O nouă sărbătoare transformă din nou Sibiul într-o capitală culturală europeană: Festivalul internațional de jazz, desfășurat pe perioada 12-19 mai 2013. Evenimentul este organizat de Fundația "PRO ART HERMANNSTADT", condusă de Konstantin Schmidt, un împătimit al genului, căruia și-a dedicat, practic, întreaga viață. Prestigiul acumulat de-a lungul a trei decenii de existență conferă Festivalului Internațional de Jazz de la Sibiu statutul unei adevărate instituții de cultură, căci, de câte ori asistăm la galele de jazz de la Sibiu, avem toate motivele să ne simțim integrați circuitului mondial al valorilor spirituale. Am stat de vorbă cu domnul Konstantin Schmidt, pentru a descoperi istoria celui mai mare festival de jazz din România.
Un Woodstock al jazz-ului din România
- Sibiu Jazz Festival a ajuns la a 36-a ediție. Aproape patru decenii de existență reprezintă o performanță în sine, dincolo de numărul impresionant de celebrități ale genului care l-au onorat cu prezența! Vă mai amintiți începuturile? Anunțau succesul de astăzi al festivalului?
- Începutul a fost fantastic! Vă dați seama că am pornit acest festival în plin comunism, în 1976! În plin comunism, noi eram aici, în Sibiu, o insulă a libertății, trăiam o fraternizare prin muzică adevărată. Era o nebunie la gară, unde trenurile veneau pline cu oameni din toate colțurile țării pentru a participa. Nu erau destule locuri de cazare și în curtea casei mele era cort lângă cort, se dormea și sub cerul liber, pentru o seară de jazz, pentru o seară de libertate. Găteam în ceaune imense pentru toată lumea, iar în sala de concert, cu 200 de locuri, erau peste patru sute de persoane la fiecare spectacol. La început, Sibiu Jazz Festival era un veritabil Woodstock al jazzului în România. Era o atmosferă extraordinară.
- Cum au permis, totuși, autoritățile comuniste existența unui asemenea festival? Jazz-ul era considerat o muzică decadentă. Cenzura vremii nu v-a creat dificultăți?
- La începutul anilor '70, au avut loc la Ploiești primele trei ediții ale Festivalului Național de Jazz, din inițiativa Clubului de Jazz Ploiești, animat de Alexandru Comănescu și Roman Paul Mancaș. Tot în 1970, a luat ființă Jazz Club Sibiu, sub "patronajul" Comitetului Municipal UTC, avându-l ca membru fondator pe Nicolae Ionescu, alături de care am fost eu și mulți alți iubitori de jazz. Din motive de "poluare ideologică", Festivalul de la Ploiești este mutat la Sibiu, în 1974, bucurându-se de aerul elevat al unui burg transilvan, cu o veche cultură europeană. Norocul nostru a fost că aici jazz-ul se bucura de respect și de susținere până și din partea oficialităților politice comuniste. Conducerea Jazz Clubului Sibiu deja popularizase valorile și estetica muzicii de jazz, organizam teme-lecție, concerte-lecție, concerte-recitaluri. Jazz Club Sibiu devenise cel mai puternic club de jazz din țară, Adrian Păunescu denumind Sibiul "capitala jazz-ului din România". Așa că sămânța acestui festival a căzut pe un pământ fertil și pregătit pentru ceea ce urma să se întâmple. Oameni din diferite pături sociale, de vârste diferite, de la elevi de liceu, până la pensionari, deveniseră membri ai clubului, asigurându-i acestuia o cotă numerică impresionantă. Chiar și câteva personalități "marcante" comuniste, inclusiv Nicu Ceaușescu, au fost uimite de performanțele organizatorice ale conducerii clubului și au finanțat, în mod susținut, activitatea acestuia, creând astfel premizele "mutării" festivalului de jazz de la Ploiești la Sibiu, favorizând creșterea în amploare și valoare a acestuia. Din 1973, cu toate interdicțiile oficiale și neoficiale, am luat legătura cu ambasade și centre culturale occidentale, stabilind pe propria răspundere "contacte". Pe de o parte, aveau să mă coste scump, pe de altă parte, doar în felul ăsta am reușit să aduc pe scena festivalului sibian nume de mare prestigiu ale jazz-ului internațional. Cenzura a acceptat în cele din urmă existența noastră incomodă, dar a pus o condiție: toate concertele să fie doar instrumentale, să nu existe parte vocală.
- Renumele unui festival de jazz depinde atât de calitatea selecției muzicale, cât și de atmosfera specială a spațiului în care el se desfășoară. Este Sibiul medieval un loc potrivit cu o muzică așa de liberă și modernă ca jazz-ul?
- E adevărat că majoritatea festivalurilor de jazz cu renume mondial se desfășoară în frumoase stațiuni turistice, ale căror nume au devenit sinonime cu fiestele jazzistice pe care le găzduiesc: Newport în USA, Montreux în Elveția etc. Alteori, forța de atracție a festivalurilor e legată de puterea economică sau culturală a anumitor metropole - New York, Praga, Tokyo, sau de orașe cu șarm și personalitate - LaValletta, Barcelona, Zagreb, Berna, Vilnius, Guimaräes, Riga, Bratislava etc. Dar festivaluri de renume pot avea loc și în localități de dimensiuni modeste, cum sunt Moers în Germania, Den Haag în Olanda, Noci în Italia etc. Din fericire, capitala jazz-ului din România și-a găsit un amplasament ideal, Sibiul fiind o perlă urbanistică. Situat la marginea sudică a paradisului transilvan și, implicit, în zona centrală a țării noastre, această urbe a devenit în ultimele două decenii ale regimului totalitar un simbol al speranței și al libertății de expresie sublimate prin jazz. Există, cred, în arealul sibian, o aură benefică, nu doar pentru acțiunea culturală în genere, ci și pentru revelarea sau chiar forjarea acelor disponibilități umane ce permit savurarea artei muzical-improvizatorice. Sibiul emană un fel de spirit al locului, adecvat veritabilelor sărbători. Există aici o grație a îmbinării tradiției cu inovația, a solidității cu fragilitatea, a lucrului temeinic făcut cu convivialitatea, a rudimentului natural cu rafinamentul estetic, o alchimie de însușiri ce-i dau un statut unic printre sediile importantelor festivaluri de jazz ale lumii. În timpurile noastre tot mai blazate, au rămas destul de puține locuri unde muzicienii sosiți de pretutindeni să fie atât de încântați de sensibilitatea, receptivitatea și discernământul auditoriului.
