Lumina acționează asupra corpului și psihicului nostru pe mai multe căi. Cea mai importantă acțiune o are la nivelul retinei, de unde ne influențează instantaneu atât starea de spirit, cât și fiziologia organismului. Apoi, s-a constatat faptul că pielea are așa-numitele celule fotoreceptoare, sensibile la lumină, și care transmit, fără ca noi să fim conștienți de acest lucru, semnale sistemului nervos și endocrin, reglându-le activitatea. Sufletul și trupul uman s-au obișnuit, de-a lungul evoluției, cu o lumină extrem de diversă, modulată în zeci și sute de culori și de nuanțe. Fără această diversitate naturală, aflați în situația de a fi supuși la o lumină exclusiv artificială, organismul ar intra într-o stare de stres, iar în sânge s-ar modifica anumite valori ale hormonilor, apărând un deficit de vitamine și minerale.
Din tot spectrul luminos, se pare că cei mai receptivi suntem la nuanțele naturale de verde, la radiația luminoasă filtrată de frunzele arborilor, reflectată de firele de iarbă sau de algele din apă. Lumina verde naturală, cu lungimea de undă cuprinsă între 480 și 570 de nanometri, ne dă o stare de bine psihic, ne face să ne simțim protejați și în siguranță, ne deschide pofta de viață. Acestea sunt concluziile la care au ajuns cercetătorii, după zeci de studii legate de efectele radiației luminoase asupra psihicului, dar și asupra organismului uman. Mai mult decât atât, cercetătorii au observat că nuanțele naturale, obținute prin filtrarea sau reflexia în stratul de clorofilă al plantelor, sunt mult mai sănătoase decât nuanțele artificiale de verde, obținute prin manipularea coloranților și materialelor sintetice.
Cum se "administrează" lumina verde
Studiile clinice arată că expunerea la lumină are eficiență maximă atunci când este făcută dimineața, în primele ore de după trezire. Cea mai simplă metodă este "baia de lumină" sub bolta pădurii proaspăt înverzite, timp de minimum 20 de minute, în fiecare zi, privind coroanele bine iluminate ale arborilor (dar nu direct soarele). În lipsa pădurii e bun și parcul de lângă casă sau arborele din dreptul ferestrei. Dacă este rece, putem expune la lumina verde doar fața, gâtul și brațele, până la coate, iar efectele vor fi resimțite din plin. Și când sunt nori, lumina filtrată de acoperișul verde al pădurii își va exercita calitățile terapeutice, e drept că într-o proporție mai mică. Dacă ne este greu să mergem în pădure sau în parc pentru baia de lumină zilnică, sau nu avem un pom în fereastră, îl putem înlocui cu plante bogate în frunze verzi, care să ne filtreze lumina soarelui care pătrunde în cameră.
Să aflăm în continuare câteva aplicații terapeutice concrete ale aceste lumini:
Lumina verde și depresia
Studii făcute încă din anii '90, au demonstrat faptul că expunerea îndelungată la lumina verde este de natură să îmbunătățească gradat starea de spirit a pacienților depresivi. Spre surpriza cercetătorilor, nuanțele foarte vii și optimiste, cum ar fi roșul, galbenul sau portocaliul, au avut efecte mult mai modeste asupra psihicului pacienților, prin comparație cu verdele. Pur și simplu, după mai multe zile de baie de lumină verde, pacienții au devenit mai optimiști, mai tonici, cu mai multă inițiativă, iar treptat, starea lor psihică a devenit mult mai stabilă (element de maximă importanță la persoanele cu depresie bipolară).
Această minunată acțiune anti-depresivă a luminii verzi ar fi și explicația pentru care imediat ce natura revine la viață și nuanța verde predomină, foarte mulți dintre pacienții depresivi încep să-și revină. Multă vreme s-a pus acest efect doar pe seama luminii solare albe, care este mai abundentă în sezonul cald, dar studiile au arătat că simpla expunere la lumina albă (foarte abundentă, datorită reflexiei, în zilele cu zăpadă) nu are nici pe departe efectele luminii verzi.
