Necesitatea înființării învățământului superior economic în România a fost susținută încă de domnitorul Alexandru Ioan Cuza care, în mesajul adresat Camerei, în decembrie 1859, arăta: "Starea de azi a României și viitorul ei cer numaidecât o facultate de știință economică și administrativă, precum și o facultate de știință agronomică, industrială și comercială". Din păcate, avea să mai treacă mult timp până când îndemnul marelui Cuza avea să fie împlinit. Până în 1913, pregătirea economică se realiza în școli medii și superioare de comerț și în cadrul facultăților de Drept. Mai mulți tineri care studiaseră sau făcuseră doctoratul în universități din străinătate, în special în Germania și Franța, reîntorși în țară, sperau în înființarea unei facultăți de economie în România. Însă abia în octombrie 1912 s-a constituit o comisie, condusă de Nicolae D. Xenopol (fratele istoricului A. D. Xenopol), Ministrul Industriei și Comerțului, care să pregătească Proiectul de lege pentru înființarea unei Academii Comerciale în România. Titulatura noii instituții urma să corespundă cu cea a unora din Occident: Academia de Înalte Studii Comerciale și Industriale. Izbânda poartă amprenta autorității politice a Primului-Ministru, Titu Maiorescu, și a perseverenței lui Nicolae D. Xenopol. Inaugurarea cursurilor s-a făcut la 1 noiembrie 1913. Primul Rector al ASE a fost Anton Davidoglu, mare matematician. Între anii 1913 și 1926, ASE a funcționat într-un spațiu închiriat, aflat pe Calea Victoriei nr. 102, în apropierea Bibliotecii Centrale Universitare. Din păcate, clădirea nu mai există, în locul ei fiind astăzi parcarea de la Ateneul Român.
Palatul, construit între anii 1924-1926 (Corpul 1), a fost proiectat de arhitectul profesor Grigore Cerchez ("un bătrân profesor de arhitectură, decan al arhitecților"), ajutat de arhitectul Edmond Van Saanen-Algi și de arhitectul de control A. Culina. Termenul de finalizare a lucrării a fost fixat pentru 30 noiembrie 1924, cu o penalitate de 5000 lei pe zi de întârziere. Până la urmă, termenul de finalizare nu a fost respectat (era imposibil) și nu s-au perceput nici penalizări.
"Pe lângă plopii fără soț"
Este posibil ca, pe locul pe care s-a construit Palatul ASE, să fi fost grădina cu "plopii fără soț" ai marelui poet Mihai Eminescu. Într-una din casele demolate de pe strada Cometa, pentru a face loc palatului, locuia Cleopatra Poenaru-Lecca, fiica pictorului Lecca și nepoata lui Caragiale, de care poetul era îndrăgostit. Într-o scrisoare datată 22 septembrie 1880, Titu Maiorescu notează în treacăt: "Eminescu, amorezat de D-na Poenaru-Lecca, găsește în această doamnă, cam corpolentă, multă inspirație". În adevăr, la data menționată, marele poet "se îndrăgostise mortal", cum opinează caustic Călinescu, de această femeie.
Modernitate și respect pentru tradiție
De Palatul ASE se leagă multe povești și statistici interesante. Spre exemplu, la 16 iunie 1926, s-a încheiat un contract cu tinichigiul Iogu, pentru confecționarea din tablă a ornamentului din vârful cupolei, existent și în prezent. Instalațiile de încălzire, canalizare, electrice și de telefonie au respectat cele mai moderne tendințe ale vremii. Instalația de încălzire și ventilație era, la momentul realizării, cea mai modernă din țară. Instalația de apă avea trei rețele, iar instalația de canalizare avea două componente: pentru preluarea apei menajere și pentru preluarea apei de ploaie. La rândul lor, instalațiile electrice erau de două categorii: de forță și de iluminat. Ele au fost realizate sub supravegherea "distinsului specialist ing. Leonida". Instalația electrică a fost făcută conform ultimelor norme ale Uniunii Electricienilor Germani. Și instalația de telefon, bazată pe tehnologia fabricii americane Ericson, se încadra în cele mai moderne standarde ale epocii: era automată (atât pentru interior, cât și pentru exterior). În fine, instalația de sonerie avea două componente: pentru clase și pentru chemarea oamenilor de serviciu, fiind produsă de fabrica Kabeefabrik und Drahtindustrie din Viena. De notat că primele modernizări ale Palatului ASE au fost făcute de regretatul rector Paul Bran. În perioada 2004-2008, s-a realizat cel mai important proiect de consolidare și modernizare a Palatului, în ansamblul său. Conceptul de modernizare, inițiat de rectorul Ion Gh. Roșca, a fost al integralității: se reface totul, de la acoperișuri, până la subsoluri. Se demolează toate improvizațiile din interiorul clădirii și Palatul se aduce, pe cât posibil, la configurația inițială, așa cum poate fi văzut în prezent.
300.000 de absolvenți într-un secol!
Integrate în Palat sunt două obiective care merită o deosebită atenție: Aula Magna și Sala de lectură "Victor Slăvescu". Aula adăpostește celebra frescă a Ceciliei Cuțescu-Storck, numită "Istoria negoțului românesc", realizată între anii 1932-1933. Pictura are 100 m?, este executată în ulei, pe glet de ipsos. Istoria negoțului "se citește" pe o spirală, de sus în jos. Este cea mai mare frescă din România, ca desen unic. Cu o arhitectură monumentală, largă deschidere spațială și bine iluminată, sala de lectură "Victor Slăvescu" a reprezentat, și ea, un pol de interes general. În anul 2005, a fost modernizată și s-a hotărât pictarea celor doi pereți din fundal. S-au ales lucrările "Geneză" și "Feerie" de Sabin Bălașa - ultimele fresce de mare anvergură ale artistului (decedat la 1.04.2008).
Pe lângă transformările instituționale, universitatea noastră a cunoscut un proces permanent de regenerare a corpului profesoral, acesta fiind îmbogățit cu dascăli de mare valoare, dintre care o mare parte au studiat și au obținut diplome de masterat sau doctorat la universități de prestigiu din întreaga lume. Am avut și avem, de asemenea, studenți și cursanți eminenți, care s-au remarcat, după absolvire, ca profesioniști de excepție în toate domeniile vieții economice și sociale, atât în România, cât și în străinătate. Astăzi, în băncile ASE studiază și cercetează 22.684 de studenți, la toate nivelurile, începând cu licența și continuând cu masteratul, doctoratul, cursurile postuniversitare sau cele postdoctorale. În istoria sa centenară, ASE a contribuit la șlefuirea destinelor a peste 300.000 de tineri, care se mândresc cu universitatea pe care au absolvit-o. ASE este astăzi o universitate de educație și cercetare avansată, acreditată instituțional de către ARACIS cu "grad de încredere ridicat", având programele de studii universitare ierarhizate în prima categorie.
Prof. dr. Ion Gh. Roșca - Rector al ASE, în perioada 2004-2012