Foarte mulți dintre "specialiștii" vremurilor noastre clamează, cu un aer doct, că vremea cărților și a revistelor tipărite pe hârtie a murit sau, în tot cazul, este pe cale să apună, fără întoarcere. În viziunea lor, locul cărților va fi luat de așa-numitele e-book-uri (cărți electronice), niște dispozitive disponibile de ani buni în magazine, cu ecran tactil, pe care se încarcă fișiere cu mii de cărți, depozitate pe un card de memorie cât unghia. Apoi - se spune - revistele vor fi complet înlocuite de internet și de atotputernicele televiziuni, la fel ca ziarele. Oare chiar așa să fie? Recent, minți luminate din domeniul computerelor și al neuroștiințelor au publicat PE HÂRTIE! - câteva cărți revoluționare, despre rolul lecturării cărților tipărite, în menținerea sănătății creierului și a psihicului, dar și pentru obținerea unor performanțe intelectuale superioare și chiar în vindecarea unor boli. Culmea este că taman gălăgioșii și înfocații susținători ai internetului și ai informatizării vieții cotidiene, de acum 10-15 ani, au devenit susținătorii cei mai energici ai cărților tipărite și ai delimitării vieții noastre personale, de haosul rețelelor de socializare și de mass-media agresivă. Cum s-a produs această întoarcere de 180 de grade? Prin știință. Studii bine elaborate au arătat faptul că sistemul nervos al omului nu este făcut pentru stimularea obositoare și continuă prin intermediul monitoarelor calculatoarelor și al televizoarelor, ci, mai degrabă, pentru citit. Apoi, după vreo 50 de ani de televiziune, s-a constatat, prin studii foarte serioase, că orizontul de cunoaștere al oamenilor, capacitatea lor de a crea, de a avea idei originale, novatoare, s-a diminuat îngrijorător de mult, mai ales la telespectatorii permanenți. În mod enigmatic, cititul cărților și al revistelor de calitate, în forma lor tipărită, este un fel de... elixir pentru creier.
Cum este influențat creierul de cititul cărților
Studiile științifice făcute pe sute de voluntari din școli și centre universitare au stabilit că citirea cuvintelor scrise pe hârtie generează o capacitate de concentrare net superioară, decât dacă s-ar citi aceleași cuvinte pe ecranul unui monitor. Mai mult decât atât, atunci când voluntarii au citit de pe hârtie, capacitatea lor de a face corelații și asocieri inteligente pe textul respectiv s-a dovedit mult mai mare decât atunci când priveau pe ecran. Analiza undelor cerebrale a arătat că însuși gestul de a întoarce pagina și atingerea hârtiei au un efect benefic asupra creierului. Pe urmă, în intervalul de câteva secunde, cât ne ia să întoarcem o filă, creierul ia o binemeritată pauză, în care se activează alte porțiuni ale sale, responsabile de sinteză și analiză, de digerarea informației. Ca atare, cititorii textelor de pe hârtie sunt capabili de performanțe mentale net superioare față de cei care folosesc dispozitivele electronice pentru informare. Iar când e vorba de tv, diferențele sunt mult mai dramatice. Capacități cognitive, cum ar fi memoria, discernământul, capacitatea de sinteză, empatia ș.a.m.d. sunt cu până la 70% mai scăzute la cei care preferă televizorul cărților, indiferent de gradul de instruire inițial. De ce? Pentru că uitatul la televizor pune creierul într-o stare de pasivitate, de receptivitate necontrolată la stimuli, alterând, treptat, celelalte capacități ale sale. În schimb, cititul are o acțiune mult mai echilibrată, activând zone mai variate din creier și menținând și dezvoltând mult mai multe funcții ale sale.
Lectura: de la plăcere, la terapie
După cinci decenii de televiziune și alte două decenii de internet, specialiștii în neurologie și psihiatrie din Statele Unite s-au văzut confruntați cu un val fără precedent de boli și tulburări care îi afectează, în principal, pe copii și pe tineri. Procentul copiilor cu autism, sindrom Asperger, depresie, depresie bipolară a crescut într-un ritm cel puțin îngrijorător, de la un an la altul. Noile generații au o tendință clară de a fi nu doar mai puțin instruite, dar și mai însingurate, mai vulnerabile psihic și extrem de instabile emoțional. S-a dovedit că de vină pentru această situație, care tinde să devină catastrofală, este neglijarea lor de către cei dragi, precum și drogarea cu televizorul, jocurile pe calculator și rețelele de socializare. Dar remediul care ar putea fi?
Psihologii, împreună cu personalul bibliotecilor publice (care în Occident sunt niște instituții extrem de puternice), au avut o inițiativă care are un succes uimitor: cititul la unison. S-au creat grupuri de terapie și de sprijin care citesc cu voce tare poezie, proză universală, texte ale marilor religii. Măcar o dată pe săptămână, ei se întrunesc pentru a asculta, reculeși, cum sunt citite câteva pagini de conducătorul grupului. Apoi au loc discuții și comentarii libere, iar restul cărții va fi citit de fiecare membru al grupului în parte, în zilele următoare, după care are loc o nouă dezbatere. Vă sună a simplu joc sau a cenaclu literar desuet? Ei bine, zeci de mii de oameni, mai ales tineri, bolnavi și extrem de nefericiți își găsesc alinarea și chiar tratamentul în acest gen de terapie. Pacienți cu afecțiuni psiho-emoționale, pe care nici un medicament nu i-a putut ajuta, și-au găsit remediu în versetele lui Shakespeare sau în lectura Mahabharatei. Metoda are un asemenea succes, încât a "invadat" și Marea Britanie, țările scandinave, Germania, ajungând și la noi în țară. Inclusiv în spitalele de oncologie și în clinicile de geriatrie se practică terapia prin lectură, colectivă sau individuală. Să aflăm în continuare câteva dintre cele mai frecvente indicații, pentru acest tip de tratament.
