În general, aritmiile cardiace se pot produce fără nici un motiv sau pot fi cauzate de ceva care stimulează inima, precum stresul, tutunul, alcoolul, suplimentele care inhibă apetitul sau medicamentele pentru răceală și tuse, care conțin cafeină sau alți stimulatori. Dacă cineva are o inimă sănătoasă, așa cum aveți dvs., palpitațiile cardiace ocazionale sunt rareori motiv de îngrijorare, deoarece, în asemenea situații, odată cu cauza declanșării lor, dispare și efectul (aritmia). Dar, deși inima dvs. este normală, trebuie, totuși, știut că unele persoane se nasc cu un scurtcircuit la nivelul cordului (nodul sinusal), care poate deveni manifest după mai mulți ani. Mai mult, cu vârsta, se produce o slăbire naturală a inimii, fapt care poate conduce, de asemenea, la apariția aritmiilor.
În concluzie, atunci când rata bătăilor inimii (cadența sinusală) cunoaște abateri, mai mult sau mai puțin importante, de la normal, se poate vorbi despre tulburări de ritm cardiac, altfel spus, despre aritmii.
Este cunoscut faptul că, deși arareori aritmiile cardiace determină apariția complicațiilor, unele pot fi grave, mai ales dacă nu sunt tratate. Spre exemplu, o inimă care bate foarte repede pentru o perioadă lungă de timp poate deveni slăbită, fapt ce poate conduce la apariția insuficienței cardiace congestive.
Totodată, anumite aritmii, precum fibrilația atrială, pot determina formarea unor cheaguri sanguine de dimensiuni reduse, la nivelul camerelor cardiace (atrii, ventricule), iar dacă unul sau mai multe cheaguri devin libere și sunt transportate de către fluxul sanguin la nivel cerebral, pot cauza un accident vascular. Bineînțeles, riscul de a face accident vascular cerebral depinde de vârsta persoanei în cauză, de tipul de aritmie și de existența altor factori de risc cardiovascular, cum ar fi, de exemplu, hipertensiunea arterială.
Referidu-mă, concret, la specificitatea cazului dvs. (fibrilație paroxistică), consider că nu aveți prea multe motive de îngrijorare. Spun asta, deoarece acest tip de aritmie, caracterizată prin apariție spontană, finalizare bruscă și viteză sporită a pulsului ce se menține constantă pe întreg parcursul episodului, nu ascunde, de obicei, o patologie cardiacă severă, chiar dacă este o manifestare foarte neplăcută. Cu siguranță, însă, medicația profilactică și curativă care v-a fost recomandată trebuie păstrată în continuare (Rytmonorm, Sintrom), cu precizarea că aceasta ar trebui să includă și Adenozina sau alte tipuri de medicamente din clasa digitalicelor. Adenozina încetinește conducerea la nivelul nodului atrio-ventricular și este utilizată pentru a stopa tahicardiile atriale paroxistice.
În completarea tratamentului alopat, este binevenită și o abordare naturistă a aritmiilor cardiace, abordare care trebuie să includă suplimente al căror efect terapeutic benefic este dovedit din punct de vedere clinic. Acestea sunt, fără îndoială, Păducelul, Talpa-gâștii, Valeriana și Degețelul roșu (extracte, capsule, gemoderivate etc.) sau unele produse complexe, cum ar fi Calmocard, Ritmo-Stabil sau Omegasel. Cu nimic mai prejos, din punct de vedere terapeutic, se prezintă extractul de mlădițe de Vâsc sau Gheara-diavolului (efect cronotrop negativ) în asociere cu Magneziul, element indispensabil în managementul aritmiilor cardiace.
Să auzim numai de bine!
Dr. LAWRENCE CHUKWUDI NWABUDIKE - medic primar dermatolog, acupunctor și homeopat - București. Tel. 0752/30.45.36, 0746/01.76.60, e-mail:
chukwudi.nwabudike@live.com
"Nepoțelul meu are dermatită de contact"
(Răspuns pentru ECATERINA MUSTAȚĂ, F. AS 1038)
Stimată doamnă,
Din păcate, nu vă pot dă un răspuns amănunțit legat de întrebarea dumneavoastră, fiindcă nu cred că diagnosticul este precis. Dacă, așa cum susțineți, nepotul dumneavoastră, în vârstă de 2 de ani, are "palmele și tălpile într-o continuă descuamare", adică o erupție palmoplantară din naștere, probabilitatea este să nu fie o dermatită de contact. Mai degrabă ar trebui să ne gândim la alte cauze pentru keratozele palmoplantare (adică descuamările la palme și tălpi). Prin urmare, are nevoie de consultul unui medic specialist.
Între timp, ar putea beneficia de keratolitice ușoare, cum ar fi creme cu uree 5-10%, în funcție de grosimea scuamelor, iar acestea au avantajul de a fi și hidratante. Trebuie cercetat în familia părinților săi (a copilului dumneavoastră și a partenerului său de viață) pentru a vedea dacă cineva sau mai multe persoane nu suferă (sau au suferit) de asemenea afecțiuni. Sper ca sfatul meu să vă fie un ajutor util pentru început!
Întrebarea lansată de dvs. oferă o bună ocazie de a discuta o problemă care afectează o proporție mare din populație. Dermatita de contact se referă la o condiție caracterizată de iritarea pielii, din cauza unor substanțe la care este expusă. Poate fi împărțită în forme alergice și iritante. Dermatita de contact afectează, în unele țări, până la 20% din populație.
