Academia de Studii Economice (ASE) la 100 de ani

Cititor Formula AS
Înființată prin Decret Regal, la 6 aprilie 1913, sub denumirea inițială de Academia de Înalte Stu­­dii Comerciale și Industriale (AISCI), Aca­­demia de Studii Economice din București îm­plinește anul acesta un secol de existență.

Necesitatea înfiin­țării învățământului superior economic în Ro­mânia a fost sus­ținută încă de domnitorul Alexandru Ioan Cuza care, în mesajul adresat Camerei, în de­cembrie 1859, arăta: "Starea de azi a României și vii­torul ei cer nu­maidecât o facultate de știință eco­no­mică și ad­minis­trativă, pre­cum și o facultate de ști­ință agro­nomică, industrială și comercială". Din pă­cate, avea să mai treacă mult timp până când în­dem­nul marelui Cuza avea să fie împlinit. Până în 1913, pregătirea eco­no­mică se realiza în școli medii și su­perioare de comerț și în cadrul facultăților de Drept. Mai mulți tineri care studiaseră sau fă­cuseră doc­to­ratul în univer­sități din străinătate, în spe­cial în Germania și Franța, reîntorși în țară, sperau în înfiin­țarea unei facultăți de economie în România. Însă abia în octombrie 1912 s-a constituit o comisie, con­dusă de Nicolae D. Xenopol (fra­tele isto­ricului A. D. Xeno­pol), Ministrul Industriei și Comerțului, care să pre­gă­teas­că Proiectul de lege pen­tru înființarea unei Aca­­demii Comerciale în Ro­mâ­nia. Ti­tulatura noii insti­tuții urma să corespundă cu cea a unora din Occident: Aca­demia de Înalte Studii Co­merciale și Indus­tria­le. Iz­bân­da poartă am­pren­ta auto­rității po­li­tice a Primu­lui-Mi­nistru, Titu Ma­io­rescu, și a perse­verenței lui Nico­lae D. Xenopol. Inau­gu­rarea cursurilor s-a făcut la 1 no­iembrie 1913. Primul Rec­tor al ASE a fost An­ton Da­­vidoglu, mare ma­te­ma­tician. Între anii 1913 și 1926, ASE a funcționat într-un spațiu în­chiriat, aflat pe Ca­lea Vic­to­riei nr. 102, în apropierea Bi­bliotecii Centra­le Univer­si­tare. Din păcate, clădirea nu mai exis­tă, în locul ei fiind astăzi parcarea de la Ateneul Ro­mân.
Palatul, construit în­tre anii 1924-1926 (Cor­pul 1), a fost proiectat de arhitectul pro­fesor Grigore Cer­chez ("un bă­trân pro­fesor de arhitectură, decan al arhitec­ților"), ajutat de arhitectul Edmond Van Saanen-Algi și de arhitectul de control A. Cu­lina. Termenul de finali­zare a lucră­rii a fost fixat pentru 30 noiembrie 1924, cu o pena­litate de 5000 lei pe zi de întâr­ziere. Până la urmă, ter­me­nul de finalizare nu a fost res­pectat (era im­posibil) și nu s-au perceput nici penalizări.

"Pe lângă plopii fără soț"

Este posibil ca, pe locul pe care s-a construit Pa­la­tul ASE, să fi fost grădina cu "plopii fără soț" ai ma­relui poet Mihai Eminescu. Într-una din casele de­mo­late de pe strada Come­ta, pentru a face loc pala­tului, lo­cuia Cleopatra Po­e­naru-Lecca, fiica pic­to­­rului Lecca și ne­poa­ta lui Caragiale, de care poetul era în­drăgostit. Într-o scrisoare da­tată 22 septembrie 1880, Titu Maiorescu notează în trea­căt: "Eminescu, amore­zat de D-na Poenaru-Lecca, gă­sește în a­ceas­tă doamnă, cam cor­po­len­tă, multă inspi­ra­ție". În ade­văr, la data men­ționată, ma­rele poet "se în­dră­gos­tise mor­tal", cum opi­nează caus­tic Căli­nescu, de această femeie.

