În consecință, foarte multe femei își administrează în perioada climacteriului hormoni sexuali, cu ajutorul cărora speră să obțină efecte miraculoase: o piele fără riduri, creșterea libidoului, echilibru psihic, fără schimbări bruște de dispoziție și stări depresive, evitarea bufeurilor, prevenirea infarctului miocardic, protecție contra osteoporozei, prevenirea atrofierii mucoasei vaginale...
Însă terapia hormonală este plătită scump, deoarece estrogenul și progesteronul, deși combat simptomele provocate de menopauză, îngreunează totodată înțelegerea corectă a evoluției firești a propriului organism. Pe lângă aceasta, estrogenul are unele efecte secundare primejdioase: el face să prolifereze necontrolat țesutul din sâni, uter și ovare, stimulând astfel apariția tumorilor. Într-un studiu amplu, desfășurat între anii 1978 și 1992 în SUA, făcut pe 130.000 de femei, s-a constatat că incidența cancerului mamar este sensibil mai mare la cele care se supun unei terapii hormonale de substituție în climacteriu. Femeile cărora li se administrase la menopauză estrogen simplu sau în combinație cu un gestagen (de regulă, progesteron) au avut, în comparație cu grupul-martor (femeile care nu au luat hormoni) un risc cu 40% mai ridicat de a se îmbolnăvi de cancer mamar. Acest tip de cancer reprezintă astăzi cea mai frecventă cauză de deces la femeile cu vârste cuprinse între 45 și 55 ani. La cele trecute de 60 de ani, care au luat hormoni timp de peste cinci ani, riscul de îmbolnăvire sporește chiar cu 70%, comparativ cu femeile care nu au urmat o asemenea terapie.
Este adevărat că estrogenul împiedică distrugerea țesutului osos, însă nici nu favorizează formarea lui. În momentul când se sistează tratamentul cu estrogen, se produce o diminuare dramatică a densității osoase, astfel încât, în unele cazuri, medicii se văd obligați să propună o terapie cu estrogen pe viață. În afară de cele menționate până acum, lista de riscuri cuprinde încă 26 de efecte secundare. Dintre ele, putem enumera: dureri de cap și migrene, acnee, stări depresive, tulburări de vedere, tulburări de auz, tumori hepatice, hepatită, creșterea în greutate din pricina reținerii de lichid în țesuturi, creșterea tensiunii arteriale, tromboză, embolie pulmonară, accident vascular și infarct, sângerări abundente și candidoze vaginale. Prin comparație, Hildegard van Bingen privește instalarea climacteriului ca pe un proces natural, ce nu presupune nici un fel de dificultăți majore, motiv pentru care nici nu recomandă vreun remediu general. Ea scrie în manualul ei:
"Cu începere de la 50 de ani de viață, iar câteodată de la 60 de ani, femeia este ca un ogor care, după ce a fost lucrat și a rodit multă vreme, acum nu mai poate primi, adăposti și hrăni semințe pentru grâne și roade, ci numai pentru flori și ierburi plăcute. Femeia rămâne în această stare până la 80 de ani de viață, după care puterile o părăsesc cu totul. De la 50 de ani sau, la unele femei, de la 60, scurgerea lunară se oprește, iar uterul începe să se adune și să se strângă”.
Cauza reală pentru care atât de multe femei suferă de boli în timpul climacteriului constă în temerile și așteptările negative legate de această etapă a existenței lor, de pildă frica de a îmbătrâni și a deveni "un hârb”. În viziunea lui Hildegard, menopauza este un proces normal și nicidecum o boală. Ea cunoaște însă numeroase remedii pentru depășirea stărilor neplăcute provocate de climacteriu. În continuare, vă prezentăm câteva din cele mai eficiente.
Transpirații excesive, bufeuri, transpirații nocturne
Aceste fenomene se manifestă la 80-90% dintre femei. Pe de altă parte, valurile de căldură furnizează o energie care omoară pe cale naturală intrușii, viruși, bacterii sau ciuperci, susținând astfel capacitatea de autoapărare a organismului. De asemenea, la femeile active profesional, supuse unui stres și unor eforturi deosebite, bufeurile devin încă și mai intense.
