TIA ȘERBĂNESCU - "Cea mai bună metodă de a afla programul de guvernare al USL este să întoarcem pe dos promisiunile electorale"

Analiza politică a lunii ianuarie

"E de mirare că USL a putut să păcă­lească atâta lume"

- Confirmarea la guvernare prin alegeri a USL ne-a adus un început de an cu noi taxe și impozite, creșterea celor vechi, stagnarea salariilor, bâlbâieli grave în administrație, planuri controversate de schimbări în Sănătate și Educație și nicio măsură economică majoră. Ăsta să fie programul de gu­vernare al USL, anunțat în promisiunile electorale?

- Da, ăsta e! E de mirare că USL a putut să păcă­lească atâta lume, după ce s-a aflat șapte luni la gu­ver­nare înainte de alegeri, deși a dat de pe atunci semne alar­mante în privința intereselor sale, a modului discre­ționar în care înțelege să exercite puterea. Dacă se cunoaște ceva după primele nouă luni trecute deja din guvernarea USL este fotogenia de om "împlinit" a d-lui prim-mi­nistru Victor Ponta, care arată de parcă ar fi însărcinat în luna a noua. Și domnia sa, ca și d-l Crin Antonescu, s-a rotunjit bine în acest răstimp. Sigur, este știut că politicienii nu-și țin în general promisiunile electorale, dar măcar câteva puncte-cheie tot ar trebui să urmă­rească. Intențiile guvernului Ponta ne vor rămâne ne­cunoscute până, eventual, în momentul luării deciziilor. Pentru că d-l Ponta se contrazice de la o zi la alta, când nu de la o oră la alta. Așa încât nu știi la ce să te aștepți și dacă ce spune astăzi e valabil și mâi­ne. De atâtea ori s-a răzgândit cu privire la chestiuni importante, încât nu mai avem certitudinea, nici când eliberează hotărâri de guvern sau ordonanțe de urgență, căci și ele pot fi schimbate peste noapte.
Cea mai sigură metodă de a afla programul de gu­ver­nare a USL este să întoarcem pe dos promisiunile sale electorale. Tot ce a criticat d-l Ponta pe când era în opoziție face acum cu asupra de măsură. Se opunea revizuirii Constituției? Ei, acum vrea să facă revizuirea în galop. Se opunea reîmpărțirii administrative a țării, regionalizării? Acum vrea s-o facă urgent. Se opu­nea comasării alegerilor de orice fel? Acum vrea să coma­se­ze alegerile pentru Parlamentul European cu cele pen­­tru Președinția României. Tuna și fulgera contra în­cer­cării de privatizare a Cuprumin de către guvernul Un­­gu­reanu, considerând-o o "trădare a inte­re­sului na­țio­­nal", acum a găsit "soluția" intrării în in­sol­vență, ca­re reduce orice șansă de privatizare, extinsă și la Olt­chim și la alte întreprinderi importante. A criti­cat bu­getele guvernelor Boc și Ungureanu, ca fiind "un model greșit de austeritate", și a promis că se va feri de cuvântul "austeritate". Într-adevăr, s-a ferit, i-a zis "bu­get de disciplină financiară", dar tot aia înseam­nă. Nici n-a trecut luna ianuarie și s-au înființat o serie de taxe. Ce-i drept, n-a scăpat nimeni, guvernul Ponta lovește de sus până jos și de la stânga la dreapta, toate cate­go­riile sociale. Marile companii au fost taxate cu trei taxe una după alta, cele din domeniul energiei, pe transport și exploatare. De unde își recuperează banii aceste firme? Din preț, care va crește. Deci, bu­getul se face pe spinarea românului. Sunt impozitați acum și țăranii, deși agricultura noas­tră nu e pe roze și ține mai mult de bunăvoința vre­mii, decât de posibilitățile fermierilor. În loc să-i lase pe țărani să se dezvolte, îi aduce în sapă de lemn, ca apoi să fie nevoit statul să le dea ajutoare sociale. Când guvernul Boc a introdus impozitul for­fetar, USL a sărit, în frunte cu doamna Maria Grapini, mama IMM-urilor, spu­nând că a omorât nu știu câte firme. În fața acestor cri­tici, guvernul Boc a cedat și a scos impozitul forfe­tar. Ei, astăzi, USL reintroduce impozitul forfetar pen­tru IMM-uri, în loc să le lase să se dezvolte, să poată crea locuri de muncă. IMM-urile ar putea să ne salveze în timp, de criză. Vor să im­po­zi­teze suplimentar și sala­riile bugetare, care trec de 4.000 de lei. Să vedem ce soluții constituționale și legale va găsi d-l Ponta, pentru că apare o discriminare a sala­riaților de la stat față de cei de la privat. USL a promis în campanie că va aplica impozitarea re­gre­sivă, adică să rămână taxa de 16% pentru salarii mai mari, și să fie aplicată o cotă de 12% și respectiv 8 % pentru sala­riile mai mici. Or, acum se păstrează pentru toți 16%, dar sunt impozitați în plus bugetarii cu peste 4.000 de lei. O altă pro­mi­siune încălcată este aceea că nu vor mări bugetul Parla­mentului.

