ATACUL DE PANICĂ

• Simptomele și manifestările pot apărea re­pede, cu o accentuare graduală maximală, în 5-10 minu­te. Teamă exagerată, cu neliniște nervoasă, psiho-moto­rie, tipic anxioasă, chiar halucinații, percepția că inima bate puternic, iar respirațiile sunt mult accelerate, până la o stare de sufocare. Nu lipsesc durerea toracică, trans­pirațiile reci, durerile la stomac, greața, amețelile, zgo­mo­tele în urechi, frisoane sau chiar pierderea cunoș­tin­ței. Atenție: aceste manifestări sunt foarte asemănătoare cu cele ale atacului de inimă (infarct). Dacă se cunosc antecedente de suferință cardiacă, hipertensiune arterială, diabet sau o vizibilă obe­zitate, persoana trebuie dusă grabnic la spi­tal, pentru tratament intensiv. Adolescenții și tinerii adulți nu sunt printre victimele ata­curilor de panică, ele vizând, mai ales, vârst­nicii. Aproape în totalitate, aceste mani­festări sunt percepute ca având o gravitate fără so­luție de rezolvare, mai ales când ata­cul apare la persoane stresate, la anxioși, depresivi, fiind mai tolerat de persoanele calme, relaxate psihic.

• Crizele de panică pot debuta adesea imaginar, numai la gândul că cel în cauză trebuie să ajun­gă într-o mare aglomerație, ori într-o incintă în­chi­­să. Acest tip de atac de panică poate fi datorat unor cir­cum­stanțe neuro­psihice, stresante în mod permanent, acu­mulate cu tim­pul, nesesizate ori percepute, dar igno­rate. Organismul uman este dotat natural cu un meca­nism complex care pregătește răspunsul la expunerea în fața unui pericol, într-un mod echilibrat, capabil să ducă la evitarea accidentului.

• Manifestărilor de panică le corespund le­ziuni și modificări în creier. Folosind imagistica prin rezonanță magnetică (RMN), studii medicale te­mei­nice au reușit să evidențieze anomalii în lobii tem­po­rali ai bolnavilor de atac de panică. Recent, alte cerce­tări au observat și reduceri de volum, în aceleași zone afectate ale creierului, precum și dilatări ale unei părți din cornul temporal al ventriculului cerebral, modificări cauzatoare de hipoxie a fluxului sanguin, scăderea me­tabolismului glucozei, modificări electroencefa­lo­grafice (EEG). Mulți suferinzi de atac de panică refuză exami­na­rea la tomograf sau prin rezonanță magnetică, datorită construcției aparatului care seamănă cu un sicriu, consi­de­rându-l o experiență oribi­lă. În asemenea situații stresante e necesară o pregătire a bolnavilor înaintea examinării. Nu se poate apela la o me­dicație tranchilizantă care viciază rezultatele. Prin­cipalul argument pentru care am insistat asupra acestor multiple modificări la suferinzii de atac cerebral este faptul că unele dintre ele le sunt comune și altor mani­fes­tări clinice neuropsihice (scleroză multiplă, au­tism, de­presie, schizofrenie, sindrom maniaco-depresiv). E foar­te important ca tratamentul ales să fie foarte ju­di­cios elaborat, prin cooperarea dintre medic, bolnav și apropiații săi.

• Măsurile terapeutice. Până la punerea în prac­tică a numeroaselor tratamente anunțate pen­tru viitor (genetice, legate de telocite - există deja o importantă contribuție românească) sau până la accesibilitatea folosirii celulelor stem, suferinzii de atac de panică pot accede la unele recomandări fiabile, lipsite de efecte supărătoare. Înainte de orice, trebuie evalua­tă severitatea cazului și frecvența crizelor, iar pentru gestionarea stresului, a depresiei și anxietății, se apelează la consilierea clinicia­nu­lui psiholog, care poate schimba compor­ta­mentul și modul de gândire al acestor bolnavi. Astfel, se pot înlătura anxietatea de anticipație și frica de a trece prin situații ce au declanșat crizele din trecut. Somnul suficient, evitarea fumatului, alcoolului, consu­mu­lui de cafea și a meselor abundente seara târziu pot ajuta chiar mai mult decât multe medicamente.

• Tratamentul medicamentos specific trebuie condus numai de medicul psihiatru, mai ales pentru persoanele ce nu mai pot face față la locul de muncă sau care au tendință accentuată de izolare. Recent, câteva studii au arătat că un tratament psihologic combinat cu produse de sinteză (psihoeducație și medicamente), ținut pe termen lung, de peste 5 ani, are rezultate mai bune față de tratamentul exclusiv cu medicamente. Pot fi utile și respirațiile de tip yoga și, de asemenea, șe­din­țe­le de me­ditație, care relaxează și cresc încrederea în sine. Fe­mei­le bolnave de atac de panică trebuie să știe că pilu­lele anticoncepționale cresc vâscozitatea sângelui și pot dăuna creierului și altor organe. Pentru majorita­tea bol­navilor, pronosticul de vindecare este bun, deoa­re­ce cre­ierul poate asigura vindecarea, prin preluarea funcțiilor considerate pierdute de către alte părți sănă­toase ale sale. Cel mai minunat organ, creierul!