Cu ocazia celei de-a opta reuniuni a miniștrilor afacerilor externe ai României, Bulgariei și Greciei, desfășurată în 12 noiembrie la Sofia, unde s-a stabilit o conduită unitară a celor trei state în problemele europene aflate la ordinea zilei, Titus Corlățean, ministrul român, a avut o întrevedere cu asociațiile românilor din țara gazdă. Amintindu-și de vremurile în care a condus Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, când a înființat cele 19 școli duminicale în limba română în satele de pe Valea Timocului Bulgăresc, Titus Corlățean și-a arătat mâhnirea că între timp școlile au fost închise, denunțând, sub acoperirea limbajului diplomatic, politicile aberante ale Greciei și Bulgariei, care excelează în trista performanță de a nu recunoaște și de a nu acorda nici un drept comunităților românești/aromânești de pe teritoriile lor. Întrucât problema românilor din afara granițelor României este pe larg urmărită și dezvoltată în paginile revistei "Formula AS”, i-am solicitat domnului ministru Titus Corlățean un interviu.
"Unele state vecine recunosc comunităților românești doar statutul de minoritate lingvistică, nu și etnică, negând astfel României dreptul de stat înrudit”
- Problema românilor aflați în vecinătatea imediată a granițelor României a fost pasată, vreme de două decenii, de la o guvernare la alta. Care este poziția actuală a MAE față de acești români?
- Pornind de la premisa că românii de peste hotare sunt parte a spiritualității românești, unul din obiectivele fundamentale ale politicii noastre externe îl reprezintă păstrarea și afirmarea identității etnice, culturale, lingvistice și religioase a românilor din statele vecine și din emigrație. Abordarea MAE vizează sprijinirea comunităților românești pe baza unor principii și obiective bine definite: consolidarea identității naționale și stimularea și dezvoltarea spiritului comunitar. Integrarea membrilor acestor comunități în țările de reședință asigură o diversitate culturală ce ar trebui să reprezinte și pentru țările vecine o bună investiție în interes comun. Când vom avea, peste graniță, comunități românești respectate și susținute în menținerea identității lor, atunci prietenia și colaborarea noastră cu țările respective va fi și mai puternică, dialogul sincer va fi o realitate și nu un slogan diplomatic. Interesul României pentru comunitățile românești din țările vecine și Balcani este generat exclusiv de considerente de afinitate și solidaritate culturală și lingvistică, fiind similar cu interesul statelor respective pentru minoritățile lor din țara noastră.
- Ministerul de externe este informat corect în legătură cu patimile fraților noștri care trăiesc în țările vecine cu România?
- Știu, desigur, că în unele țări vecine mai multe minorități, inclusiv cea română, se confruntă cu dificultăți în păstrarea și afirmarea identității lor culturale, cu refuzul recunoașterii drepturilor lor identitare, cu discriminarea pe motive lingvistice și cu asimilarea forțată. Deși normele internaționale acordă un rol important statelor în menținerea legăturilor culturale și lingvistice cu minoritățile înrudite, responsabilitatea primară pentru protecția acestora revine statului de cetățenie. Pentru noi, probleme suplimentare apar atunci când unele state vecine recunosc comunităților românești doar statutul de minoritate lingvistică, nu și etnică, negând astfel României dreptul de stat înrudit. Acestei politici neamicale, România îi răspunde cu o ofertă: suntem un model în tratamentul acordat minorităților, avem competențe instituționale dovedite, pe care le putem "exporta” gratuit celor de bună credință.
- Într-o deplasare recentă în Bulgaria, ale cărei concluzii au fost publicate în revista "Formula AS”, am constatat că situația populației românești de acolo s-a înrăutățit și are nevoie de protecție și susținere mai mult ca oricând. Care este viziunea pe termen lung a României asupra destinului minoritarilor români din țările care le sunt, prin voia istoriei, mame vitrege?
