MARIA BERZA - "Roșia Montană ilustrează contrastul dintre un proiect distrugător pentru identitatea noastră istorică și culturală și un model de dezvoltare armonios pe termen lung"

Expert în politici culturale și dezvoltare durabilă, bazată pe conservarea patrimoniului

La 17 aprilie, la Haga, în preziua Zilei Mon­diale a Monumentelor și Siturilor, organizația cea mai importantă din UE în domeniul pro­tec­ției monumentelor, EUROPA NOSTRA, care în 2013 aniversează 50 de ani de la înființare, a dat pu­blicității lista celor 14 situri și monumente din Europa, în cadrul noului program "Cele mai amenințate 7 mo­numente". Dintre cele 42 de candidaturi din 21 de țări, înregistrate inițial, un juriu format din experți europeni, printre care și Maria Berza, a selectat 14. Lista finală va cuprinde 7 situri și va fi anunțată în data de 16 iunie, la Atena, cu ocazia congresului aniversar (50 de ani) al prestigioasei organizații. Printre siturile selectate în finală se numără și patrimoniul de la Roșia Montană! Printre funcțiile pe care Maria Berza le-a deținut în ultimii ani se numără acelea de membră a Consiliului Europa Nostra și vicepreședinte al organizației Pro Pa­tri­monio, Secretar de Stat în Ministerul Culturii, di­rector executiv al Comisiei Fulbright, expert al Consi­liului Europei în politică culturală și raportor al ace­luiași Con­siliu pentru politicile culturale din Azer­baidjan, Ar­menia, Croația, Macedonia, Estonia, Mol­do­va, Portu­galia. A desfășurat o bogată activitate de sal­vare și promovare a patrimoniului românesc, de-a lun­gul unei remarcabile cariere profesionale.

"Moștenirea culturală a Europei este rezerva noastră de aur" (Placido Domingo, Președintele Europa Nostra)

- Ce este programul "Cele mai amenințate 7 mo­nu­mente" ("7 Most Endangered")?

- Pe lângă Premiile anuale pe care Europa Nostra, cea mai mare organizație paneuropeană de patrimo­niu, le acordă, împreună cu Uniunea Europeană, celor mai reușite proiecte de restaurare, de educație în spiritul cunoașterii și ocrotirii patrimoniului, precum și acelor personalități care s-au ilustrat prin strădania lor în slujba patrimoniului cultural și natural al Euro­pei, acest proiect-far, "7 Most Endangered", inaugu­rea­ză o nouă etapă, mai complexă, în activitatea desfă­șurată de Eu­ropa Nostra. Este vorba de identificarea unor monu­mente și situri importante pentru patri­mo­niul cultural și natural al Europei, aflate în pericol de distrugere sau dispariție. De data aceasta, împreună cu Banca Euro­peană de Investiții (BEI), ca partener fon­dator, cu Insti­tutul BEI și Banca de Dezvoltare a Con­siliului Europei (BCE), programul propune, pentru cele 7 monumente sau situri câștigătoare ale selecției finale, soluții în vederea reabilitării acestora și dezvoltării durabile a întregii zone în care ele sunt situate. Lansat la începutul acestui an, programul a parcurs deja aproape toate etapele: un grup internațional de experți, între care am fost onorată să mă număr, a selecționat 14 finaliste, dintre cele 42 de candidaturi prezentate, în cadrul unei reuniuni care a avut loc la Haga, între 9-10 aprilie. Alegerea a fost extrem de dificilă, date fiind calitatea, an­vergura și situația în care se aflau celelalte monu­mente sau situri candidate. Voi da numai câteva exem­ple de alte mari monumente sau situri în pericol, ca să puteți constata în ce dramatică, ilustră companie se află Roșia Montană, selecționată printre finaliste, cu o confortabilă majoritate de voturi: Amfiteatrul antic de la Durrës (Albania); Zona-tampon din centrul istoric al orașului Nicosia (Cipru), ocupată de trupe ONU; Situl neolitic Vinca (Serbia); Cartierul El Cabanyal-Canyamelar din Valencia (Spania); Mânăstirea în stil manuelin și Biserica lui Iisus, din Setubal (Portugalia); fortificațiile Vauban de la Briancon (Franța); Domeniul regal Tatoi, de lângă Atena (Grecia); Biserica Sf. Petru și Pavel din Aragatsotn (Armenia).

- Ce semnificație are, pentru identitatea culturală a Europei, selecția în finală a Roșiei Montane și a celorlalte 13 situri?