Modernitate și respect pentru tradiție

De Palatul ASE se lea­gă mul­te povești și sta­tis­tici inte­resante. Spre e­xemplu, la 16 iunie 1926, s-a înche­iat un contract cu tinichigiul Iogu, pentru con­fec­țio­narea din ta­blă a ornamentului din vârful cu­­polei, exis­tent și în prezent. Instalațiile de încălzire, canalizare, electrice și de telefonie au respectat cele mai moder­ne tendințe ale vremii. Instalația de încăl­zire și ven­ti­lație era, la mo­men­tul realizării, cea mai mo­dernă din țară. Ins­talația de apă avea trei rețele, iar instalația de cana­lizare avea două com­po­nente: pentru pre­luarea apei mena­jere și pentru preluarea apei de ploaie. La rândul lor, instalațiile electrice erau de două categorii: de forță și de iluminat. Ele au fost realizate sub supravegherea "distinsului specialist ing. Leonida". Insta­lația elec­tri­că a fost făcută con­form ultimelor norme ale Uniunii Electricienilor Ger­mani. Și instalația de telefon, bazată pe tehno­logia fabricii americane Ericson, se încadra în cele mai moderne stan­dar­de ale epocii: era automată (atât pentru interior, cât și pentru exterior). În fine, ins­ta­­lația de sonerie avea două componente: pentru clase și pentru chemarea oamenilor de serviciu, fiind produsă de fabrica Kabeefabrik und Draht­industrie din Vie­na. De no­tat că primele moder­ni­zări ale Palatului ASE au fost făcute de regretatul rector Paul Bran. În pe­rioada 2004-2008, s-a realizat cel mai im­por­tant pro­iect de con­so­lidare și moderni­za­re a Palatului, în an­samblul său. Conceptul de mo­der­nizare, ini­țiat de rec­torul Ion Gh. Roșca, a fost al integralității: se reface totul, de la acoperișuri, până la subsoluri. Se demo­lea­ză toate improvizațiile din interiorul clădirii și Pa­latul se aduce, pe cât posibil, la confi­gu­rația inițială, așa cum poate fi văzut în prezent.

300.000 de absolvenți într-un secol!

Integrate în Palat sunt două obiective care merită o deosebită atenție: Aula Magna și Sala de lectură "Vic­­tor Slăvescu". Aula adăpostește celebra frescă a Ce­­ci­liei Cuțescu-Storck, numită "Istoria negoțului ro­mânesc", realizată între anii 1932-1933. Pictura are 100 m?, este executată în ulei, pe glet de ipsos. Is­toria ne­goțului "se citește" pe o spirală, de sus în jos. Este cea mai mare frescă din România, ca desen unic. Cu o arhitectură monumentală, largă deschidere spa­țială și bine iluminată, sala de lectură "Victor Slă­vescu" a re­pre­zentat, și ea, un pol de interes general. În anul 2005, a fost modernizată și s-a hotărât pic­ta­rea celor doi pereți din fundal. S-au ales lucrările "Ge­neză" și "Fee­rie" de Sabin Bălașa - ultimele fresce de mare an­vergură ale artistului (decedat la 1.04.2008).
Pe lângă transformările instituționale, univer­si­ta­tea noastră a cunoscut un proces permanent de re­ge­nerare a corpului profesoral, acesta fiind îmbogățit cu dascăli de mare valoare, dintre care o mare parte au studiat și au obținut diplome de masterat sau doc­torat la univer­sități de prestigiu din întreaga lume. Am avut și avem, de asemenea, studenți și cursanți emi­nenți, care s-au re­marcat, după absolvire, ca pro­fesioniști de excepție în toate domeniile vieții eco­no­mice și sociale, atât în Ro­mânia, cât și în străinătate. Astăzi, în băncile ASE stu­diază și cercetează 22.684 de studenți, la toate nive­lurile, începând cu licența și con­tinuând cu masteratul, doctoratul, cursurile post­uni­versitare sau cele postdoc­torale. În istoria sa centenară, ASE a contribuit la șle­fuirea destinelor a peste 300.000 de tineri, care se mân­dresc cu univer­si­tatea pe care au absolvit-o. ASE este astăzi o uni­ver­sitate de educație și cercetare avansată, acreditată instituțional de către ARACIS cu "grad de încredere ridicat", având programele de studii univer­sitare ie­rarhizate în prima categorie.

Prof. dr. Ion Gh. Roșca - Rector al ASE, în perioada 2004-2012