Cele mai mari producții s-au înregistrat în sudul țării, acolo unde există sisteme de irigații bine puse la punct de marii latifundiari români. Unul dintre aceștia, binecunoscutul Ioan Niculae, declara recent pentru revista "Capital" că pe malul Dunării a obținut producții, chiar mai mari decât cele din 2011, respectiv peste 7.800 de kilograme de grâu la hectar. Mediile prognozate de specialiști iau în calcul producții de peste 5.000 de kilograme la hectar la grâu, 6.000 de kilograme la hectar la orz și 3.000 de kilograme la hectar la rapiță. Când vorbesc despre aceste cifre, oficialii de prin ministere asortează, imediat, câte un zâmbet savant. Să fim serioși! În afara unor vagi facilități și a subvențiilor oferite de stat, veștile bune prezentate prin conferințele de presă sunt, de fapt, vești bune de la Dumnezeu, care s-a îndurat să mai dea un an de vreme bună, dacă tot batem pasul pe loc la investiții și la producția economică. În fapt, cel mai probabil, producția agricolă bună va salva infima creștere economică pe care mizează Guvernul și Fondul Monetar Internațional.
... vești proaste din piață
"Dumnezeu îți dă, dar nu îți bagă în traistă", spune o vorbă veche românească, potrivită perfect situației la zi din agricultura românească. Spațiile de depozitare pentru cereale și oleaginoase sunt mult sub producția prognozată, astfel că producătorii, mai ales cei mici, sunt nevoiți să vândă imediat recolta, la prețuri de nimic. Cartelurile organizate de samsarii de produse agricole, cu complicitatea și ajutorul marilor lanțuri de supermarketuri, fac ca efectul unui an bun pentru agricultură , precum 2013, să se vadă prea puțin în bunăstarea producătorilor și în economiile cumpărătorilor din țara noastră. Asta, și pentru că - iar aici vorbim despre unul dintre paradoxurile sinistre ale economiei românești - deși producția autohtonă din agricultură a consemnat, în primul semestru din 2013, un record al ultimilor 8 ani, de cealaltă parte, importurile de alimente au consemnat un nou record, ajungând la un total de peste 2 miliarde de euro! Exportăm de 1,5 miliarde și importăm de 2: rezultă un deficit comercial de jumătate de miliard de euro, care se justifică, din păcate, nu neapărat prin cantitățile livrate, respectiv primite, ci prin faptul că, la export, noi trimitem produse ieftine, brute, neprelucrate, iar de peste graniță aducem alimente scumpe, finite sau cu un grad ridicat de prelucrare, pe care le plătim din buzunarul nostru. În vreme ce produsele românești putrezesc pe câmpuri sau sunt vândute la prețuri derizorii, oficialii ministeriali se bat cu pumnul în piept prin conferințe de presă, pe seama generozității... Celui de Sus.