- MAE urmărește atingerea unor obiective precise din perspectiva interesului național: consolidarea identității etnice, culturale, lingvistice și spirituale; afirmarea unui profil identitar conform cu adevărul istoric; consolidarea spiritului comunitar și facilitarea integrării comunităților românești în societățile-gazdă. Recent, la inițiativa MAE și cu aprobarea primului ministru, s-a constituit Consiliul Consultativ Interinstituțional (CCI) privind problematica românilor din străinătate, mecanism de coordonare destinat consolidării cooperării dintre instituțiile cu atribuții în domeniu. Consiliul reunește, într-un format deschis, instituții guvernamentale și non-guvernamentale (MAE, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Ministerul Educației, Ministerul Culturii, Ministerul Muncii, Ministerul Administrației, TVR Internațional, Radio România Internațional, Institutul Cultural Român, Patriarhia Română etc.), care pot contribui la proiectarea unui model politic modern referitor la comunitățile românești din străinătate. În cadrul viitorului program de guvernare, va fi asumată renovarea cadrului juridic și instituțional pe acest domeniu, în vederea sincronizării acestuia cu modelele viabile pe plan internațional. Noi am studiat modelele italian și spaniol, care favorizează crearea, în diaspora, a unor consilii reprezentative și legitime. Acestea pot fi interfața dintre un stat și comunitățile minoritare aflate în afara granițelor.
"Vă asigur ca voi face tot posibilul pentru a reveni la sprijinirea școlilor românești din Bulgaria și din alte țări”
- Fosta conducere a Departamentului pentru Românii de Pretutindeni a tăiat finanțarea școlilor românești duminicale din Bulgaria. Ținând seama de declarațiile dv. recente, putem spera că veți susține redeschiderea lor?
- Solicitările liderilor comunităților românești din Bulgaria, în acest caz, sunt absolut întemeiate și normale, și eu sunt perfect de acord cu faptul că școlile duminicale pot reprezenta o modalitate, deși nu singura, de a contribui la păstrarea limbii române. Aceste școli au fost finanțate consistent în perioada în care am activat ca secretar de stat pentru românii de pretutindeni. De aceea, vă asigur ca voi face tot posibilul pentru a reveni la sprijinirea acestor școli. Nu e vorba doar de zona Vidinului, sunt și alte localități unde acestea și-au desfășurat activitatea, și nu doar în Bulgaria, de aceea analiza trebuie să vizeze o evaluare mai consistentă. Trebuie însă adăugat și un alt aspect: pentru România, Bulgaria este un partener de importanță majoră. Schimburile noastre comerciale au depășit anul trecut 3 miliarde de euro. Organizăm periodic ședințe comune de guvern. Sperăm, în acest context, că și integrarea și apropierea celor două țări vor aduce beneficii în toate domeniile de interes reciproc, inclusiv în problema minorității românești.
- Multe organizații românești din țările vecine simt nevoia unor semne de bunăvoință din partea Țării Mamă. Credeți că veți găsi resurse pentru o astfel de susținere și pe viitor?
- Demersurile noastre, care nu presupun alocări bugetare speciale, presupun, printre altele, valorificarea capitalului de prestigiu al misiunilor diplomatice în beneficiul comunităților de români din statele de reședință. Când ești lider comunitar român într-o țară care-și ignoră sau își persecută propriii cetățeni de origine română, altfel acționezi și alt curaj ai în activitatea ta, dacă știi că Ambasada României este de aceeași parte. Printre altele, suntem interesați de profilul românilor în raport cu opinia publică locală. În cadrul unui proiect intitulat Români de succes, urmărim promovarea acelor persoane din comunitate care s-au remarcat în societatea-gazdă și care pot juca rol de model pentru cei din jur. Diaspora românească, în ansamblul ei, trebuie să devină un vector mai important al promovării imaginii României în lume. Vrem să întărim politica de parteneriat cu comunitățile românești din străinătate, cu statele în care acestea locuiesc, dar e tot atât de necesar ca aceste comunități să se auto-organizeze, să iasă mai mult în public, să-și facă auzit și, dacă se poate, simpatizat, glasul în mediul social în care trăiesc. Ne așteptăm ca, în anii care vor urma, să asistăm la promovarea unor reprezentanți ai românilor în structurile administrațiilor locale. Va fi un semn al emancipării diasporei românești, dar și un câștig real pentru România.
