Așa cum îi stă bine unei rădăcini care se odihnește cinci luni pe an, în vremea anotimpului rece, rădăcina sau, mai exact, rizomul valerianei este printre cele mai bune somnifere din lume. De aceea, valeriana este și cea mai folosită plantă medicinală, aproape jumătate de milion de tone de rizom fiind culese în fiecare an pe glob. Iar efectele sale terapeutice foarte puternice sunt recunoscute chiar și de către cei mai înverșunați adversari ai terapiei naturale. Nici nu e de mirare, întrucât odoleanul, cum i se mai spune în popor, are o tradiție de peste patru mii de ani, fiind o plantă magică și medicinală de referință, atât în Europa, cât și în Asia. În ultimele patru decenii, i-au fost dedicate sute și sute de studii medicale, care toate atestă același lucru: valeriana este una dintre cele mai eficiente ierburi de leac. Ținta predilectă a acestei plante sunt tulburările emoționale, precum și bolile fizice asociate lor, ceea ce și explică atenția deosebită care i-a fost acordată în vremurile noastre, care stau sub semnul tensiunii emoționale și al stresului psihic. În cele ce urmează vom afla câteva dintre tainele acestei plante medicinale:
Carte de vizită
Numită popular odolean sau gușa porumbelului, denumirea științifică este Valeriana officinalis. Este o plantă ierboasă, înaltă de un metru-un metru și jumătate, care crește spontan în locurile umede și nisipoase, cu pământ afânat, din zonele de deal și de munte. Are florile de un roz palid, cu un miros slab, dulceag, la fel ca și frunzele. Rădăcina este puternică și bine dezvoltată (în ea sunt depozitate peste iarnă substanțele de rezervă), având mirosul specific de valeriană: dulceag-înțepător și destul de neplăcut, ușor emetic (vomitiv). Pentru terapie, se folosește rădăcina recoltată primăvara, foarte devreme, sau la sfârșitul toamnei.
Administrarea valerianei
Tinctura de valeriană
Este forma de administrare clasică, tinctura de valeriană fiind printre cele mai folosite medicamente din secolul trecut. Iată metoda de preparare: se pun într-un borcan cu filet douăzeci de linguri de pulbere de rădăcină de valeriană, peste care se adaugă două căni (500 ml) de alcool alimentar de 70 de grade. Se închide borcanul ermetic și se lasă la macerat, vreme de două săptămâni, într-un loc călduros, după care se filtrează, iar tinctura rezultată se pune în sticluțe mici, închise la culoare. Se administrează din acest remediu de patru ori pe zi, câte 50 de picături diluate în puțină apă.
Pulberea
Se obține prin măcinare cât mai fină, cu râșnița electrică de cafea, a rădăcinilor de valeriană uscate. Depozitarea pulberii se face în borcane de sticlă închise ermetic, în locuri întunecoase și reci, pe o perioadă de maximum două săptămâni (deoarece uleiurile sale volatile se evaporă rapid). De regulă, se administrează de 3-4 ori pe zi câte o jumătate de linguriță rasă de pulbere de valeriană pe stomacul gol.
Extractul uscat
Este fenomenal în tratamentul insomniei, anxietății, atacurilor de panică, al bolilor acutizate pe fond de stres. Extractul se obține la rece, prin dizolvarea principiilor active ale valerianei într-o soluție alcoolică, care apoi se concentrează prin uscare. Astfel se obține un produs ca un praf fin, brun, extrem de concentrat - echivalentul, ca principii active, a zeci de grame de pulbere de valeriană fiind conținut în doar câteva sute de miligrame din acest extract. Din extractul de valeriană, de regulă ambalat sub formă de capsule, se administrează câte 200 miligrame, de trei ori pe zi.
