Diabet: un diagnostic care dă fiori pretutindeni în lume, unui număr tot mai mare de oameni, și tot mai de timpuriu. Țările europene dezvoltate au circa 7 milioane de bolnavi sub tratament, la care se adaugă anual în jur de 270.000 de cazuri noi. "Cifrele sunt alarmante", avertizează diabetologii. "În special la diabetul de tip 2, modul de viață nesănătos joacă un rol important. Îndată după al doilea război mondial, rata diabetului în Europa nu depășea 1%. La data aceea, oamenii făceau majoritatea drumurilor pe jos și se hrăneau cu mare economie. În prezent, diabeticii reprezintă aproximativ 10% din totalul populației".
Referitor la mecanismul bolii: rolul principal în această afecțiune este deținut de pancreas. În situația ideală, el secretă hormonul numit insulină în cantitate suficientă, reglând astfel prezența zahărului din sânge. Când celulele din organism nu mai reacționează la acest hormon, specialiștii vorbesc despre o rezistență la insulină: pancreasul secretă din ce în ce mai multă și valorile glicemiei cresc.
Periculos este faptul că diabetul nu provoacă dureri, în schimb, atacă, deja din stadiul incipient, vasele de sânge și nervii - iar simptomele, cum sunt setea exagerată, urinările frecvente și creșterea în greutate, nu pot fi atribuite exclusiv acestei afecțiuni metabolice.
În mare parte, diabetul e determinat genetic, totuși, studiile științifice arată că declanșarea lui este în mod cert favorizată de supraponderalitate și sedentarism. Și invers, reducerea greutății corporale și fortificarea musculaturii fac ca organismul să devină din nou receptiv la insulină, să aibă nevoie de o cantitate mai mică și s-o valorifice mai rapid.
Așadar, stilul de viață constituie un factor decisiv. Este un aspect confirmat și în scrisorile cititorilor noștri dedicate rubricii "Așa m-am vindecat". Am selectat dintre ele trei cazuri, ce dovedesc că riscul diabetului poate fi mult micșorat dacă învățăm să trăim sănătos.
"Mi-a fost clar că o băgasem pe mânecă rău de tot"
Toma Leon trăiește în Baia Mare, este de meserie manager și ani de zile viața lui s-a desfășurat într-un ritm infernal: muncea zi și noapte, fuma, consuma prea mult alcool și era supraponderal. La aniversarea unui prieten, o cunoștință apropiată, directorul unei firme importatoare de aparate pentru măsurarea glicemiei, i-a invitat pe cei prezenți să facă testul. "Ca să ne distrăm", cum spune astăzi Leon. Pentru el, însă, gluma a avut urmări cât se poate de serioase. Cifra afișată de glucometru îl obliga să facă urgent o vizită la medic. N-a mai stat pe gânduri, s-a dus chiar în ziua următoare: "Într-adevăr, glicemia mea depășea valorile admise". A primit diagnosticul de diabet tipul 2.
I s-au prescris tablete care ar fi trebuit să-i micșoreze ponderea zahărului în sânge, însă efectul a fost nul. A suplimentat doza, a luat un alt medicament, mai puternic. "După un an și ceva, medicul mi-a recomandat injecțiile cu insulină. Atunci mi-a fost clar că o băgasem pe mânecă rău de tot. Pentru că nici prin gând nu-mi trecea să fac injecții". În acel moment, Toma Leon se decide să acționeze pe cont propriu: citește o întreagă literatură de specialitate despre boala sa, discută cu medici și farmaciști, în scurtă vreme își clarifică direcțiile de acțiune: trebuie să schimbe alimentația, să facă mai multă mișcare, să ducă o viață mai echilibrată. Renunță la postul pe care-l ocupa, își înființează o mică firmă proprie și definește trei piloni pe care se va sprijini existența lui de acum înainte: măsurarea glicemiei, o dietă sănătoasă și un program consecvent de activitate fizică.
