Pe 22 aprilie, de Ziua Pământului, se inaugurează oficial site-ul Fundației Culturale Roșia Montană, al cărei președinte, profesorul de arheologie Ioan Piso, îi invită pe toți internauții să ia parte la acest eveniment, accesând www.fundatia-culturala-rosia-montana.com. Puțini știu însă că efortul extraordinar de a crea acest tezaur de informații pornind de la zero îi aparține specialistului în IT, manager de proiecte, David Alan Paty, din Corvallis, Oregon, SUA, secondat de ecologul Alexandra Dodu, absolventă la Iași. "Ca unul care a folosit cu succes internetul în marketing și afaceri", spune David Paty, "am știut că Fundația are nevoie de un site, pentru a-și promova mesajul în întreaga lume". Început în urmă cu șapte luni, după colectarea de informații din toate mediile posibile și după ce autorii au bătut cu pasul toate punctele de interes din Roșia Montană și împrejurimi, site-ul oferă, în engleză și română, toate datele pentru a deveni un portal internațional de mare interes, dornic să aducă la lumină poveștile comunității, ale fiecărui localnic, fie că se opune sau nu proiectului minier. Firul roșu al întregii construcții sunt amenințările cu care se confruntă localitatea istorică, patrimoniul, natura, vecinătățile. Tânărul american a avut astfel ocazia să înțeleagă, poate mai bine decât mulți roșieni, ce se va întâmpla la Roșia dacă proiectul minier va primi undă verde. Constatările lui, de observator neutru, ar trebui să ne dea de gândit tuturor.
"Românii au un drept și o datorie: să fie mândri de Roșia Montană - locul lor de naștere!"
- Cum ați ajuns la Roșia Montană și ce v-a atras să rămâneți aici mai bine de șapte luni?
- Am venit în România ca voluntar, pentru a vedea ultimele zone sălbatice din Europa și pentru a mă bucura de cunoscuta ospitalitate românească. Despre Roșia Montană am aflat de la prietena mea, Alexandra Dodu, director asociat al Fundației Culturale Roșia Montană. Dorind să explorăm parcurile naturale ale României, am ajuns la Roșia Montană, unde l-am descoperit pe Sorin Jurcă, una dintre cele mai puternice voci ale opoziției față de mineritul aurifer. Așa am decis să rămânem aici și să lucrăm pentru fundația al cărei membru activ este Sorin. Ce aș putea să spun despre tărâmul de basm numit Roșia Montană? Am călătorit peste tot în America și Canada și nu-mi amintesc să fi fost vreodată într-un loc atât de plin de istorie și de cultură. Roșia Montană este uimitoare! Am văzut vestigii miniere preromane, m-am plimbat prin galeriile romane și am urcat Muntele Cârnic; am luat vederi cât să-mi ajungă pentru toată viața. Am văzut, aici, puterea poporului român în istorie, am ascultat poveștile lui de odinioară și am simțit devotamentul lui față de biserică și Dumnezeu. Roșia Montană este o comoară de experiențe frumoase, în care fiecare anotimp te recompensează în felul său. Românii au un drept și o datorie: să fie mândri de Roșia Montană - locul lor de naștere!
- Ce fel de oameni ați cunoscut în România?
- Oamenii din România au suflete frumoase. Am văzut la mulți dorința de sacrificiu pentru ceea ce cred și inventivitatea de a face ceea ce trebuie făcut. La fundația noastră suntem toți voluntari și este uimitor să vezi ce se poate face fără vreo speranță de răsplată. Cu toate acestea, am observat că multor români le lipsește înțelegerea că ei au puterea de a crea ce fel de guvern, țară și viață își doresc. În America, fiecare copil este crescut cu credința că, prin dedicație și efort, el poate fi orice: inginer, călător, savant, chiar președintele țării. În România, de prea multe ori am văzut oameni resemnați cu o viață plină de dificultăți și opresiune, fără nici o șansă de schimbare. Cred că acest lucru vine din istorie, de când România a fost asuprită de puteri străine, iar mai recent, de dictatura comunistă. Cred însă că românii vor realiza în curând puterea pe care o au.