Infuzia combinată
Se pun 3-4 linguri rase de rădăcină de valeriană mărunțită la macerat în jumătate de litru de apă, vreme de 8-10 ore, după care se filtrează. Preparatul rezultat se pune deoparte, iar planta rămasă după filtrare se fierbe în încă jumătate de litru de apă vreme de cinci minute, după care se lasă să se răcească și se filtrează. În final, se amestecă cele două extracte, obținându-se aproximativ un litru de preparat care se folosește intern (1-2 căni pe zi).
Valeriana și insomnia
La început de februarie, când soarele începe să prindă puteri și ziua se mărește, încep și insomniile. La mulți dintre noi, somnul devine mai agitat, mai puțin odihnitor și cu treziri mai dese. Ce e de făcut? Un studiu german efectuat în 2001 conchidea astfel: "Multe plante și remedii naturale pot fi recomandate contra insomniei, însă doar în cazul valerianei eficiența poate fi garantată". Nenumărate teste clinice, făcute pe pacienți de toate vârstele și care sufereau de diferite tipuri de tulburări de somn, arată eficiența valerianei ca sedativ și somnifer. Administrarea de extract de valeriană înlătură dificultatea de a adormi, micșorează semnificativ procentul de treziri nocturne, favorizează apariția fazei de somn profund fără vise (etapa cea mai odihnitoare a somnului). Cu alte cuvinte, valeriana ajută la mărirea perioadei de somn și - foarte important - îmbunătățește calitatea acestuia. Se fac tratamente de câte 6 săptămâni, în care se administrează seara, la ora 7, și înainte de culcare, câte 1-2 capsule cu extract de valeriană. Efectele evidente de îmbunătățire a somnului apar după 3 săptămâni de administrare, în cazul valerianei efectul fiind cumulativ.
Valeriana și atacurile de panică
Sunt o consecință directă a tulburărilor emoționale de tipul anxietății, tulburări care adesea nici măcar nu sunt conștientizate de persoana în cauză, până la primul atac. Or, valeriana este (alături de o plantă exotică - kava-kava) cel mai bun remediu natural anti-anxietate din lume. Rezultatele cele mai evidente apar după 4 săptămâni de tratament, care va consta în administrarea a 1-2 capsule de valeriană de 3 ori pe zi. Tratamentul se face vreme de două luni, cu 14-21 de zile de pauză. Are efecte similare ca intensitate cu cele ale medicamentelor anxiolitice de intensitate slabă și medie, dar fără efectele adverse majore ale acestora. Cu timpul, emotivitatea scade, reacțiile subiectului la stres sunt tot mai bune, iar relaxarea sa în timpul somnului (dar nu numai) se îmbunătățește. La pacienții care suferă de mai mult timp de atacuri de panică sau care au și o componentă depresivă, în timpul pauzei de la cura cu extract de valeriană se recomandă un tratament cu capsule cu extract de sunătoare.
Valeriana și bolile de inimă
Cu ajutorul valerianei se tratează în mod special tulburările cardiace care apar pe fond de stres și de anxietate. Un studiu efectuat pe un lot de 480 de persoane a demonstrat că administrarea extractului de valeriană, câte 200 mg de trei ori pe zi, diminuează rata bolilor cardiace care apar pe fond de stres, în special a aritmiei și a ischemiei cardiace. De asemenea, administrarea valerianei a redus sentimentul subiectiv de stres la subiecții testați și a îmbunătățit activitatea inimii (acțiune pusă în evidență prin analizarea evoluției electrocardiogramelor celor tratați). Apoi, un studiu făcut în China, în anul 2003, arată că tratamentul cu valeriană are efecte benefice pentru 88% din pacienții cu anghină pectorală. Crizele dureroase de anghină pectorală au scăzut în intensitate și s-au rărit în urma administrării valerianei, la fel ca și sentimentul subiectiv de panică din timpul crizei. Se administrează de trei ori pe zi, 1-2 capsule cu extract de valeriană, în cure de 40 de zile, cu 7-10 zile de pauză.
