Vorbim despre 1 milion de hectare, în condițiile în care, conform informațiilor din piața imobiliară, alte 500.000 de hectare se află la vânzare. Lunar, arată un specialist citat de săptămânalul "Capital”, numai sud-estul țării atrage în jur de 10 milioane de euro din străinătate, bani investiți în achiziția de terenuri agricole. În plină criză, spre deosebire de direcția generală de descreștere masivă, prețul pământului a crescut cu 40%, alimentat tot de interesul accentuat al străinilor pentru suprafețele agricole din România. Cu prețuri cuprinse între 1.500 și 3.000 de euro pentru hectar, țara noastră a devenit ceea ce presa franceză numea, nu de mult, "noul «El Dorado» pentru agricultorii europeni”. Spre comparație, Olanda își vinde terenul agricol cu 50.000 de euro hectarul, Ucraina cu 8.000, Ungaria și Serbia cu circa 7.000, iar Franța cu 6.000. În ultimul caz - și nu e singular în Europa! - prețul vine la pachet cu restricții serioase, favorabile agricultorilor locali!
Toată harababura de după 1989, când foștilor proprietari li s-au înapoiat pământurile, fără să li se dea și o șansă onestă de a câștiga din munca lui, fărâmițarea excesivă a terenurilor, distrugerea sistemelor de irigații și a parcurilor de mașini agricole, apoi migrarea populației sărace de la țară spre marile orașe și spre Occident - toate au dus la înstrăinarea multora de pământul pentru care bunicii lor au fost în stare să-și dea viața și la menținerea, cu bună știință, a prețului terenurilor, exact cât să le iasă mai bine pasiența speculatorilor imobiliari. Sunt și au fost mulți dintre aceștia, mai cu seamă în rândurile companiilor cu capital străin. Practic, 90% din terenul cumpărat de firmele străine e folosit în scop speculativ, dacă nu strict în scop imobiliar. Căci există destule cazuri, în sud și în vest, în care pământul luat de străini întregește blestemata zestre de 3 milioane de hectare nelucrate în România lui 2012...
Peste mai puțin de 2 ani, țara noastră va fi obligată de Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană să lase liber accesul străinilor la cumpărarea de terenuri. Firești, deci, temerile legate de înstrăinarea, hectar cu hectar, a pământului românesc. Recentul avertisment al premierul maghiar Viktor Orban, că va da o lege care să le interzică străinilor să mai cumpere teren agricol în Ungaria, a început să facă valuri nu doar în Europa Occidentală, ci și în țara noastră. După ce a ratat lamentabil privatizarea industriei - pe bani puțini și cu garanții nule! - România nu își permite un nou fiasco în domeniul agrar. În locul discursurilor patriotarde, pentru 2014, ar trebui să ne pregătim cu legi clare, cu mecanisme riguroase de control a investitorilor, cu impozite, cu amenzi pentru cei care nu cultivă pământul și, absolut necesar, cu pachete de măsuri care să le permită investitorilor - și chiar statului român - să aibă un rol activ în agricultură. Soluții ar fi: sprijinirea comasărilor de terenuri, credite pentru agricultorii români, cu garanția pe teren și fermă, înființarea unei bănci funciare... A venit timpul ca statul să facă ceva pentru ca, în fine, să nu ne mai vindem oricui și, în orice caz, să nu ne mai vindem ieftin. Să mai fim și Biarritz, că am fost destul El Dorado.