Am 30 de ani și vă citesc din liceu, când am început să decupez din ziar tot ce era interesant pentru mine. Rareori am ratat un număr. Acum locuiesc la sat și oftez când nu ajung la un chioșc de ziare la timp, ca să prind "Formula AS".
Acum un an, am observat că o pată vineție, pe care o avusesem de prin facultate pe piele, și-a modificat aspectul în ultimele luni, în sensul că au mai apărut câteva lângă ea și aveau și un mic nodul în locul acela. După un control, m-am hotărât să le scot pe cale chirurgicală, și diagnosticul a fost dermatofibro-sarcoma protuberans, pe scurt cancer de piele, o adevărată lovitură la vârsta mea, și cu un copil de 2 ani acasă. După o biopsie și o operație de curățare, am intrat în panică un pic, dar doctorii din localitatea vecină la care m-am tratat au spus că e bine. Între timp, bulversată și speriată de tot ce se întâmpla, am simțit o nevoie acută să-mi sun o veche prietenă și colegă ca să mă sfătuiesc cu ea. Am căutat cu disperare prin "arhive", carnețele, foi, sertare, spre a-i găsi numărul de telefon. L-am găsit, am sunat-o, m-am scuzat pentru lunga absență (fusesem ocupată cu a fi mamă) și, printre altele, i-am povestit de problema mea de sănătate. M-a "trimis" direct la Sfântul Nectarie din Eghina. Nu știam prea multe despre acest sfânt, dar aflând că este și ocrotitorul bolnavilor de cancer, am cumpărat o carte cu viața și acatistul + paraclisul lui, și am început să mă rog și lui, pe lângă acatistele mele obișnuite, paraclisul Maicii Domnului etc. Așa a răsărit această rază de lumină în viața mea. Acum îl avem ca ocrotitor al familiei și pe Sfântul Nectarie, care a venit să mă ajute.
Să reiau: după un timp, am fost la oncologie, la Cluj, pentru a-mi confirma că sunt bine cu adevărat, dar pe baza rezultatului, m-au deschis iar, pentru a curăța mai adânc locul, spunând că ar mai fi urme de leziune și urma să mi se dea un tratament pentru sarcom. Cum rezultatele au ieșit foarte bune, am scăpat deocamdată doar cu sperietura, spunându-mi-se că a fost un cancer operat cu succes. Am mulțumit cerului și mi-am continuat viața în mod normal, adoptând un regim sănătos: țin posturile, miercurea și vinerea, mă spovedesc, țin legătura cu duhovnicul meu, consum multe fructe, legume și ceaiuri pentru piele, capsule naturiste, prin rotație, cu Noni, Resveratrol, cătină, propolis, soc - detoxifiant, echinacea etc., mănânc foarte multă varză, ceapă (ca pe măr) și câte un pumn de usturoi (nu din comerț, care se albăstrește în mujdei, ci de grădină, din Copălău, jud. Botoșani, un usturoi de calitate), suc de sfeclă și morcov.
În plus, am renunțat la carne și la mezeluri, paste făinoase și pâine albă etc. Menționez că în această perioadă mai descoperisem și un nodul la sân, care se vascularizase și îmi dădea fiori. Am hotărât să-l scot, și înainte de operație am avut un vis care m-a îndrumat spre o biserică unde sunt părticele (așa am înțeles) de moaște din Eghina, de la Sfântul Nectarie. Am fost acolo, m-am rugat sfântului și Maicii Domnului și, bineînțeles, mai înainte de toate, Domnului Iisus și Preasfintei Treimi și rezultatul a fost bun (doar un fibroadenom necanceros). A trecut un an și ceva de atunci, am fost la control, deocamdată e bine și voiam să împărtășesc și altor bolnavi de dermatofibrosarcom cum am procedat (rugăciune, spovedanie, post, regim, medicamente de la natură, intervenții chirurgicale). Și feriți-vă de stres, că nu este ușor să locuiești cu o soacră bătrână, un cumnat și un soț nervos.
Să auzim numai de bine, sănătate!
CRISTINA