Măsurarea nivelului glicemiei capătă pentru el o însemnătate vitală: "Am cheltuit enorm cu consumabilele necesare testării, dar voiam neapărat să aflu cum mi se modifică valorile dacă mănânc o bucată de ciocolată sau dacă mă plimb în pas alert o jumătate de oră". Taie fără milă mâncărurile grase și dulciurile din meniu și descoperă bucătăria axată pe produse proaspete, de sezon. Înlocuiește plimbările cu alergări: la început douăzeci de minute, apoi treizeci, mai târziu, va avea curajul să se înscrie la un maraton. "A trebuit să-mi dau eu însumi ghes ca să fac mișcare, mi-am căutat ceva care să fie posibil în orice condiții, ca să elimin din start eschivările și pretextele. Alergarea este un lucru simplu". Eforturile lui au fost încununate de succes: după un an, Toma Leon cântărește cu 20 kg mai puțin, glicemia i s-a normalizat, nu mai are nevoie de medicamente.
Acum, poate trece în faza de experimentare: "Fiindcă nu voiam să mă abțin de la dulciuri pentru tot restul vieții". Prin urmare, mănâncă ciocolată și observă că glicemia i-a urcat la 130. O măsoară din nou după 45 de minute de alergare și constată că a scăzut la 100, deci la o valoare normală. În același timp, devine exigent în privința calității: "Mănânc numai ciocolată amăruie cu conținut ridicat de cacao, niciodată din cea ieftină, nu merită".
"N-am crezut că diabetul poate fi ținut la respect prin alimentație"
Schimbarea alimentației a fost metoda prin care și-a redus glicemia și timișoreanca Sidonia Raț. La 49 de ani, ea reușise să se lase de fumat, dar în scurt timp luase în greutate mai mult de 16 kilograme. Aproape concomitent, fusese diagnosticată cu o tiroidită Hashimoto și un diabet de tip 2. "Medicul mi-a spus că una dintre boli o poate declanșa pe cealaltă". Deși depistarea diabetului n-a fost chiar o surpriză, întrucât mama și bunica ei sufereau și ele de această afecțiune, Sidonia Raț a înțeles repede că se impunea o schimbare: "Sunt genul de om care spune: «Am o problemă, să vedem cum o pot rezolva»". A descoperit o variantă de nutriție bazată pe indicele glicemic al alimentelor, care menține glicemia la cote scăzute și activează arderea grăsimilor. Metoda i s-a potrivit ca o mănușă, căci încercase deja destule diete și nu mai avea chef de interdicție. Faptul că i se cerea doar să nu mănânce dulciuri din abundență n-o deranja: "Eu prefer, oricum, mâncărurile picante". S-a hrănit cu porții mari de legume, salate, fructe, pește și lactate fără grăsimi. După un an și jumătate dăduse jos 19 kilograme și valorile glicemiei se plasau în intervalul de referință. "Colesterolul și trigliceridele reveniseră, de asemenea, la normal", se bucură Sidonia Raț, care a adoptat definitiv acest stil de alimentație. "N-am crezut că diabetul poate fi ținut la respect prin alimentație", spune ea.
"Când circumferința abdomenului depășește 88 cm la femei și 102 cm la bărbați, situația devine critică"
"Scăderea în greutate este una din căile de combatere a diabetului", confirmă medicii. Deși greutatea corporală nu deține un rol primordial: "Valorile glicemiei și colesterolului pot crește chiar și în condițiile unui indice de masă corporală care nu atrage atenția. Importantă este circumferința abdomenului. Când ea depășește 88 de centimetri la femei și 102 centimetri la bărbați, situația devine critică". Studiile au pus în evidență faptul că depozitul de grăsime de pe abdomen este responsabil pentru o serie de suferințe grave, care decurg din diabet, cum ar fi infarctul miocardic sau accidentul vascular cerebral. Cine dorește să se protejeze împotriva lor n-are încotro: trebuie să-și regândească alimentația și să facă mai multă mișcare.
