LEACURI DE LA CITITORI

Cititor Formula AS
Din experiența unui învățător de țară

Mă numesc Brujan P. Gh., învățător pensio­nar, gradul didactic I, domiciliat în loca­litatea Motru, județul Gorj. Încă de la înce­put vă doresc în noul an "La mulți ani", să­nătate, noroc și tot ce vă doriți. Noi suntem mulțumiți că exis­tați, că ajutați oamenii nevoiași în limita posi­bilităților și, în general, ajutați pe toată lumea care vă citește, în special cu tratamente naturiste care sunt de un real folos. Vă trimit și eu mai multe rețete pe care le-am experimentat zeci de ani, am tratat multe per­soane cu ajutorul lor.

Varicele se tratează cu argilă

Pentru un asemenea tratament este nevoie de o pungă de argilă medicală, care se găsește la Plafar sau farmacii. Argila se varsă într-un vas cu gura largă și se acoperă cu o cantitate de apă în așa fel încât, după ce este amestecată, să se obțină o pastă omoge­nă. Această pas­tă se pune pe regiunea afec­tată de varice. Stra­tul de argilă trebuie să nu de­pășească 1,5 cm grosime, să acopere bine re­giunea, iar piciorul în acest loc se banda­jează cu o fașă de pânză. Cataplasma de ar­gi­lă pentru varice se lasă o oră pe gambă, apoi se spală, apli­când o altă cataplasmă pes­te câteva ore. Dacă apare senzația de frig sau de durere, se va îndepărta imediat. De ase­menea, dacă argila se usucă, trebuie apli­cată rapid altă cataplasmă, iar rămășițele uscate se vor curăța cu apă călduță.
E important de reținut că, pentru a po­ten­ța efectul argilei, este indicat și un tra­ta­ment dezintoxicant, care să conțină suc de lămâie și o alimentație bogată în fructe și legume. În altă ordine de idei, e bine de știut că în stadiul inițial al curei se poate ma­nifesta o aparentă agravare a afecțiu­nii, care nu trebuie însă să sperie.

Rețetă pentru negi

Era în vara anului 1954, când mai aveam o lună până terminam Școala Pe­da­gogică din Turnu Severin, deci luam diploma de învățător. Eram distrus, pen­tru că de la un coleg de bancă mă infec­tasem cu negi la degetul mare și arătător la mâna dreaptă. Oricât aș fi ascuns cele două degete să nu fie observate de elevi era imposibil, pentru că atunci când scriam cu creta la tablă se obser­va. Erau mulți și mari. Parcă-i văd și acum. Mă trata­sem la poli­clinică, timp de trei săptă­mâni, dar în zadar. Am între­bat niște colegi care locu­iau în Turnu Severin dacă știu pe cineva care se ocupă cu tratamente natu­ris­te și așa am aflat de o femeie în vârstă de 93 ani, care mi-a dat un tratament și m-a vin­decat într-o săptă­mână.
Mai întâi, mi-a spus să aduc o lamă nouă, am dezin­­­fectat-o cu alcool sanitar și am tăiat din negi atât cât s-a putut. Apoi mi-a dat un bețișor la capătul căruia a pus vată medicinală (l-a înfășurat) și am mers aproa­pe de casă, pe un teren viran (locuia la marginea ora­șului). L-a introdus la subțioara unei frunze de la un scaiete (unde era apă din rouă), care face ca fructe niște capsule mai mari decât castanele, care au ghimpi (i se mai spune și laur), dimineața când este rouă, și am dat cu ea peste negi. Nu simți nici o durere. Dădeam zilnic, de 2-3 ori pe zi, și după 6-7 zile, nu a mai rămas nici urmă de negi. Pe la școlile pe unde am um­blat, am tratat mulți elevi care aveau negi. Am tratat și alte per­soane. Consider că nu există alt leac mai bun și mai ieftin: rouă de pe scaieți.

Alte metode naturiste pentru tratarea negilor

• Propolis

Se tamponează negii și porțiunea din jurul lor cu tinctură de propolis, apoi se apli­că un plasture pentru a fixa în felul acesta tifonul înmuiat în soluție alcoolică de pro­polis (20%). o Se aplică comprese cu flori de gălbenele, mai multe zile la rând, de seara până dimineața, pe zona unde au apărut ne­gii. Se consumă, de asemenea, și infuzie din flori de gălbenele: 10 g flori la 100 ml apă clocotită.

• Rostopască

După ce s-au tăiat negii cu lama, cât se poate de mult, s-au dezinfectat și s-au frecat cu piatră ponce, este bine să se tamponeze de 5-6 ori pe zi locul bol­nav cu suc de rostopască. Mai bun este sucul din rădăcină de rostopască, este mai eficient. Cu sucul de rosto­pască se poate trata tot timpul anu­lui, in­clu­siv iarna, pentru că planta este tot timpul verde, chiar și sub ză­padă.

• Usturoi

După ce se curăță cât se poate de bine negii cu lama dezinfectată și nouă și cu piatra ponce, se folosesc cataplasme cu usturoi ras, de seara până dimineața.

• Ulei de ricin

După ce se curăță negii bine cu o lamă nouă și cu piatră ponce, se tamponează ușor negii dimineața și seara cu ulei de ricin.
Aceste rețete le-am aflat de la bătrânii din co­mu­nele unde am funcționat ca învă­țător și director de școală de centru (clasele I-VIII).

