"Am făcut politica țării mele”
- Stimate domnule Teodor Baconschi, v-ați afirmat ca diplomat și ați avut un parcurs strălucitor în această carieră. De ce ați simțit nevoia să treceți din corpul tehnic guvernamental în politica partinică? Nu regretați pasul făcut?
- Nu am motive să regret acest pas. În postura de ministru de Externe am făcut politica țării mele, iar nu una tributară unui anume partizanat politic. În plus, știu că pot aduce ceva nou. Am multe de spus, am o experiență diplomatică solidă, care mă califică pentru această cale. Am demonstrat prin rezultate că buna pregătire, calificarea, munca asiduă, lipsa oricărei agende ascunse, încrederea în eforturile de traducere ale principiilor binelui comun - sunt avantaje nete în orice împrejurare politică.
- Sunteți liderul FCD, o organizație care încearcă să impună la noi conceptul de democrație creștină. Ce ați reușit până acum din ce v-ați propus?
- Coagularea valorilor creștin-democrației în România, asta își propune FCD. Am ținut cont însă de specificul creștin-ortodox al majorității românilor. Am avut numeroase acțiuni (conferințe, colocvii, simpozioane, traininguri, lansări de carte etc.) prin care am capacitat o seamă de oameni, tineri în special, sensibili la valorile creștin-democrate. Succesul dezbaterilor care s-au desfășurat nu doar în București, ci și în alte orașe din țară, m-a determinat să înființez la Timișoara, Cluj, Sighișoara, Mediaș, Brașov filiale al FCD, prin care încercăm conectarea elitelor locale la marile curente doctrinare. În fond, creștin-democrația a făcut Uniunea Europeană. De vreme ce suntem membri în acest club select, măcar să ne familiarizăm cu ideile lui.
"Sunt mândru că mă trag din Basarabia”
- V-ați depus candidatura parlamentară la Iași, un oraș foarte aproape de granița cu Basarabia, din care vă trageți pe linie paternă. Tatăl dvs., scriitorul A. E. Baconsky, a făcut parte dintr-o familie de preoți și învățători basarabeni. Contează legăturile acestea de sânge, în vreun fel, pentru dvs.? Aveți o legătură de suflet cu această parte a României, vremelnic desprinsă de țară?
- Sunt foarte mândru de originile familiei mele, pe care nu le uit nicicând. Nu cred să existe român care să nu fie mândru de rădăcinile sale. Aș aminti de existența multor preoți în familia mea, iată un motiv în plus să mă simt acasă la Iași, unde există încă o viguroasă credință. Prezența, aici, a moaștelor Sfintei Cuvioase Parascheva, înseamnă și pentru mine o binecuvântare. Fiind ministru de Externe, am contribuit decisiv la înființarea Grupului de state care sprijină parcursul european al Republicii Moldova, am susținut cauza Chișinăului în toate întâlnirile relevante pe care le-am avut cu omologi de-ai mei, timp de 25 de luni, cât a durat mandatul, am înființat două consulate generale la Bălți și Cahul, am inaugurat Institutul Cultural Român "Mihai Eminescu” de la Chișinău, am refăcut echipele de diplomați acreditați în Republica Moldova, trimițând oameni foarte bine calificați, cu experiență relevantă în lumea occidentală, am pregătit ședința comună de anul acesta dintre guvernul nostru și cel din Republica Moldova. Apoi, întreaga mea activitate diplomatică și ca ministru de Externe a însemnat implicit și o afirmare a rădăcinilor mele. Am sprijinit câteva proiecte extrem de importante pentru prietenii noștri de la Chișinău: construcția gazoductului Iași-Ungheni, conectarea rețelelor energetice, proiecte trilaterale, în care am implicat și Israelul, prin care să consolidăm capacitatea de export a industriei ușoare de peste Prut. La București s-au desfășurat consultări cu reprezentanții Rusiei și Ucrainei pentru conflictul transnistrean. E o premieră pentru diplomația românească. Relația cu Republica Moldova a fost o prioritate a mandatului meu, în toate cele 25 de luni, când m-am aflat la conducerea MAE. A lucra, fie la vedere, fie discret, cum se întâmplă adesea în mediul diplomatic, pentru împrospătarea relațiilor cu principalul partener strategic al României, SUA - țin să vă amintesc, am semnat și Tratatul pentru scutul antirachetă -, înseamnă un aport implicit pentru consolidarea și readucerea pe orbita occidentală a întregii regiuni.