Lectura și bolile cardiovasculare
Studiile științifice au arătat că, după primele 15-20 de minute de lectură, ritmul cardiac încetinește și devine mai regulat. Apoi, treptat, tensiunea arterială scade, iar valorile sale rămân mult mai stabile. Se pare că atunci când citim ceva cu plăcere și care simțim că ne înalță, chiar procesele de oxidare ale colesterolului și depunerea sa pe artere sunt inhibate. Așadar, dacă vrem să prevenim sau să combatem bolile cardiace, care sunt prima cauză de mortalitate la nivel mondial, nu avem decât să găsim o carte foarte bună (chiar selecțiile "Formula AS" ne pot ajuta) și să începem chiar de astăzi, sistematic, tratamentul.
Lectura și Alzheimerul
Această afecțiune are o incidență mult mai mică la persoanele care obișnuiesc să înlocuiască uitatul la televizor cu cititul. Interesant este că acest rezultat s-a observat atât la cititorii cu vechi ștate de serviciu, cât și la cei care abia de câțiva ani au început să descopere bucuria de a citi. Așadar, persoanele de vârsta a doua și a treia ar trebui să (re)înceapă să-și cultive bucuria lecturii, pentru a ține această afecțiune teribilă deoparte. Și nu doar prevenirea Alzheimerului se realizează prin lectură, ci și a tuturor tulburărilor de memorie și discernământ. Capacitatea de a depune efort intelectual și chiar de a realiza eficient munci fizice până la vârste înaintate se menține cu ajutorul lecturii.
Lectura și bolile psihice la copii
Foarte multe dintre aceste afecțiuni apar sau se agravează mult la copiii și tinerii care sunt dependenți de jocurile pe calculator, de rețelele de socializare sau de uitatul le televizor. Iar unul dintre puținele antidoturi pentru aceste adevărate vicii, care fac ravagii în rândurile tinerei generații, este cititul cărților. Gradat, pe măsură ce copiii ajung să intre în universul lor, dependența de celelalte mijloace de distragere se estompează și, mai mult, felul lor de a gândi și de a simți se însănătoșește. Cel mai dificil demers este însă chiar acela de a-i convinge să facă primii pași în lectură. De regulă, aici funcționează cel mai bine sistemul de recompense și oferirea spre citire a unor cărți cât mai apropiate de sfera lor de preocupări. De pildă, romanele după care s-au făcut ecranizările lor preferate și din care au derivat chiar jocurile electronice sunt un foarte bun început pentru a se familiariza cu literatura. Apoi, este bine ca părinții sau cei care se ocupă de ei să citească, la rândul lor, acele cărți și să le discute împreună. În felul acesta, copiii vor avea un sentiment nou: acela că ceea ce fac, adică lectura, este înțeles, apreciat și că lor, ca individualități, li se acordă atenție, că sunt văzuți. Lectura și discuțiile pe marginea ei previn și tratează depresia la copii, sindromul deficitului de atenție (ADHD), sindromul Asperger.
Lectura și tulburările de concentrare
Incapacitatea de concentrare, dar și deficitul de atenție sau de memorie sunt de foarte multe ori vindecate prin înlocuirea perioadelor de relaxare în fața televizorului, cu cele de lectură. Cea mai eficientă se dovedește așa-numita lectură activă, în care nu ne limităm doar să citim informația, ci facem și pauze în care reflectăm la ea, ne scriem chiar câteva notițe despre ceea ce am înțeles. În acest sens, cea mai bună lectură sunt așa-numitele cărți pentru dezvoltarea personală, care oferă informații din domeniul psihologiei, despre cum ne putem îmbunătăți relațiile, performanțele sau viața pe ansamblu. Iar în cazul lecturii active, nu doar conținutul acestor cărți ne poate ajuta, ci chiar demersul de a citi și de a procesa ulterior, care obișnuiește creierul să rămână într-o stare de concentrare perioade din ce în mai lungi de timp. Este însă foarte important să citim cu plăcere lucruri care ne atrag și ne stârnesc interesul, așa încât să nu resimțim neapărat un efort de voință în acest demers.
Lectura și bolile grave
În tot mai multe centre de oncologie pentru copii și adulți sunt amenajate așa-numitele centre de lectură, care sunt mai mult decât niște simple biblioteci. Aici se citesc zilnic cu voce tare anumite cărți motivaționale, sunt inițiate discuții și se stimulează creativitatea pacienților. Inițial, acest demers a fost făcut doar cu copiii, pentru a le distrage atenția de la suferința produsă de boală, precum și de la efectele dure ale radioterapiei sau chimioterapiei. Pe lângă diminuarea suferinței, s-a observat însă și o îmbunătățire a calității vieții celor mici și, cel mai uimitor, o creștere a speranței de viață la membrii cei mai entuziaști ai centrelor de lectură. Acest program extins la adulți dă aceleași rezultate excelente. Lectura le conferă optimism, încredere în vindecare, pacienții sunt mai dispuși să spere și să colaboreze cu medicii. Apoi, terapiile neconvenționale, cum ar fi vizualizarea creatoare sau autosugestia pozitivă, sunt mai eficiente la cei care participă la lecturi. Rezultate fenomenale s-au obținut și la cei care și-au descoperit bucuria de a citi texte spirituale, cum ar fi cele despre rugăciune, meditație sau post. Se pare, așadar, că puterea vindecătoare a cuvântului este mult mai mult decât un simplu concept filosofic, ea tinde să devină o realitate științifică unanim acceptată. O veste cât se poate de bună: presa scrisă nu va muri.