- Parlamentarii nu doar că și-au mărit bugetul, dar și-au asigurat și o supraimunitate în fața Justiției. În statutul lor au prevăzut că cererea de reținere, arestare sau percheziție a deputatului ori a sena­to­rului trebuie "să conțină temeiul probelor relevante", pe care procurorii trebuie să le pună la dispoziția Parlamentului.

- De bine ce așteaptam raportul pe Justiție al Co­misiei Europene, de care depinde aderarea României la spațiul Schengen, Parlamentul a confirmat Comisiei Europene, prin această modificare în Statut, că încearcă să se substituie Justiției și că încalcă separația puterilor în stat.

"Tare mă tem că CSM va fi compromis"

- Preocuparea USL pentru controlul Justiției, ma­nifestă încă de la preluarea puterii în mai, anul trecut, a dus la un lung război, din care s-a consumat recent un alt episod important: președintele Traian Băsescu a respins propunerile ministrului Justiției, Mona Pivniceru, pentru conducerea Parche­tului General și a Departamentului Național Antico­rupție.

- Nu știu cine le-ar fi putut accepta, mai ales după ce interviurile pentru desemnarea candidaților au fost televizate și am putut vedea calitatea celor selectați de dna Pivniceru. Cum să pui șef la DNA un procuror ca d-l Ioan Irimie, care de mai bine de un an nu instru­mentase niciun dosar și care părea adus de pe Lună? Cum să validezi în funcția de procuror general pe unul ca d-l Tiberiu Nițu, care a uzat de funcția sa pentru a-și lua certificat de revoluționar, în baza căruia a primit un teren, deși în decembrie 1989, era militar în termen și a tras în manifestanți? Procedura de desemnare a șefilor acelor două parchete se va relua. Acum însă există o dispută între ministrul Justiției și președintele Băsescu, care ar vrea să schimbe regula, iar propunerile să nu mai vină de la ministru, ci de la CSM, cu avizul mi­nis­trului. Tare mă tem că va fi compromisă această instituție, ceea ce, prac­tic, echivalează cu desființarea ei.

"PSD și PNL se fură unul pe altul la cântar, dar sunt departe de despărțire"

- Între timp, USL a început să aibă probleme interne. Observăm că între PSD și PNL se înmulțesc neînțelegerile, iar în PNL există un început de răz­meriță, în fruntea căreia se află Andrei Chiliman și Călin Popescu Tăriceanu, care au și fost ame­nințați cu excluderea din partid. Sunt semnele unei dezin­te­grări, ori inerente incidente de parcurs?

- Cei doi au fost acuzați de Crin Antonescu că sunt "marionetele lui Băsescu", de parcă liderul PNL n-ar ști foarte bine că prima încercare de demitere a pre­șe­dintelui a fost inițiată de Tăriceanu. Dar "cauza Băses­cu" a devenit o scuză bună pentru toate nerealizările, con­flictele și eșecurile USL. "Câte am fi făcut noi dacă nu era Băsescu" - spun liderii USL. Probabil că au drep­tate, că și așa au făcut destule, de au speriat Uniu­nea Europeană! USL a avut o strategie de campanie de a-i demoniza pe d-l Băsescu și pe toți aliații domniei sale. Iar acum, USL nu mai știe cum să schimbe placa. Pe de altă parte, ruptura din USL, pe care a tot mizat PDL - care nici nu și-a mai făcut altă strategie, în afară de a aștepta să se elimine adversarii unii pe alții - nu e încă prea mare. Îi țin la un loc în continuare interesele. Si­gur că n-au încredere unii în alții, că se înghiontesc pe unde se prind și că încearcă să se fure la cântar. De aici a și pornit o mică dispută între ministrul Econo­miei, Varujan Vosganian, și premierul Victor Ponta, pentru că ministerele liberale au cam fost golite de con­ținut, în favoarea miniștrilor PSD. De exemplu, a pri­mit liberalul Vosganian Ministerul Economiei, dar Ener­gia, unde sunt banii mulți, a fost dată unui pese­dist; a fost numit liberalul Relu Fenechiu la Trans­por­turi, dar CNADNR, care face grosul banilor, a fost dată unui pesedist. Se vede clar că, în acest guvern, PSD este vioara întâi. Toate măsurile sunt date de PSD. Cu toate astea, USL nu se poate rupe deocamdată, pentru că fiecare componentă ar avea prea mult de pierdut.