"Niciodată n-am permis ca diabetul să-mi influențeze decisiv viața"
Medicii sportivi recomandă sporturile de rezistență, ca alergarea și plimbările pe bicicletă, dar se poate și altfel: Ana Lopad din București dansează cu entuziasm tango și astfel a găsit o variantă de activitate fizică pe placul ei. În urmă cu un deceniu, ziarista, pe atunci în vârstă de 20 de ani, a fost diagnosticată cu diabet. Într-un mod dramatic și cu totul neașteptat. "De la o căzătură petrecută într-o excursie, m-am ales cu o rană urâtă la coccis, care nu voia cu niciun chip să se vindece. După ce m-am chinuit câteva săptămâni, m-am dus, în sfârșit, la spital, mai mult la insistențele părinților mei. Mi s-a luat sânge la camera de gardă și, doar câteva minute mai târziu, un rezident a intrat în încăpere ca o furtună, s-a repezit la mine și mi-a făcut o injecție cu insulină. Glicemia mea era atât de crescută, încât el se temuse că voi intra în comă". Diagnosticul a fost fără echivoc și ireversibil: diabet - și anume, tipul 1. Aceasta este o boală autoimună, în care pancreasul nu mai produce deloc insulină. Hormonul trebuie injectat pe toată durata vieții. Din acel moment, lucrurile s-au precipitat pentru Ana Lopad. S-a străduit să se informeze cât mai exact și, ca ziaristă, s-a specializat în domeniul medical. Cu toate acestea: "Niciodată n-am permis ca diabetul să-mi influențeze decisiv viața. Nu l-am lăsat să devină un obstacol între mine și lucrurile care mă pasionau, de pildă călătoriile în străinătate". A plecat în documentări de săptămâni întregi, cu provizia de insulină adăpostită într-o geantă frigorifică. Și rutina cotidiană se desfășoară fără probleme. Prietenii și colegii nu sunt în niciun fel intimidați de diabetul ei. "La restaurant, pot să-mi fac repede, pe sub masă, injecția cu insulină. Nu observă nimeni".
Exemplele pe care le-am prezentat aici inspiră încredere și dau curaj. Ele confirmă ceea ce reiese din studiile științifice de dată recentă: cine reușește să-și mențină valorile glicemiei în echilibru are șansa reală de a duce o viață normală și îndelungată. Diabetologii afirmă totuși: "Este de preferat să nu ajungem până acolo. Astăzi există posibilitatea de a stabili, chiar și cu 15 ani înainte, dacă o persoană riscă sau nu să se îmbolnăvească de diabet. Iar cine ia măsuri din timp îl va evita sau, cel puțin, îl va controla medicamentos, fiind scutit de injecțiile cu insulină".
UN DIAGNOSTIC DE DIABET TIP 2 -
ȘI CE SE ÎNTÂMPLĂ DUPĂ ACEEA?
* În mod normal, cel care stabilește dacă glicemia dvs. a depășit limitele normale este medicul de familie. Un prim indiciu în această privință îl dă glicemia măsurată pe stomacul gol, una din analizele de rutină, nelipsite din examenele medicale periodice. În cazul când se constată că valorile se mențin ridicate pe o perioadă mai lungă, se efectuează un test mai complex: glicemia provocată, care va da un verdict sigur.
* Pasul următor este vizita la diabetolog. El va prescrie un tratament și totodată vă va oferi îndrumările necesare pentru modul dvs. de viață de aici înainte: cum să vă hrăniți, să faceți mișcare, să combateți stresul.
* Măsurarea glicemiei este importantă. La început, o face diabetologul, și tot el stabilește intervalele dintre măsurători.
* Diabetul e o boală perfidă, căci nu se manifestă prin dureri, însă deteriorează nervii și vasele de sânge, în consecință, toate organele. De aceea, este obligatoriu să-l tratați.
* Îngrijiri zilnice - Diabeticii suferă adesea de inflamații ale gingiei, motiv pentru care sunt esențiale igiena riguroasă și prezentarea cu regularitate la stomatolog, pentru înlăturarea tartrului de pe dinți. De asemenea, vârfurile degetelor sunt iritate, din cauza deselor înțepături pentru testele de glicemie. Contra inflamației și a îngroșării pielii puteți folosi cremele de mâini cu acid lactic și uree (ex. de la Eucerin sau Eubos).