuvenită pri­me­lor semnale de avertisment. Căci cu cât boala este de­pis­tată mai din vreme, cu atât șansele de vindecare sunt mai mari.
Iată întrebările pe care trebuie să le adresați:

1. Ai avut vreodată probleme cu inima?

Calcifierea vaselor coronariene este o predispoziție moștenită din familie. Simptomele obișnuite: dureri în spatele sternului, cu iradieri în brațul stâng și senzație de sufocare. Întrebați-vă mama sau tatăl dacă s-au con­fruntat cu simptomele acestea, mai ales în situații de suprasolicitare și oboseală. Calcifierea duce la îngus­tarea vaselor și împiedică irigarea cu sânge a miocar­dului.

Sugestii
* Faceți sport: Conform unui studiu efectuat de Harvard School of Public Health, 30 de minute de miș­care zilnică reduc cu 40% riscul de calcifiere a vaselor coronariene. Este suficientă o plimbare cu pas întins.
* Slăbiți: Țineți-vă sub control greutatea, cu aju­torul unei alimentații raționale, sărace în calorii. Ab­solut interzis: fumatul - mai ales în combinație cu pilu­lele anticoncepționale. Dacă reușiți să renunțați la ți­gări, excludeți unul din riscurile cele mai mari.

2. Ai nivelul colesterolului prea ridicat?

40% dintre femeile și bărbații trecuți de 55 de ani au colesterolul mărit. Cauzele pot fi numeroase, dar una dintre ele este și predispoziția ereditară. Riscul cel mai mare îl reprezintă calcifierea arterelor, care poate duce la infarct.

Sugestii
* Nu neglijați colesterolul. Măsurați-l din timp în timp!
* Țineți o dietă alimentară săracă în proteine ani­male.

3. Nodulul pe care l-ai avut la sân a fost cancerigen? Dar prostata?

Cancerul de sân (cancerul mamar) la femei și cancerul prostatei - la bărbați, sunt foarte răspândite, iar tendința de îmbolnăvire este în continuă creștere, de aceea, pentru depistarea lor, experții recomandă cu insistență mamografiile și tomografiile periodice.
Cauza apariției acestor boli nu este încă lămurită. În 5-10% din cazuri este vorba despre un factor gene­tic. Riscul este mare dacă mama, tatăl, fratele sau sora dvs. s-au îmbolnăvit de cancer înainte de a împlini 40 de ani.

Sugestii
* Dacă sunteți femei, luați măsuri de prevedere: palpați-vă singure sânii o dată pe lună, după ciclu. Peste 80% dintre noduli sunt depistați în felul aces­ta. Dacă l-ați localizat și dacă simtiți și o umflătură sub axilă (subsuoară) sau o scurgere de lichid prin ma­me­lon, adresați-vă imediat unui ginecolog. Nu orice nodul la sân este o tumoră malignă. Mai cu seamă la femeile tinere este vorba adeseori doar de un chist sau o mas­toză, dar asta nu înseamnă că nu trebuie consultat un specialist, mai ales atunci când există bănuiala că este cancer sau atunci când în familie au existat asemenea cazuri. Une­ori, pentru ca diagnosticul să fie sigur, este nece­sară chiar o puncție sau o biopsie.
* La bărbați: adresați-vă medicului după cele mai discrete manifestări ale bolii, fără a aștepta instalarea durerii, care apare adesea tardiv.

4. Ai avut vreodată necazuri cu tiroida?

Nu s-a stabilit cu exactitate în ce măsură este eredi­tară această boală, dar ea apare destul de frecvent în aceeași familie. Dereglarea funcției glandei tiroide nu poate fi, din păcate, prevenită. Pentru a restabili însă echilibrul hor­monal, diagnosticul ar fi bine să se sta­bilească cât mai din timp. Uneori, la persoanele tinere, activitatea redusă (hipo) a tiroidei provoacă sterilitate. Hormonii glandei tiroide influențează puternic meta­bolismul, cir­cu­lația sângelui și sistemul nervos. Simp­tome ale hi­per­ac­tivității pot fi, de pildă: gâtul îngroșat, neliniștea interioară, pielea caldă și umedă, pierderea în greutate, căderea părului. În cazul hipoactivității, apar simptome ca: pielea uscată, creșterea în greutate, obo­seală, sen­zația de frig. Valorile nivelului hormonal pot fi stabilite printr-o simplă analiză a sângelui.

5. Treci des prin momente de melancolie și gol sufletesc?

Tristețea și melancolia sunt sentimente cât se poate de normale. Uneori au cauze obiec­tive, cu care putem să luptăm, alteori sunt moșteniri de familie, mai greu de era­dicat. Și atunci, se spune că suntem "de­pre­­sivi", dar asta nu înseamnă neapărat "de­­presie".
O persoană depresivă se simte pustiită sufletește, împietrită parcă. Suferă că i-au dispărut interesul și ela­nul. Pofta de mân­care scade, nu se mai poate concentra și uneori este chinuită de o teamă nedeter­­minată.
Depresiile apar mai cu seamă la femei (de două ori mai des decât la bărbați) și se pare că este vorba despre un factor ereditar, pentru că de ele suferă mai mulți membri ai aceleiași familii.
Cauzele sunt și ele extrem de diferite: evenimente cu efecte profunde (de exemplu: moartea unei persoane dragi), probleme apăsătoare de lungă durată (de exem­plu: conflictele în cadrul cuplului sau la serviciu). A­fec­tați sunt, în general, cei ce au suferit, încă din co­pi­lărie, pierderi dureroase.