- La Roșia Montană, o companie străină, fără nici o experiență în minerit, face legea. S-ar putea întâmpla acest lucru în SUA?
- Acest tip de lucruri se întâmplă și în America. Diferența este că americanii tind să aibă un respect puternic pentru mediu și pentru patrimoniul lor, reflectat în programele puternice ale organizațiilor neguvernamentale și în legile pentru protecția patrimoniului cultural și natural. Ca urmare, este mai dificil pentru companii să încalce legea sau să facă ravagii în mediul natural. Nu mă onorează faptul că RMGC are acționari americani. Doar Newmont Mining deține aproape 20% din Gabriel Resources. Newmont este una dintre cele mai mari companii miniere de aur din lume și mulți analiști cred că va prelua RMGC în caz că va începe proiectul. Majoritatea oamenilor nu își dau seama că Newmont Mining nu se va considera responsabilă pentru promisiunile făcute până acum, prin viu grai, prin presă și prin reclamele de la TV, de către RMGC. Compania care a promis mii de locuri de muncă și o viață bună pentru Valea Arieșului va dispărea. În locul ei va veni o corporație-gigant care nu se va simți obligată cu nimic. Să nu uităm că Newmont Mining a fost implicată într-o controversă uriașă la o mină de aur din Peru. Ei au fost acuzați de poluarea apei și a mediului și de distrugerea unei comunități. Poate o astfel de corporație, cu o moștenire atât de controversată și cu un pedigree atât de pătat, să fie demnă de încrederea românilor?
"Românii ar avea mult de pierdut și sper că își vor da seama de acest lucru înainte de a fi prea târziu"
- Cunoașteți deja prea lunga istorie a proiectului minier Roșia Montană. Ce este acesta: capitalism primitiv, cucerirea unei țări sărace, corupție la nivel înalt?
- Nu este o coincidență faptul că proiecte precum cel propus de RMGC sunt planificate în comunități izolate, ca Roșia Montană. Acest lucru nu s-ar fi întâmplat dacă Roșia Montană ar fi fost un sat de milionari sau de celebrități. Proiecte mari, cum ar fi acesta, sunt planificate pentru zonele rurale cu statut socio-economic scăzut, pentru că numai în aceste locuri nada banilor îi poate determina pe oameni să abandoneze bunuri pentru care strămoșii lor au luptat de secole; numai aici oamenii pot întoarce spatele vecinului lor și închide ochii atunci când comunitatea lor este distrusă. Orice companie, indiferent cât e de mare, începe cu un bărbat sau cu o femeie care are dorința de a poseda putere și bani. În același mod, RMGC a fost generată de dorința unui om (Frank Timiș - n. red.) de a câștiga avere pentru el însuși, prin resursele naturale ale României.
- Este plauzibilă promisiunea că vom avea un paradis de locuri de muncă după ce va fi început proiectul?
- Este greu pentru mine să cred că unii dintre oficialii locali și județeni își încalcă principiile doar pentru că sunt încrezători în locurile de muncă promise de companie. Este vorba de câteva sute de slujbe, la care se vor adăuga, indirect, alte aproximativ două mii. De aceea, îți pui întrebarea: cum va putea acest număr de slujbe să ajute România? Fabrica Nokia, care s-a închis la Cluj-Napoca, avea peste două mii de lucrători direcți, și a fost doar o singură fabrică. În al doilea rând, în ceea ce privește principiile, să fim realiști. Un om va merge împotriva principiilor sale doar în cazul în care se așteaptă la un câștig personal, pentru a compensa nopțile nedormite și conștiința tulbure.
- Face bine România că-și donează aurul străinilor? În schimbul a ce?