- Simpla selecție a acestor situri are o importanță majoră pentru identitatea culturală a Europei; se atrage, în primul rând, atenția, asupra faptului că salvarea tre­cutului nostru comun reprezintă responsabilitatea tutu­ror. Totodată, "moștenirea culturală a Europei", așa cum s-a exprimat maestrul Placido Domingo, Preșe­dintele Europa Nostra, la lansarea Programului, "este valoarea noastră cea mai de preț, petrolul nostru, rezerva noastră de aur. Patrimoniul european este hrana noastră, în aceeași măsură în care este inima și sufletul Europei...". Cu alte cuvinte, se pune ac­cen­tul pe modelul de dezvoltare durabilă bazat pe cultură și patrimoniu cultural și natural, pe interacțiunea dintre dezvoltare și factorii culturali.

"Noi, românii, ne remarcăm prin ușurința gestului demolator, rămasă de pe vremea distrugerilor ceaușiste"

- Care sunt cauzele ce amenință cu distrugerea patrimoniul cultural din Europa?

- Examinând dosarele de candidatură, pot fi iden­tificate, indiferent de țară, doar un mic număr de cau­ze, mereu aceleași, care au dus la amenințarea cu dis­pariția a unor situri esențiale pentru moștenirea euro­peană comună: lăcomia promotorilor imobiliari, pre­zența pretutindeni a "dezvoltatorilor", corupția și/sau indiferența autorităților, proiecte de baraje, ex­ploatări, refuzul de a lua în considerație importanța coe­ziunii sociale, într-un proces de dezvoltare. În ceea ce ne pri­vește pe noi, românii, aș adăuga ușurința ges­tu­lui de­molator, rămasă de pe vremea distrugerilor ceau­șiste, tradusă acum prin iresponsabilitatea cu care, la diverse niveluri de autoritate, sunt semnate pe bandă rulantă condamnările la moarte ale clădirilor istorice sau ale acelora care alcătuiesc armonia arhitecturală a unor zone sau localități, altfel spus dovezile identității și ale trecutului nostru.

- Ce șanse are proiectul Roșia Montană să intre între cele 7 situri finale?

- Roșia Montană reprezintă însăși chintesența unui model de dezvoltare durabilă. Ilustrează contrastul dintre un proiect distrugător pentru identitatea noastră istorică și culturală, pentru un patrimoniu unic, încă necercetat decât în mică măsură, pentru comunitățile locale hăituite și divizate în numele unor foloase min­cinoase, atât pentru ele, cât și pentru Statul român, și un model de dezvoltare armonios pe termen lung, care pune în valoare aceste calități neprețuite ale între­gului ținut, tocmai prin munca așezată și cuminte a locui­torilor acestuia și a urmașilor lor. Fiind un exemplu atât de cutremurător de limpede, aș zice aproape didac­tic, pentru această politică de salvare a patrimoniului european și transformare a sa într-o cale de a construi viitorul, eu cred că Roșia Montană are șanse serioase de a intra între cele 7. Mai e puțin și vom vedea! Anun­țul celor 7 câștigătoare se va face pe 16 iunie, la Con­gresul Europa Nostra de la Atena. În orice caz, chiar și pentru proiectele situate pe locurile 8-14 se vor iniția diferite acțiuni de sprijin, care le vor ajuta, prin diverse căi, să găsească resurse durabile de reabilitare.

- Roșia Montană este un nume internaționalizat de multă vreme. Credeți că acum, grație acestui nou program, sunt mai multe șanse de a fi salvată?