Iași-România-Europa
- Cu ce argumente sperați să-i convingeți pe electorii dvs. ieșeni?
- În Iași sunt acasă. Dincolo de rădăcinile moldovenești ale familiei mele, este reconfortant să faci proiecte, să aduci oamenii împreună la aceeași masă, să-ți dorești să pui umărul la reechilibrarea și dezvoltarea acestui minunat colț de țară. Iată de ce, dintre cele câteva variante de lucru oferite de conducerea ARD, am preferat Colegiul 4 din orașul Iași. Este un colegiu care cuprinde Cartierul Copou, așadar, inima universitară a acestui oraș. Dar mai am în colegiu și trei cartiere mari: Păcurari, Alexandru cel Bun și Dacia, în care sunt bucuros să întâlnesc oameni de toate categoriile sociale, majoritatea foști angajați ai marilor întreprinderi astăzi inexistente. Problemele sociale ale acestora din urmă mă preocupă în mod deosebit. Cum poate fi cuplată viața universitară cu viața economică a orașului? - iată o întrebare la care nu s-a răspuns încă. Ideea mea este că cele peste 11.000 de cadre didactice angajate în educația ieșeană, alături de cele câteva sute de cercetători ieșeni, pot deveni motorul principal al economiei acestui spațiu. Pot aduce experiența mea internațională, relațiile pe care mi le-am construit în timp pentru revigorarea Iașului - iată de ce am ales acest oraș și acest colegiu, în special.
- Ce ați vrea și credeți că ați putea face pentru Iași, din postura de parlamentar?
- Profilul orașului Iași demonstrează că excelența vieții universitare continuă să constituie cea mai importantă resursă locală. Cercetarea ieșeană, școala de inventică, performanțele specialiștilor în IT sunt recunoscute pe multe meridiane. Din păcate, așa cum se-ntâmplă la noi în nenumărate alte domenii, gestionarea acestor imense resurse locale lasă de dorit, ceea ce explică exodul creierelor, subfinanțarea cercetării, palida utilizare a importantelor invenții și cercetări existente deja. Alături de câțiva profesori universitari, împreună cu câțiva celebri cercetători, am propus și semnat deja la Casa Cărții din Iași un Angajament care-și dorește să fie un pact dincolo de simpatiile și antipatiile politice, în vederea revigorării vieții universitare și a educației, în general, pentru maxima capacitare a tuturor entităților active în cercetare. Este un Angajament care-și propune să coalizeze toate forțele politice, instituțiile de învățământ, organizațiile civice și mediul de afaceri din Iași. Experiența mea diplomatică și cea de ministru de Externe vor aduce altă perspectivă și posibilități de rezolvare în aceste proiecte - unele, vechi, dar care bat pasul pe loc, cum ar fi aeroportul și racordarea orașului la infrastructura europeană și la cea care leagă UE de Europa de Est. Lipsește o perspectivă unitară, de ansamblu. Orașul Iași trebuie să-și regăsească statutul european, fiind un nod pentru politica regională de vecinătate. Iași-România-Europa - acesta este proiectul meu la care intenționez să-i capacitez și să-i coalizez pe toți ieșenii și pe locuitorii din apropiere. Acest nod regional în care poate fi transformat Iașul înseamnă, obligatoriu, și o infrastructură adecvată: Coridorul IX, Coridorul european Marea Baltică-Marea Neagră - iată cele mai importante proiecte de infrastructură care vor putea atrage consistente fonduri europene. Parteneriatul Estic poate aduce de asemenea fonduri europene, coalizând forțe și energii plasate și în afara, și la granița UE. Un ultim aspect, dar nu cel din urmă, voi folosi bunele relații internaționale pe care le am pentru a face lobby în vederea atragerii de investitori străini. Din păcate, în ultima vreme, investițiile străine în Iași au scăzut vizibil...