Alte boli care se tratează cu valeriană
• Gastrite care apar pe fond de stres, de suprasolicitare nervoasă - se administrează infuzie combinată de valeriană, câte o cană (300 ml), care se bea în reprize pe parcursul unei zile. Un tratament durează 12 zile, cu 5-10 zile de pauză. Se folosește conjunctural, în perioadele cu stres intens. Induce stări de calm, mulțumire, relaxare. De asemenea, are efect sedativ, ajutând la diminuarea durerilor gastrice.
• Crampe musculare - valeriana are calități relaxante asupra mușchilor. Se administrează atunci când este nevoie, câte 1-2 căni de infuzie combinată pe zi, pe o perioadă nu mai lungă de 3 zile. Este eficientă pentru combaterea contracturii musculare dureroase care apare din cauza supra-efortului fizic și, mai ales, a încordării psihice.
• Spasme gastrointestinale - valeriana are calități relaxante asupra musculaturii netede, fiind eficientă în colici și în spasme intestinale. Se administrează sub formă de infuzie combinată, câte 2 căni pe zi. Tratamentul durează 3-7 zile.
• Sindrom premenstrual - se face un tratament de o săptămână cu tinctură de valeriană, din care se iau câte 2-3 lingurițe pe zi. Tratamentul începe cu aproximativ 5 zile înaintea menstruației și se prelungește până a doua zi a ciclului menstrual. Înlătură stările de iritare și de excitabilitate nervoasă, diminuează durerile de sâni, durerile din zona ovarelor, senzația de tensiune sau de greutate în bazin.
• Crampe în timpul menstrelor - se admi-nistrează o doză de șoc, de 2 lingurițe de tinctură de valeriană, care are efect rapid antispastic și sedativ. Suplimentar, se pot face băi fierbinți ale membrelor inferioare, cu valeriană, ale cărei substanțe active ajunse în circulația sanguină periferică au efecte antispastice și calmante rapide.
• Sindrom anxios-depresiv - se recomandă o cură de 15-30 de zile cu valeriană, pentru pacienții ce duc lipsă de exercițiu fizic ori mental, precum și pentru cei care nu au parte de o relaxare adecvată, manifestând din această cauză stres asociat cu depresie și astenie. Se administrează câte o jumătate de linguriță de pulbere, dimineața la ora 8, seara la ora 19, și cu puțin timp înainte de culcare.
• Adjuvant în sindromul colonului iritabil - se face un amestec în proporții egale de pulbere de rădăcină de valeriană și de semințe de fenicul. Se administrează câte o jumătate de linguriță de patru ori pe zi din acest amestec, în cure de câte două săptămâni.
Precauții și contraindicații la administrarea valerianei
În doze normale, adică maximum 6 grame pe zi, la o persoană adultă, în greutate de 75 de kilograme, valeriana dă foarte rar reacții adverse, care constau în somnolență și - uneori - ușoară senzație de vertij. Depășirea acestei doze produce efecte cum ar fi: senzații de amețeală, lipsă de concentrare și coordonare, dureri de cap etc. În cazuri extrem de rare, care țin doar de o predispoziție individuală, valeriana poate da efecte paradoxale, producând insomnie și agitație.
Un studiu făcut în Statele Unite pe 102 voluntari a arătat că, administrată în doze mari, seara, valeriana poate da dimineața încetineală de reacție, de decizie și poate slăbi concentrarea. Contra acestor simptome se administrează sunătoare, care păstrează efectele calmante, dar are totodată și o acțiune înviorătoare (vigilizantă).
Ca somnifer și calmant, doza la care valeriana își face efectul nu depinde neapărat de greutatea corporală sau de vârstă, cantitatea optimă pentru obținerea efectelor terapeutice fiind găsită prin încercare, însă fără a depăși doza maximă admisă. Merită menționat în acest context că, în conformitate cu mai multe studii recente, mărirea dozei de valeriană nu înseamnă neapărat și mărirea efectului terapeutic.