Cauzele includ substanțele iritative (dermatita de contact iritativă) din mediul înconjurător, cum ar fi detergenții și săpunurile, vopselele, uleiurile, petrolul, cimentul și chiar unele plante. Pot fi și dermatite alergene (dermatita de contact alergică), provocată de nasturi, curele, bijuterii care conțin nichel sau crom. Dermatita de contact iritativă constituie circa 80% din cazurile de dermatită de contact. Este, însă, foarte posibil, ca cineva să sufere de ambele tipuri de dermatită de contact în același timp.
Un tip aparte de dermatită de contact îl constituie urticaria de contact alergică, unde reacția imunologică diferă față de dermatita de contact alergică obișnuită, producând erupțiile urticariene de la contactul cu o substanță la care individul este deja sensibilizat.
Printre factorii care predispun sunt spălarea foarte des a mâinilor cu săpun, expunerea la iritanți în mediul de lucru (ciment, petrol etc.) și tendința către alergie, cum ar fi dermatita atopică. Este un fapt cunoscut că mulți au puseele de dermatită de contact în perioadele de stres psihic accentuat. Simptomele includ prurit, piele uscată, roșie, fisurată, vezicule, cruste. Erupțiile pot fi localizate, de pildă, pe mâinile celor cu meserii care presupun manipularea de substanțe iritative sau alergice. Descoperirea substanței în cauză poate fi foarte dificilă însă, deoarece aceasta poate fi inhalată sau înghițită, ducând la o dermatită de contact generalizată, prin absorbție sistemică.
Riscul de infecții bacteriene și fungice, care pot fi uneori grave, impune necesitatea unui consult la specialist.
Este important ca, printr-o anamneză amănunțită, să se poată găsi substanța în cauză. Substanța ar putea fi orice din mediul individului, inclusiv parfumuri, săpunuri, unele plante din grădină etc. Oricine se confruntă cu o dermatită de contact cronică este important să efectueze ceea ce se numește un "patch test", care ar putea ajuta la identificarea substanței în cauză.
Alte posibile tulburări cu manifestări asemănătoare includ psoriazisul, parapsoriazisul, dermatita seboreică, dermatita atopică.
Abordările naturiste includ:
* Eliminarea cauzei. Iritanții din mediul înconjurător pot provoca imediat sau după expunere repetată dermatita de contact, în funcție de potențialul iritativ al substanței. De asemenea, reducerea contactului cu substanța alergică este importantă.
* Eliminați toate parfumurile, săpunurile parfumate etc. din colecția proprie, eliminând astfel sursele de iritanți și alergeni. Înlocuitorii de săpun ar putea fi utili.
* Nu vă spălați foarte des mâinile. La spălare, folosiți înlocuitori naturali de săpun.
* Emolienții, deci cremele hidratante, sunt un prim pas esențial. Ele ajută la reîntregirea barierei cutanate, reduc simptomele de mâncărimi, reduc fisurile și pierderea de umezeală. Cremele hidratante trebuie folosite cât de des cu putință, dar cele cu parfumuri și multe alte substanțe adăugate trebuie evitate. Există creme care conțin ceramide, unele dintre principalele lipide ale pielii, care pot fi folosite pentru tratament.
* Mănușile protectoare sunt importante pentru cei care au dermatită de contact la nivelul mâinilor. Mănușile pot fi din cauciuc sau alt material care va rezista la substanțele "inculpate". Este important de ținut cont de faptul că mănușile protectoare au termenele lor de garanție, diferite în funcție de iritanți, căci unele substanțe pot trece prin mănuși. Totuși, este bine ca sub mănușile de cauciuc să se poarte mănuși din bumbac, care să prevină iritarea din contactul prelungit piele - mănuși protectoare.
* Îmbrăcămintea din materiale naturale netede (există și unele mătăsuri cu o textură care nu provoacă iritații) poate fi de mare ajutor, în special la copii.
* Tăierea regulată a unghiilor la copii și chiar purtatul de mănuși sunt menite să reducă riscul de autorăniri ce rezultă din dorința irezistibilă de a se scărpina. Această scărpinare poate sfârși în infecții, ulcerații și cicatrice urâte.
* Plantele medicinale incluse în creme cu aloe vera, mușețel au un efect calmant și antiinflamator asupra pielii. De asemenea, unele amestecuri cu pulbere de ovăz ar putea ajuta în stadiile acute, la calmarea pruritului.
* Loțiuni (pentru dermatitele umede) și creme (pentru cele deja uscate) ce conțin calamine (ingredientul principal fiind oxidul de zinc sau carbonatul de zinc) ajută la reducerea pruritului.
* Homeopatia este excelentă în tratamentul dermatitei de contact, mai ales al celei alergice (în special când alergenul este necunoscut). Din experiența mea, am observat că homeopatia permite reexpunerea, fără reacții adverse, la alergenul cunoscut, în multe cazuri. Unele remedii, cum ar fi Arsenicum album, Bryonia, Calcarea carbonica, Graphites, Petroleum, Psorinum, Sulphur ar putea fi utile. Totuși, aici, cele mai bune rezultate se obțin prin folosirea unui remediu individualizat, preparat de medic.
* Acupunctura este și ea foarte bună în eliminarea vântului și a căldurii care stau la baza pruritului și a eritemului (roșeață). Meridianele utile includ Vasul Guvernator, Plămânul, Intestinul Gros, Cordul și cele legate de punctele locale. Vă urez succes!