- Vorbind de Basarabia, vorbim și de un sentiment de dragoste de patrie și de neam. Dacă n-am avea acest simțământ, nu ne-ar interesa ce se întâmplă cu românii din teritoriile rupte de România. Vorbim, așadar, despre naționalism. Naționalismul este specific Dreptei, dar Dreapta se teme de naționalism. Se teme și de noțiunea de "dreapta”, încercând s-o îndulcească prin alăturarea cu aceea de "centru”. Între timp, Stânga de la noi a preluat ea steagul naționalismului. Cum s-a întâmplat asta? Nu credeți că Dreapta ar trebui să-l recupereze?
- În teorie, lucrurile ar putea sta cum le sugerați dvs. Realitatea românească e însă mai complicată. Naționalismul românesc, în partea lui frecventabilă intelectual, pentru că e și o parte care propovăduiește crima, parte ce trebuie respinsă categoric, a fost grav compromis în perioada comunistă. Mă refer la metamorfoza suferită de regimul impus de tancurile sovietice, care din comunist-internaționalist a devenit național-comunist. Naționalismul a fost ingredientul care a favorizat construcția unui regim de tip stalinist, în anii 1970-1980. S-a ajuns la situația în care corifeii naționalismului românesc, din 1965 încoace, să spunem, au fost stâlpii propagandei regimului comunist. De aceea, intelectualii de dreapta autentici, care nu puteau să fie decât anticomuniști, au evitat asocierea cu naționalismul, tocmai pentru că el fusese confiscat de către partidul comunist. Și după 1989, tot Stânga a folosit naționalismul pentru a manipula electoratul împotriva unor lideri politici reveniți din Occident (Rațiu, Câmpeanu), împotriva investitorilor străini (nu ne vindem țara!), cu scopul ca vechile rețele ale nomenclaturii și Securității să se mențină la putere. Ceea ce, în linii mari, putem spune că au și reușit. Modelul este cel rusesc. Nu înțeleg cum unii membri ai PNL, care au contribuit la orientarea spre Occident a României, nu iau atitudine în fața acestor derapaje. De la partidul lui Dan Voiculescu nu aștept nimic bun. Dar în PSD și mai ales în PNL sunt personalități care nu agreează acest soi de derapaje anti-occidentale. Dreapta nu va putea să recupereze tema naționalistă decât atunci când, prin educație, electoratul, în marea lui majoritate, va deveni imun la manipulările Stângii, care are un lung exercițiu de utilizare a unui fals discurs naționalist. Doar educația poate să vindece această schizofrenie în care trăim de mai multe decenii, în care Stânga comunistă este naționalistă și nu internaționalistă, cum se întâmplă de regulă, iar Dreapta anticomunistă este mai cosmopolită, pro-europeană, dar pentru o Europă a națiunilor și aparent mai pro-globalizare.
- PDL este un partid cu orientare doctrinară - declarat de dreapta. Cât de bine credeți că a slujit-o, cât a fost la guvernare?
- Cred că prioritatea guvernului Boc a fost ca vasul numit România să nu se scufunde în furtuna crizei economice mondiale. Agenda a fost determinată de rațiuni pragmatice și nu doctrinare. Nu poți judeca un guvern după cât de conforme doctrinei au fost unele sau altele din măsurile economice adoptate în cea mai gravă criză economică pe care o cunoaște întreaga lume, de la 1929 încoace.