Pentru tratarea acestor dezagreabile valuri de căldură, Hildegard recomandă o serie de remedii pe bază de plante ce influențează secreția normală de hormoni.
Virnanțul
"Când îl mănânci, el alungă fierbințeala nepotrivită din sânge, deoarece căldura virnanțului potolește căldura nepotrivită a melancoliei și îmblânzește răceala nepotrivită a melancoliei. Astfel, omul care suferă de melancolie se va simți mai bine, dacă îl va mânca după alte bucate”.
Ceaiul de salvie
"Salvia este de folos împotriva tuturor umorilor slăbănogite (infirmi humores), fiindcă ea e uscată. Pentru cel chinuit de umori otrăvitoare (noxi humores), sunt bune frunzele de salvie, mâncate crude sau fierte. Ia frunze de salvie, fă-le pulbere, mănâncă această pulbere cu pâine și ea va micșora prisosul de umori otrăvitoare din tine”.
Ceaiul sau pulberea din rădăcină de lemn-dulce
"Lemnul-dulce, oricum ar fi mâncat, limpezește sunetul glasului, îi înseninează omului sufletul, îi curăță ochii și pregătește bunul mers al digestiei. Căci puterea căldurii lui este bună și folositoare și nu dăunează în nici un fel și de aceea ajută la toate cele spuse mai înainte. Dar și unui om frenetic îi este de mare folos, fiindcă face să izbucnească tumultul care îi spumegă în creier”.
Prin "frenetic”, Hildegard înțelege un om exuberant, agitat, înfierbântat sau cuprins de mânie. Așadar, lemnul-dulce poate fi întrebuințat aici ca un remediu calmant. El se administrează sub formă de ceai sau de pulbere introdusă în ceaiul de fenicul (1-3 vârfuri de cuțit).
Elixirul cu năvalnic
"Năvalnicul folosește ficatului și plămânilor și măruntaielor (din care fac parte și organele sexuale). El ajută ficatul și curăță plămânii și tămăduiește măruntaiele, înlătură copturile din trup (putrefacția) și prisosul de secreții vâscoase”.
Rețeta: 6 g plantă de năvalnic (uscată), 1 l vin, 100 g miere, 5 g piper, 20 g scorțișoară.
Fierbeți năvalnicul în vin, adăugați miere și mai dați într-un clocot, apoi încă o dată, după ce ați pus piperul și scorțișoara, iar la sfârșit, strecurați. Se face o cură cu durata de 6-8 săptămâni. În prima săptămână, se bea câte un păhărel de lichior, de trei ori pe zi, după mese, iar din a doua săptămână, câte un păhărel, înainte și după mese. Cu această doză dublă, se continuă până la încheierea curei. Elixirul cu năvalnic este cel mai bun remediu pentru reglarea secreției hormonale.
Depresie, instabilitate afectivă, epuizare nervoasă, insomnie
Vinul cu rodul-pământului
Rețetă: 12 g de rădăcină de rodul-pământului se fierb 5 minute într-un litru de vin. Se păstrează într-o sticlă, din care se bea câte un păhărel de lichior (20 ml), de 1-3 ori pe zi, înainte sau după masă.
Acest vin cu rodul-pământului este cel mai eficient remediu ce se poate oferi femeilor aflate la menopauză. El combate nu numai labilitatea psihică, dar și formele grave de depresie (cele endogene), eliminând totodată bufeurile. Dacă nu aveți asemenea simptome neplăcute, nu trebuie să-l folosiți. Dimpotrivă, când ele se manifestă cu intensitate, se poate lua câte un păhărel de lichior și de trei ori pe zi.
Uscățele cu mirodenii
"Aceste uscățele gonesc toată amărăciunea din inima ta și dăruiesc cugetului tău liniște și îți deschid inima și cele cinci simțuri și îți înveselesc sufletul și curăță organele tale de simț și micșorează în tine toate umorile dăunătoare (noxi, mali, infirmi humores) și dau sângelui tău o alcătuire bună, te fac destoinic la muncă, puternic și voios”.