Lumina verde, stresul și traumele
Nuanțele ceva mai închise de verde, cum ar fi cele din pădurile de conifere sau din pădurile de foioase ajunse la maturitate, au un efect antidepresiv ceva mai modest, în schimb, sunt extrem de relaxante. Pacienții care suferiseră traume emoționale sau fizice s-au recuperat mult mai repede atunci când au fost expuși la lumină verde, prin comparație cu cei care au intrat în contact doar cu lumina albă sau cu o lumină de un verde crud. De asemenea, persoanele care suferă de sindromul oboselii cronice ori care sunt supuse la un stres psihic intens caută instinctiv nuanțele naturale de verde odihnitor, ceva mai rece. În opinia psihologilor, verdele - fiind o nuanță aflată la mijloc între culorile calde și cele reci - joacă un rol de mediator, de armonizator la nivel psihic, ajutându-ne să ne acceptăm pe noi înșine, să ne conștientizăm emoțiile și să ne regenerăm interior.
Lumina verde și insomnia
Un studiu făcut în anul 2010, la Facultatea de Medicină a Universității Harvard, din Statele Unite, a arătat că pacienții expuși la lumina verde își reglează spontan, mult mai ușor, ritmul de somn-veghe. Astfel, persoanele care adormeau seara cu greutate, fiind apoi somnolente în timpul zilei, și-au reglat mult mai ușor somnul prin expunere la lumină verde. Se pare că lumina verde cu care intrăm în contact în timpul zilei inhibă pe moment secreția de melatonină (cunoscută și drept hormonul somnului și relaxării), secreție care va fi însă activată prompt seara, în întuneric complet.
Lumina verde și gastrita
Nu doar gastrita, ci toate afecțiunile digestive acute care se agravează pe fond de stres, cum ar fi colita, dischinezia biliară, colicile abdominale etc., sunt ameliorate la expunerea la lumină verde. Sunt de preferat nuanțele ceva mai închise, mai odihnitoare de verde, care au un efect relaxant, în primul rând la nivelul sistemului nervos central, de unde apoi sunt reglate procesele digestive. S-a observat că nu doar expunerea la radiația luminoasă, ci și simpla raportare a pacienților la culoarea verde, vizualizând, de exemplu, sfere de lumină verde care le cuprind organele afectate, conduce la ameliorări extraordinare ale acestor afecțiuni digestive.
Lumina verde și infecțiile
În medicina tradițională indiană (Ayurveda) nuanțele de verde pur puternic sunt considerate protectoare în fața organismelor parazite de orice fel. Se pare că această culoare, la fel ca și albastrul, mobilizează sistemul imunitar să combată mai eficient infecțiile, ajutând organismul să se vindece singur.
Industria dezinfectanților a sesizat corelația subconștientă între verde sau albastru și efectul antiinfecțios și, prin urmare, aproape toate soluțiile și substanțele igienice au una din aceste culori.
Lumina verde și cancerul
Considerată în mod greșit, de către unii "specialiști", drept un stimulent al tuturor proceselor de creștere și fiind, ca atare, contraindicată în cancer, lumina verde este, din contra, un adevărat suport în lupta cu această boală. Cu un efect stimulent imunitar puternic, lumina verde ajută organismul să distrugă celulele maligne, protejând în schimb celulele sănătoase. Mai mult, la pacienții cu cancer expuși la lumina verde s-a remarcat un tonus psihic mai bun, o funcționare a digestiei mai bună, precum și o capacitate mărită de luptă cu boala.
Lumina verde și bolile cardiace
Monitorizând activitatea cardiovasculară a pacienților expuși vreme îndelungată la culoare verde, s-a observat că aceasta are efecte vasodilatatoare, de reducere a presiunii sângelui în artere și de încetinire a ritmului cardiac. Persoanele care au pusee de hipertensiune sau criză de anghină pectorală pe fond de stres, ar trebui să caute zilnic lumina filtrată de bolta verde a arborilor, pentru a-și ameliora afecțiunile cardiace.
Contraindicații la lumina verde
Expunerea la lumina verde puternică este contraindicată în timpul somnului, sau cu 30 de minute înainte de culcare, deoarece poate perturba secreția unor hormoni necesari relaxării.