- Importanța acestui eveniment pentru România este indiscutabilă. Dar cum este receptat acest festival din exterior? Se poate vorbi despre o anvergură internațională a Sibiu Jazz Festival?
- Ani de-a rândul, scena sibiană a consacrat valorile jazz-ului autohton. Nu există jazzman român a cărui evoluție să nu fi fost marcată, în vreun fel sau altul, de Festivalul de la Sibiu. Prezența internațională s-a înscris și ea pe linia pluralismului stilistic și a deschiderii spre toate orizonturile, în conformitate cu opțiunile estetice ale organizatorilor. O listă a muzicienilor străini ce au evoluat în cadrul Festivalului vorbește de la sine. La nivel internațional sunt puține festivaluri în lume care să se poată mândri cu peste trei decenii de existență, în condițiiile în care acest gen muzical s-a născut de aproximativ un secol. Și longevitatea nu este singurul nostru atu. Ca să nu credeți că sunt subiectiv în apreciere, o să amintesc câteva păreri despre noi. Revista Federației Internaționale de Jazz "Jazz Forum", prin vocea autorizată a redactorului șef Pavel Brodowsky, califică Festivalul de la Sibiu drept un eveniment cultural de mare importanță în această zonă geografică "fierbinte" a Europei și a lumii. Ca importanță și ținută artistică pe plan muzical, Festivalul sibian era comparat cu Festivalul de Muzică Clasică "George Enescu" de la București. Portavocea Federației Germane de Jazz, "Jazz Podium", menționa, prin semnătura autorizată a unor personalități marcante ale jazz-ului german, care au concertat pe scena Festivalului prin amabilitatea Centrului Cultural German "Goethe", importanța Festivalului nostru, ca o punte culturală între vest și est, între cultura muzicală milenară a Răsăritului și tradițiile novatoare ale Apusului. În nenumăratele interviuri și luări de poziție ale muzicienilor străini care în ultimele trei decenii au concertat pe scena sibiană, s-a subliniat importanța evenimentului muzical în cadrul schimburilor culturale între națiuni, pentru diversificarea turismului cultural din țara noastră.
- Anul acesta ați pregătit pentru sibieni și pentru toți iubitorii jazz-ului din România câteva recitaluri de excepție. Ne puteți dezvălui câteva dintre surprizele acestei ediții?
- În primul rând am bucuria să vă anunț că la Sibiu se va afla un extraordinar jazz-man francez: Richard Galliano. Prezența sa ne acordă șansa de a vedea pe ce culmi de virtuozitate poate fi dus un instrument precum acordeonul. Expresivitatea, tandrețea și forța acestui instrument capătă valori de excepție împreună cu Galliano. În aceeași măsură vor fi prezente alte personalități de talie mondială. Nu exagerăm dacă vom considera că este o onoare să îl avem pe o scenă românească pe Seun Kuti, fiul lui Fela Kuti, celebrul jazz-man nigerian. El ne va deschide probabil o fereastră spectaculoasă către sursele africane ale jazz-ului. Nume foarte mari ale muzicii internaționale vor fi prezente pe scena festivalului și vă spun asta cu foarte multă bucurie. Îi mai amintesc doar pe pianistul israelian Omri Mor, sau pe unul dintre cei mai de seamă reprezentanți ai jazz-ului latin, e vorba de chilianul Carlos Maza, un adevărat om-orchestră. New AfroCuban Quartet ne va aduce aproape Cuba profundă, printr-un mozaic stilistic după o rețetă semnată de pianistul Omar Sosa. Vor mai fi prezenți și Grzegorz Karnas Quintet din Polonia, dar și Antonio Flinta, alături de Roberto Bucci și Giuseppe Mavilla. Sper ca toate aceste nume mari să facă fericit publicul românesc și sper să sărbătorim libertatea muzicii jazz pe străzile Sibiului, unde spațiile publice vor fi invadate de ritmurile celor de la Drum Kitchen Berlin.
- O bună parte din viață v-ați dedicat-o acestui Festival și jazz-ului. Ați făcut sacrificii extraordinare, ați fost anchetat de securitate și ați îndurat nenumărate umilințe. Pentru dumneavoastră personal ce înseamnă astăzi Sibiu Jazz Festival?
- Astăzi, ca și ieri, adică înainte de 89, am avut un vis: am visat să îmi cumpăr o insulă personală, undeva în largul Mării Adriatice, în Croația. Până să ajung să mi-o cumpăr (râde), trăiesc pe această insulă fabuloasă, care este muzica jazz. Sibiu Jazz Festival este un vis împlinit, este o insulă însorită și liniștită în largul unei mări. Îi invit pe toți cititorii revistei "Formula AS" să vină pe această insulă, unde domnește libertatea absolută. Să se simtă ca niște regi, plimbându-se în propriul lor regat.