Leacuri pentru bube

Era în iarna anului 1945. Aveam 12 ani. Mămica m-a trimis cu treburi la o veci­nă. A trebuit să mai ză­bo­vesc pentru că îi fă­cea baie fetiței sale de câteva luni. După baie, în timp ce o alăpta, cu un pieptăn lat, de os, îi rupea bubele (era ca o coajă com­pactă de bube pe partea superioară a capu­lui). Du­pă ce se înmuiaseră în apă călduță și se rupeau cu pieptenele, ungea su­pra­fața ca­pului cu o alifie luată de la medici. Prima dată a încercat cu o rețetă luată de la medi­cul din comună. Nu a dat rezultate. Apoi a mers pe rând la Baia de Aramă, Turnu Severin și Craiova, la medici de specia­litate, care i-au dat rețete și le-a pregătit la farma­cii, dar în za­dar. După ce rupea bubele, ră­mânea carne vie. Co­pila tre­buia tot timpul înfășată, pusă pe cap căciuliță și urmă­rită pentru că le rupea cu dege­tu­țele. Plân­gea tot timpul. No­rocul a făcut să vină o femeie în vârstă (rudăriță), cu fuse pentru tors, furci, linguri din lemn, tocă­toare, mă­turi de mesteacăn. După ce a avut un schimb de vorbe cu rudărița, aceasta i-a dat o rețetă de alifie, cu care să ungă din două în două zile capul fetiței, până se vindecă. A dat doar de opt ori și s-a vin­decat com­plet. Persoana respectivă are acum 68 de ani, este pen­sionară, are co­pii, nepoți, înfățișare plăcută și un păr ne­gru și bogat. Nu știu ce se putea întâmpla dacă nu era rudărița.
Iată rețeta: Se ia o mână de boabe de fasole colo­rate ("nemțească", cum spu­nea ea), adică de la fasole cu arac, se pră­jesc bine, ca și cafeaua, aproape se ard, și se pisează. Apoi se adaugă funingine de la coșul sobelor de la țară sau oraș, care se încălzesc cu lemne, în cant­ități egale (adică tot o mână) și se ames­tecă cu unt proaspăt de la vaci, oi sau capre, nu din comerț, până se omoge­ni­zează și se face ca o alifie. După același procedeu, adică după ce se face baie și se rup bubele, se dă cu această alifie din două în două zile. Fetița s-a vindecat complet, fără să rămână urmă sau semne. Martor este tot satul, care s-a minunat de această vindecare mira­culoasă, iar cu această rețetă s-au mai vindecat și alte feluri de bube. Eu însumi, în calitate de învățător (având o vechime de 43 ani și șase luni, m-am pen­sionat în anul1997) am tratat mulți elevi care aveau bube, în special la gură. Nu cred că există altă rețetă mai bună. Această rețetă am spus-o la cercurile noastre pedagogice și consfătuirile cadrelor didactice anuale, care se țineau la începutul lunii sep­tembrie, pentru a afla învățătorii și educatoarele, ca să trateze eventualele cazuri de îm­bolnăviri. De la cadrele didactice mai în vârstă și de la bătrânii satelor pe unde am funcționat, am aflat și alte rețete pe care le-am ex­perimentat de-a lungul ani­lor, unele pentru prevenire la copii și adulți. Iată câteva:

Alte leacuri pentru bube

Bube la copii mici

• Ca să aperi copilul de bube, se pune în scăldătoare turiță sau lipicioasă (Galium aparine), iarbă de șoaldină (Sedum acre), sclipeți (Potentilla erecta), rădăcini de ce­rențel (Geum Urbanum) ori vătămătoare (Anthyllis Vulnearia).

• Zgrăbuțele (bube mici pe față) se spa­lă, apoi se leagă cu frunze de orbalț (Ac­taea Spicata) spălate și apoi fierte în lapte.

• Bubele de pe față la copii se ung cu smântână dulce ori cu spumă de pe laptele abia muls și încă nefiert.

• Eczemele de pe față se spală dimi­neața și seara cu zer rămas de la făcutul brânzei proaspete de vaci, apoi se ung cu cai­mac de lapte fiert.

• Bubele de pe trup se spală de câteva ori pe zi cu fiertură de frunze de nuc și de coada-calului.

• Pentru bube dulci mai poți lua 10 crenguțe de măr, le fărâmi și le strivești, după care le fierbi. Cu zeama aceea e bine să te ștergi cât mai des pe piele, fără a freca, după care să atingi bu­zele cu tinctură de nuc.

•  Pentru orice fel de bubă e bine să faci fiertură de pătrunjel, însă mai tare este cea din rădăcină, în care să pui și frunze de brei de câmp ori de pădure (Mercu­rialis annua). Frunzele de brei și de pătrunjel fierte în lapte alină durerea și la afte, trânji și orice umflătură. Când sparge buba, să iei atunci frunze de ca­lomfir și să le speli bine. Apoi le strivești și le pui deasu­pra să se închidă rana și să nu se infecteze iar.


Curățarea corpului de otrăvuri

Primăvara, devreme, când alunul își lun­geș­te mâți­șorii, se adună pentru a fi folosiți la ceaiuri contra răcelii, la stricarea stomacului și la curățarea corpului de otrăvuri. Ceaiul se face opărind 1 lingură de mâți­șori cu o cană de apă clocotită. Vasul se acoperă pentru 10 mi­nute. Este bine să folosim două căni pe zi. Pri­măvara, când corpul este încărcat de hrana grea de peste iarnă, fac minuni, mai ales la copii și bătrâni.
Mă opresc aici cu rețetele și sper că veți pu­­blica majoritatea lor. Vă mulțumesc anticipat,

GHEORGHE BRUJAN - Motru, jud. Gorj