Sugestii
Dacă aveți senzația că suferiți de o depresie - timp mai îndelungat - nu ezitați să consultați medicul de familie sau un psiholog. Bolile sufletului trebuie tratate la fel ca toate celelalte boli. Aveți nevoie urgent de aju­tor. În nici un caz nu încercați să vă vindecați singuri.

6. Când ți-au apărut primele fire albe?

În general, părinții și copiii au cam aceleași predis­poziții atunci când este vorba de piele sau păr. Slăbirea fibrelor elastice din țesutul conjunctiv al pielii, apariția varicelor, a celulitei și a striurilor postsarcină sunt moș­teniri ereditare la femei.
Sugestii
O intervenție directă asupra acestor fibre nu este posibilă. Preventiv, se poate apela însă la tot ceea ce stimulează irigarea sanguină a pielii: mișcare, aer curat, alimentație echilibrată, băi alternative, tratamente cu laser.
Celulele capilare îmbă­trâ­nesc și ele, părul se sub­ția­ză, își pierde pigmentul, încărunțește. Mo­men­tul a­pa­riției primelor fire albe poate fi condițio­nat eredi­tar, la fel ca și culoarea sau constituția părului. Atât firul gros și neted, cât și cel subțire și casant se moș­tenesc - din păcate. Căde­rea părului, de care suferă mai ales bărbații (alope­cia), se moștenește și ea ge­netic (nu însă obliga­to­riu). Ea nu se moștenește neapărat în mod direct, ci poa­te apărea din nou după câteva gene­rații. Se esti­mea­ză că o treime din numărul total al fe­mei­lor și băr­ba­ților suferă de aceste probleme după intra­rea la meno­pau­ză și andropauză.

Sugestii
Un tratament hormonal aplicat preventiv, dozat cu mare atenție de către un medic specialist.

7. Pentru femei: cum s-a manifestat la tine menopauza?

Multe femei intră la menopauză la aceeași vârstă ca mamele lor. Această fază de modificări începe - în mod normal - pe la 50 de ani. Ovarele întrerup producerea estrogenilor, sarcinile sunt excluse. La această vârstă dispare și ciclul menstrual. Este o perioadă deloc ușoa­ră, în care își fac apariția palpitațiile, bufeurile și dere­glările de somn. U­ne­le femei sunt excesiv de sensibile și suferă din cauză că un capitol din viața lor s-a în­cheiat. Dar apare și ceva nou: copiii sunt mari și pleacă la casele lor și se creează "spațiu" mai mult pentru ne­cesitățile proprii și pentru cuplu. Pen­tru mamele dvs., faptul că pot vor­bi cu cineva deschis despre sentimen­tele, spaimele sau dorințele lor este fără doar și poate o mare ușurare.

8. Ai glicemia mărită?

Diabetul este una dintre bolile cele mai frecvente ale vremurilor noastre, de el suferind sute de milioane de oameni. Diabetul vârstei (tipul II) are riscul ereditar cel mai ridicat. Dacă părinții dvs. su­fe­ră de această formă de diabet, pentru dvs., ca fiică sau fiu, pericolul este de două ori mai mare. Doar o mică parte a diabeti­cilor se îmbolnăvesc înainte de 40 de ani (tipul I) și rămân dependenți de insulină tot restul vieții. Diabetul este o suferință care necesită o te­rapie permanentă și n-ar trebui tratat cu indiferență. Mo­­ti­vul: începe cu simp­tome mai degrabă nesemnifi­ca­tive, precum obo­sea­la, setea continuă sau cistita, dar continuă treptat cu afecțiuni ale ochilor, rinichilor și nervilor (din cauza de­reglării producției de insulină sau a acțiunii insu­fi­ciente a insulinei la nivelul celulelor). In­sulina produsă în pancreas este necesară pentru des­compunerea zahă­rului din sânge, care crește după fie­ca­re consum de alimente.

Sugestii
Pentru început, glicemia poate fi ținută sub control - de către medic - printr-un regim alimentar special, prin reducerea kilogramelor și prin medicamente. Dacă acestea sunt insuficiente, se va trece cât mai repede la terapia cu insulină.

9. De unde ți se trag durerile de spate?

După 50 de ani, cam un sfert din numărul total al oa­menilor suferă de o diminuare a substanței osoase. Și în cazul acesta, ereditatea își vâră coada. Mai mult ca sigur că dacă unul dintre părinții dvs. a avut probleme cu oasele, și dvs. le veți moșteni. Manifestările sunt ar­hicunoscute: dureri prelungite, mai ales de spate, cox­ar­troze, osteoporoză, fracturi, chiar și în cazul unor că­zături ușoare.

Sugestii
Încercați să întârziați cât mai mult apariția acestei boli. Mișcați-vă cât mai mult în aer liber (și curat). A­ceasta activează sinteza vitaminei D și stabilizează oa­sele. Faceți zil­nic gimnastică pentru picioare. Ca ali­men­tație, nece­sa­rul zilnic de 1000 mg calciu este pre­zent într-un litru de lapte, dar și în varză, iaurt, brânză sau afine. Indicate sunt, de asemenea, peștele și albu­mina vegetală. La fe­mei, o combinație cu estrogeni în perioada menopauzei poate împiedica apariția osteopo­rozei și poate reduce frecvența fracturilor.