Rețeta: Biscuiți cu nucșoară și scorțișoară: 45 g pulbere de nucșoară, 4,5 g pulbere de scorțișoară, 10 g pulbere de cuișoare, 1 kg făină albă, 300 g unt, 300 g zahăr, 300 g migdale măcinate, 4 ouă, 1/2 linguriță de sare, apă sau lapte.
Toate ingredientele de mai sus, împreună cu o cantitate suficientă de lichid, se amestecă și se frământă, obținându-se un aluat din care se decupează biscuiții și se coc cam 20-25 de minute în cuptorul încălzit la 180°C. Adulții vor mânca zilnic 4-5 biscuiți, iar copiii - maximum 3.
Biscuiții cu nucșoară și scorțișoară sunt o adevărată binecuvântare pentru sistemul nervos. Ei întăresc capacitatea de concentrare și chiar stimulează inteligența. Este demn de reținut faptul că toate cele cinci organe de simț sunt protejate contra proceselor de îmbătrânire cu ajutorul acestor modești biscuiți. O dispoziție optimistă și un sistem nervos echilibrat și rezistent oferă premisa indispensabilă unei vieți ordonate și active.
Semințe de pătlagină
(Semen psyllium)
"Cui fierbe semințe de pătlagină în vin și bea vinul cald, aceluia îi domolește fierbințeala puternică, și firea posomorâtă a omului o face veselă și ajută creierul să se însănătoșească și îl întărește, atât prin puterea de a-l răcori, cât și prin buna lui cumpănire”.
1-3 lingurițe de semințe de pătlagină se presară peste mâncare, ori se înghit cu mult lichid (1-2 căni de ceai de fenicul).
Osteoporoză
Cauza principală a osteoporozei, devenită în ultimul timp o boală foarte răspândită, trebuie căutată în consumul exagerat de carne, brânzeturi grase, ouă și lactate, din a căror descompunere în procesul digestiei rezultă acid uric. Necesitatea de a-l neutraliza scoate calciul din oase. Însă osteoporoza are și alte cauze:
• Alcoolul și nicotina stimulează la nivelul rinichilor eliminarea din organism a calciului și magneziului.
• Lipsa de activitate fizică favorizează distrugerea țesutului osos.
• Cortizonul și medicamentele antiinflamatoare împiedică adsorbția calciului prin mucoasa gastrică și intestinală.
Știința medicală a lui Hildegard dispune de următoarele remedii contra osteoporozei.Calciu din legume și plante
O alimentație bazată pe grâu spelta, leguminoase (fasole, năut), semințe (migdale) și fructe (mure, zmeură, portocale) oferă excelente surse de calciu și este mult mai bine valorificată de organism.
Oase pentru oase
Oasele nu constau numai din calciu. Ele se compun și din magneziu, mangan, zinc, cupru, silicați, fosfați, apatit de fluor, precum și din alte 45 de oligoelemente care, toate la un loc, construiesc substanța osoasă. De aceea, oasele reprezintă cel mai bun material pentru reconstrucția oaselor și cea mai bună protecție împotriva osteoporozei.
Recomandări pentru osteoporoză
• Supă de oase preparată din picioare de vițel, pentru stimularea creșterii cartilajelor și a țesutului osos.
• Grâu spelta inclus în meniu de trei ori pe zi, într-o formă oarecare, ca sursă de calciu și magneziu pentru formarea oaselor.
• Tarhon - ca agent de resorbție, pentru asimilarea naturală a calciului din alimente.
• Ceai de călțunul-doamnei: peste 1 linguriță de plantă se toarnă o cană de apă clocotită și se infuzează 5 minute. Se bea câte o cană pe zi timp de patru săptămâni, după care se face o pauză de două săptămâni, apoi cura se reia.