- A sosit momentul în care lucrurile sunt limpezite și puse la punct. În urma promovării internaționale a Roșiei Montane în rândul celor mai amenințate situri, nu vor mai putea fi crezute nici neadevărurile și nici încercările de mistificare a opiniei publice din Româ­nia, în primul rând a locuitorilor zonei. S-a tot invocat până acum, în tot felul de materiale publicitare și rapoarte ale RMGC, dar și în declarații ale guver­nanților, faptul că proiectul minier este singura cale de a asigura locuri de muncă populației locale, precum multele miliarde ce se vor revărsa asupra poporului român, în aceste vremuri grele. Aceasta, ca să nu mai vorbim de "grija pentru restaurare" a unui patrimoniu ce nu va mai exista, îndată ce ar începe exploatarea. Se va putea constata, de către toată lumea, că există o cale de dezvoltare care nu distruge, ci reabilitează, ocro­­tește și pune în valoare, pentru prezent și pe ter­men lung, în folosul generațiilor ce vor urma. Se poate înțelege mai bine că trecutul nostru reprezintă propria noastră contribuție la istoria și cultura Europei, precum și la viitorul ei, și nu în ultimul rând, că locuitorii unui ținut trebuie respectați și încurajați să își valorifice bo­gățiile lor locale. Pentru câteva sute de locuri de mun­că, timp de câțiva ani, și incerte avantaje pentru Româ­nia, nu merită să arunci în aer o cultură multimilenară, să înșeli și să strămuți o populație încrezătoare, să mu­ti­lezi pe vecie peisaje pline de har, înlocuindu-le cu hă­uri ca pe planete pustii, să distrugi mediul, să otră­vești zone întinse cu cianuri și alte substanțe toxice, cu con­secințe incalculabile, și să arunci povara unor cheltuieli de stăvilire a răului în spinarea generațiilor viitoare. Și toate acestea pentru ce și în numele căror foloase? De acum înainte se va ști că există priceperea și asigurarea investițiilor necesare pentru salvarea și dezvoltarea Roșiei Montane, prin punere în valoare, nu prin distru­gere.

"Sper că autoritățile române vor ține cont de acest nou program al Europa Noastra și al băncilor ce o susțin, altfel ar fi o grea și urâtă povară asumată, o pată de neșters"

- În ce măsură credeți că vor ține guvernanții cont de intenția Europa Nostra și a băncilor care o susțin?

- Nu pot decât să sper că vor ține cont de aceasta, altfel ar fi o grea și urâtă povară asumată, o pată de ne­șters. Este vorba nu numai de implicarea Europa Nos­tra și a unor bănci cu o stabilită reputație de seriozitate, ci de direcția politicii europene de a integra în mod adecvat politicile de patrimoniu cultural și natural în pro­cesul de dezvoltare, precum și de a considera patri­moniul o responsabilitate comună. Ar fi, pentru Româ­nia, un excelent moment, în care s-ar putea reevalua, după modelul țărilor din jurul nostru, importanța patri­moniului pe care îl deținem și cât de profitabil ar fi să-l punem în valoare - așezări, întregi localități cu un tre­cut strălucit, ce stau acum să moară, peisaje, clă­diri is­to­rice, biserici, sate, precum și accesul la acestea și ocro­tirea mediului. Este vorba de identitate, de senti­mentul apartenenței, de a trăi în armonie cu natura, în fapt de coabitarea ecosistemelor naturale cu sistemul cul­­tural al locuitorilor - ceea ce suntem pe cale de a ig­nora. Dincolo de acestea, formulând pragmatic, este vorba, cu alte cuvinte, despre dezvoltare locală, reabili­tare, locuri de muncă, meșteșuguri, chiar minerit, agri­cultură ecologică, infrastructură, turism, prin urmare progres economic. Nu ne putem plânge că nu avem cu ce, atâta timp cât ocolim exact fondurile europene pe care le avem la dispoziție și nu le valorificăm de ani de zile. Pentru Roșia Montană există, cum știm, asemenea proiecte, care sunt împiedicate să fie puse în practică, iar dacă se va număra printre finaliste, vor fi identifi­cate și fondurile necesare.

- În ce va consta acțiunea concretă a băncilor și a organizației Europa Nostra la Roșia Montană?

- Deocamdată nu se poate descrie decât o etapizare valabilă pentru toate proiectele: după comunicarea câș­tigătorilor, experți selecționați de către Institutul Băncii Europene de Investiții vor vizita fiecare sit în parte, în colaborare cu responsabilii locali, și vor propune pla­nuri de acțiune în vederea salvării lor, inclusiv studii de fezabilitate, asistență tehnică și de management al pro­iectului etc. Planurile vor conține și prevederi refe­ritoare la sursele de finanțare. Europa Nostra va lansa o adevărată chemare la acțiune. Investițiile în patrimo­niu nu sunt un lux, sunt o contribuție pentru depășirea crizei actuale. Așa cum spunea președintele executiv al organizației, scopul Europa Nostra este să creeze un adevărat momentum european în vederea salvării moș­tenirilor aflate în pericol. În context, anunțul recent că Allianz refuză asigurarea proiectului Roșia Mon­tană, din cauza multiplelor probleme pe care le pune, mi se pare normal. Este o decizie de tip european.