- Românii ar avea mult de pierdut, și eu pot doar spera că își vor da seama de acest lucru, înainte de a fi prea târziu. Este uimitor pentru mine că românii au permis acestei povești să existe, de atât de mult timp. În America, în restul Europei și în Canada, țara de origine a RMGC, acest tip de proiect nu ar putea nici măcar ieși de pe planșeta de desen, atât de instantanee și de acerbă ar fi opoziția. RMGC este aici doar pentru că ei cred că poporul român este sărac cu duhul, nu pricepe lucrurile, este simple-minded. Asta este o rușine. Sunt românii cu adevărat dispuși să sacrifice mediul înconjurător și un sit de patrimoniu mondial pentru un pumn de locuri de muncă ce se vor termina în 15 ani? Eu spun un răsunător "Nu!" Dacă poporului român îi va fi oferită o modalitate mai bună de a-și câștiga existența, el va abandona compania minieră într-o secundă. Ia, haideți, împreună, să dezvoltăm un plan economic cu adevărat durabil al zonei și să nu ne lăsăm păcăliți de gândul că exploatarea minieră în carieră deschisă ar putea fi durabilă în vreun fel! Exploatarea "durabilă" în carieră deschisă este un oximoron (o asociere paradoxală a doi termeni contradictorii - n. red.) și nu cred că poporul român crede în el.
"Recomandarea mea pentru guvernul român, pentru politicieni, este să-și amintească de ce au fost aleși: pentru a-și servi țara"
- Ce recomandare faceți guvernului român și localnicilor care rezistă în continuare tăvălugului corporatist?
- Recomandarea mea pentru guvernul român, pentru politicieni, este, în primul rând, să-și amintească de ce au fost aleși: pentru a-și servi țara. Ei trebuie să demonstreze că își dau seama de efemeritatea vieții umane și să nu mai fie atât de lacomi după comisioane și averi, că nu vor lua nimic cu ei dincolo. Este mult mai bine să facă ceea ce este benefic pentru generația noastră și toate generațiile viitoare vor fi mulțumite. Pentru ONG-uri și localnicii care se opun proiectului aș recomanda mai multă unire, pentru a crea o singură voce, capabilă a construi viața imaginată de toți. Compania este foarte conștientă de forța unirii oamenilor. De fapt, s-a aflat că unul dintre primele lucruri pe care le-a făcut a fost să angajeze un psiholog, pentru a determina ce este necesar spre a crea diviziune și separare în cadrul comunității. Așa au ajuns la concluzia că este necesară ruperea oamenilor de casele lor, de moștenirea lor, de vecini, unii de alții.
- Cum vedeți viitorul Roșiei Montane?
- Văd necesitatea unei alternative reale și practice de dezvoltare economică durabilă. Dacă veți cerceta cu atenție pe cei care susțin proiectul, veți găsi, de fapt, că sprijinul acordat companiei este foarte slab. Oamenii sunt loiali locurilor de muncă, nu companiei. În cazul în care ar fi propus un mijloc autentic de viabilitate economică, ați vedea sprijinul pentru proiectul minier evaporâdu-se ca ploaia pe asfaltul fierbinte. Oamenii doresc să-și sprijine familiile și să-și trimită copiii la școală, dar sunt sigur că nu vor să-și distrugă comunitățile, să polueze aerul și apa și să zdrobească milenii de patrimoniu sub greutatea camioanelor miniere. Nu contează cât de multe milioane cheltuiește compania pe publicitate, pe fantezii grafice pe calculator 3-D sau pe referendumuri fără sens, cred că românii nu se vor lăsa păcăliți să creadă că vreunei companii îi pasă de ei sau de România. România este o țară frumoasă cu oameni puternici, rezistenți și hotărâți, și nu cred că aceștia le vor da vreodată companiilor străine dreptul de a le distruge viața, de a le fura resursele și de a le polua pământul. Doar factorii de decizie de la București mai cred că România este a lor, pentru a o vinde. Românii au sânge de războinici daci și romani în vene și eu sunt mândru de a fi o parte din povestea lor.