Comemorarea a 24 de ani de la moartea monahului Nicolae Steinhardt de la Rohia și caterisirea preotului Nicolae Picu de la biserica "Sf. Mina"din Constanța. Cei doi oameni ai Bisericii sunt asemănători, nu doar prin prenume, ci și prin felul în care înțeleg ortodoxia.
Steinhardt scria, în cartea Dăruind vei dobândi, că "Hristos a fost un aristocrat desăvârșit, în înțelesul etimologic al termenului, un mare Senior, un Cavaler care ne-a lăsat drept moștenire discreția (când postim, când ne rugăm, când facem milostenie), iertarea, puterea de a uita răul ce ni s-a făcut, nobila putere de a ne ruga pentru cei ce ne urăsc, dărnicia, sila de contabilitate și socoteli, de grija pentru bănuți și părăluțe [...], care nu a tremurat și nu a bolborosit vorbe de scuză în fața sinedriului ori a dregătorului, care mereu a dăruit și a răsplătit boierește, clătinat și îndesat, har peste har, însutit, înmiit, a înmulțit pâinile, peștii și vinul, a binecuvântat și a iubit belșugul."Și, spune Steinhardt, Hristos ne-a "înnobilat, căftănit prin credință și apa Botezului Duhului Sfânt". De la botez înainte, numai de noi depinde să ne ținem rangul.
Părintele Nicolae Picu și-a asumat această "boierie întru Hristos"și a construit la Constanța, în 1993, o biserică și un așezământ social pentru persoane nevoiașe și copii cu dizabilități. Timp de 20 de ani, toată râvna sa a fost pentru a-i ajuta pe cei în necaz. Și a făcut-o fără odihnă, cu multă rugăciune și mare zbucium, ruinându-și sănătatea, dar fără să se plângă vreodată și fără să ceară ajutor de la mai marii săi. Atât a cerut, în vremea ÎPS Lucian, de la Arhiepiscopia Tomisului, de care depinde: binecuvântare, și a primit-o. Însă, în toamna lui 2012, ÎPS Teodosie a apreciat că filantropia bisericii "Sf. Mina"trebuie oprită, iar banii dirijați către Arhiepiscopie. Din fericire, biserica și așezământul "Sf. Mina"sunt în proprietatea unei asociații omonime, care a respins dispoziția ierarhului. Drept care, după mai multe luni de hărțuire, pe 12 martie a.c., ÎPS Teodosie l-a caterisit pe părintele Picu, ca pedeapsă pentru "neascultare". În plus, ierarhul a făcut plângere penală împotriva părintelui Picu, pe care l-a acuzat de cheltuirea banilor bisericii, pentru îngrijirea copiilor cu handicap, deși aceste cheltuieli fuseseră aprobate.
Episodul îl arată pe ÎPS Teodosie nu ca pe un "boier întru Hristos", ci drept un prințișor al Bisericii, pentru care primează - nu exemplul Domnului, ci voia personală, orgoliul, ranchiuna și nevoile sale materiale. Arhiereul a vrut să arate cine e stăpânul peste cei mai mici, uitând că ar trebui să-l slujească pe adevăratul Stăpân.
Abuzul ar putea fi îndreptat de Sfântul Sinod, mai ales că toți enoriașii părintelui Picu s-au solidarizat cu acesta, iar biserica a fost închisă de Asociația "Sf. Mina". Însă, nădejdea e mică și la Sinod, pentru că atitudinea asupritoare a ÎPS Teodosie nu e singulară printre ierarhii noștri. Luna trecută, de pildă, PS Petroniu Florea, episcopul Sălajului, a stârnit revolta credincioșilor de la biserica "Sf. Ștefan"din Zalău, încercând să-l mute disciplinar pe preotul paroh Ioan Coste, în mod abuziv. Până la urmă, dragostea enoriașilor a învins, părintele n-a fost îndepărtat de "turma"sa. Poate că dragostea va ieși biruitoare și în cazul părintelui Nicolae Picu. Dar rămâne îngrijorătoare tendința ierarhilor noștri de a-și transforma supra-numele de "prinți ai Bisericii"într-un jenant renume de prințișori năzuroși, văduviți de aristocrația duhului, sau, ca s-o spunem pe șleau, de ciocoi.