- Aveți în vedere elaborarea unor programe comune cu MAE de la Chișinău? Știm că la Tărăclia, între găgăuzi, funcționează o universitate bulgărească, dar reciprocitatea nu a fost respectată. Dacă universitatea Bucureștiului de la Vidin s-a închis, de ce să nu susținem măcar universitatea Chișinăului?
- România și Republica Moldova pot și trebuie să acționeze împreună în ce privește minoritatea română din vecinătate, pornind de la filonul cultural și lingvistic comun și de la necesitatea contracarării diviziunilor artificiale dintre români. Suntem deschiși oricărei idei sau proiect care să vină în mod real în sprijinul comunităților românești din afara granițelor.
"Consider că divizarea între români și «vlahi», practicată de autoritățile sârbe, este artificială și nejustificată”
- Premierul Ponta a afirmat că Serbia nu trebuie presată în chestiunea românilor din Valea Timocului. În replică, opoziția acuză USL că nu are un program pentru românii din jurul României. Cum răspundeți?
- România a fost mereu un susținător al parcursului european al Serbiei și al statelor din Balcanii de Vest, în general. Dacă ați amintit de declarația premierului, vă rog să aveți în vedere inclusiv sublinierea domniei sale privind necesitatea ca toate drepturile pe care comunitatea sârbă le are în România să fie garantate, prin reciprocitate, minorității românești din Serbia. Vă asigur că îndeplinirea acestui obiectiv este parte a programului de guvernare. Consider că divizarea între români și "vlahi”, practicată de autoritățile sârbe (și bulgare -n.red.), este artificială și nejustificată; nu există nici un aviz științific sau dovezi care să susțină această distincție. Cunoaștem dificultățile cu care se confruntă comunitățile românilor din Timoc. De aceea, guvernul va continua demersurile pentru ca românii să fie recunoscuți ca minoritate națională și să nu mai existe standarde diferite între românii din Valea Timocului și cei din Voivodina. România a solicitat Serbiei, în cursul unor discuții bilaterale, care durează de 20 de ani, ca toți cetățenii sârbi care își asumă identitatea română, indiferent de regiunea în care locuiesc, să se poată bucura de drepturile la educație și serviciu religios în limba română, acces la mass-media, reprezentare în forurile politice locale și naționale.
- În mod paradoxal, Biserica Ortodoxă Sârbă acceptă bisericile românești în regiunea sârbească Voivodina, dar nu le acceptă în Timoc. Cum vede MAE această barieră în calea bisericii noastre?
- Nu putem accepta faptul că Biserica Ortodoxă Sârbă pune bariere artificiale, mai precis permite existența unei episcopii românești în Voivodina, dar nu este de acord cu funcționarea acesteia și în restul Serbiei. În opinia noastră, trebuie să existe egalitate de tratament în acest domeniu pe întregul teritoriu al Serbiei și reciprocitate, întrucât Episcopia Ortodoxă Sârbă din România are posibilitatea legală de a acționa pe întregul teritoriu al României, nu numai în Banat.
- Același lucru se întâmplă în domeniul educației. Autoritățile sârbe refuză să permită etnicilor români din Valea Timocului să studieze în limba maternă. Cum apreciați această situație?
- Belgradul invocă faptul că "limba vlahă” nu e standardizată, deși românii au cerut să studieze în limba română, nu în "limba vlahă”. Ca urmare, a apărut o "limbă vlahă”, scrisă cu caractere chirilice, pe care nu o înțelege nimeni - un hibrid fabricat în grabă, pentru a demonstra că "vlahii” nu sunt români și nu vorbesc limba română. Favorizarea acestei pretinse limbi, în detrimentul limbii române, va conduce la accentuarea confuziei identitare a românilor din Valea Timocului. În concluzie, dacă vrea să intre în marea casă europeană, Serbia trebuie să îndeplinească o serie de criterii politice, printre care respectarea minorităților. E un drum greu și tocmai de aceea beneficiază de sprijinul fără echivoc al României. Însă criteriile politice sunt mult prea importante pentru a fi neglijate. La fel și nevoile comunității românești din Serbia.