"N-ai ce să opui acestei ocupații totale"

- Ce șansă dați tandemului Tăriceanu-Chiliman?

- În privința divergențelor din PNL, Crin Anto­nes­cu este în postura să-și impună fără probleme punctul de vedere. A adus partidul la cea mai mare cotă elec­torală pe care a avut-o vreodată, a băgat mulți oameni în Parlament, este cel care împarte acum slujbe, favo­ruri, bani. Crin Antonescu e jupânul, el le dă pâi­ni­ca și confortul. Așa că majoritatea vor tăcea și vor în­ghiți, oricât le-ar displăcea cum conduce. Deci, re­vol­ta tan­demului Tăriceanu-Chiliman e mult zgomot pen­tru ni­mic. Las' că nici Popescu Tăriceanu nu e o al­ter­­na­tivă. Ce mare viitor poate să aducă dumnealui PNL? A fost premier, a băgat țara în deficit bugetar ma­jor, a ri­sipit banii. Pe plan politic, a trădat Alianța DA, a dat afară de la guvernare PDL, l-a suspendat pe pre­șe­din­tele Băsescu. E chiar trist că PNL a ajuns să se­me­ne până la identificare cu PSD, să nu mai aibă identitate și niciun cuvânt de spus la guvernare și, pe acest fond, să nu aibă o echipă alternativă pentru conducere, pentru a se putea redresa la un moment dat. Nici în tabăra Opo­ziției, de altfel, nu e niciun fel de lumină. Atunci când Puterea are 70% din Parlament și nu se sfiește să folosească această majoritate după bunul plac, în pofi­da oricăror legi și reguli, să n-ai nici o Opoziție coa­gu­lată, coerentă și activă, e de-a dreptul deprimant și pe­riculos pentru o țară. N-ai ce să opui acestei ocupații to­tale. Mai mult, asistăm la gesturi politice din partea Opoziției, care ne lasă fără grai. Câtă pricepere politică tre­buie să ai, ca să-l inviți în partidul tău pe Călin Po­pes­­cu Tăriceanu, așa cum a făcut Mihai Răzvan Ungu­reanu? Ce ai putea construi cu un dușman vechi, care te-a și dat afară de la guvernare, admițând că ar vrea să ți se alăture? Cu trădătorii poți dărâma, dar nu să cons­­truiești.

"Opoziția de dreapta e într-o asemenea confuzie, încât nu mai este în stare de nimic"

- ARD s-a desființat. Liderii partidelor care au compus-o se războiesc în declarații. Pe de altă parte, unele minți lucide din PDL au atras atenția că decep­țiile produse de CDR, Alianța DA și ARD nu pot fi compensate decât prin crearea unei forme politice noi. Se aude că "reformiștii" din PDL vor să plece la Forța Civică a lui Ungureanu sau la Noua Republică a lui Mihail Neamțu. Credeți că e o soluție migrarea spre un partid nou sau ar trebui ca "reformiștii" să rămână în PDL și să încerce să preia frâiele?

- Cred că Opoziția de dreapta e într-o asemenea confuzie, încât nu mai este în stare de inimic. După bătaia încasată în alegeri, e ca boxeurul pus la podea, care nu mai gândește limpede. Deci, tot ce propun ei este lipsit de coerență, realism și, până la urmă, de să­nătate. N-au niciun lider în jurul căruia să se gru­peze. S-a terminat și cu mitul Vasile Blaga - marele strateg și organizator de partid, care a intrat în Parlament nu­mai prin sacrificarea altora din propria formațiune. De altfel, Vasile Blaga nici nu a fost un lider de dreapta, iar PDL trebuie să devină un partid de dreapta, căci pe stânga nu mai e loc. Vasile Blaga e un fel de Frunzăver­de mai îngălbenit, seamănă foarte bine cu liderii PSD. În ce privește revenirea lui Emil Boc, sugerată de Ele­na Udrea, nu e o variantă câștigă­toare. Fostul pre­mier trebuie să aștepte până ce lumea capătă destulă dis­tanță, pentru a putea evalua corect guvernarea sa. Pe scurt, Opoziția de dreapta nu are nici soluție pentru închegarea ei, nici variantă de lider, nici o propunere cu șanse de candidat la președinția statului. S-ar putea ca pentru întărirea Opoziției să fie necesar mult mai mult timp decât ar fi de dorit pentru o viață politică sănătoa­să.