• Exercițiu fizic și sport: băile, dușurile și înotul cu o expunere moderată la soare ajută organismul să producă vitamina D, necesară constituirii oaselor. Un program regulat de mișcare, ce ar putea include dans, drumeții, plimbări pe bicicletă și jogging, reprezintă stimulentul optim adresat corpului, pentru întărirea oaselor.
Îmbătrânire precoce
Cele 6 reguli de aur ale vieții
În ce fel și cât de repede îmbătrânim depinde în mare parte de noi înșine, căci stilul nostru de viață, în special obișnuințele alimentare și modul de trai influențează ritmul îmbătrânirii. Suprasolicitarea, greutatea corporală excedentară, supraalimentarea, stresul prelungit, frustrările, teama, supărările și grijile constituie cauzele îmbătrânirii precoce. Aceasta se manifestă prin procese degenerative și stări de epuizare, însoțite de o diminuare a puterii de muncă și a capacității de concentrare, precum și de slăbirea sistemului imunitar, ca și de simptomele binecunoscute: oboseală permanentă, dezechilibru psihic și stări depresive. Premisele pentru calitatea vieții la bătrânețe se creează deja în al treilea și al patrulea deceniu al existenței noastre. După vârsta de 35 de ani, randamentul organismului începe să scadă, totuși, nouă personal ne revine răspunderea pentru accelerarea sau încetinirea procesului de îmbătrânire. Întrucât starea de sănătate a femeilor este determinată într-o oarecare măsură de echilibrul hormonal, iar hormonii pot fi influențați prin alimentație și prin obișnuințele traiului cotidian, respectarea celor șase reguli de aur ale vieții reprezintă o pavăză de nădejde împotriva îmbătrânirii înainte de vreme. Le redăm mai jos:
1. Aveți grijă ca alimentele pe care le consumați să vă fie medicamente.
2. Pentru menținerea și restabilirea sănătății dvs., apelați în primul rând la remedii provenite din natură.
3. Asigurați-vă un somn natural, în alternanță cu o activitate fizică suficientă.
4. Stabiliți un raport rezonabil între muncă și relaxare, în sensul dictonului "Ora et labora - Roagă-te și lucrează”.
5. Curățați-vă organismul de toxine cu ajutorul băilor, al saunei și al diverselor metode de eliminare a reziduurilor nocive, ca de pildă luarea de sânge, ventuzele, combaterea constipației și refacerea florei intestinale, masajele la rinichi.
6. Transformați erorile dvs. psiho-sociale în acțiuni generoase și pline de iubire, de bucurie, de vitalitate și solidaritate cu oamenii din jur.
ALTE REMEDII NATURALE
Sfaturi generale legate de menopauză
• Decoct de călin (Viburnum prunifolium) - femeile din America de sud beau zilnic un decoct din pulbere de scoarță de călin. O linguriță de plantă se fierbe în 200 ml apă, vreme de 2 minute. Se lasă vasul acoperit 10 minute. Se strecoară. Se beau 1-2 căni pe zi.
• Ulei de chiparos - un masaj blând cu ulei esențial de chiparos (se găsește în farmacii și magazinele naturiste) atenuează stările de iritare și depresie. Două picături de ulei aromat de chiparos se diluează în 10 ml de ulei vegetal și se masează coloana vertebrală și abdomenul.
• Infuzie de coada-șoricelului - este remediul recomandat de majoritatea fitoterapeuților, pentru combaterea efectelor menopauzei. Se beau două ceaiuri pe zi (1 linguriță de plantă la o cană de apă).
• Salvia - infuzia alcoolică de salvie este un remediu vechi, utilizat de numeroși vindecători, a cărui origine se pierde în noaptea timpurilor. Se prepară ușor, dar prepararea cere un timp mai îndelungat.
Ingrediente: 100 g frunze de salvie, 1 sticlă de vin natural.Mod de preparare: se pune salvia într-o sticlă, se acoperă cu vinul și se lasă la macerat vreme de două săptămâni. Când timpul expiră, se adaugă 2 linguri de miere, se scutură bine lichidul și se mai lasă la macerat 24 de ore. o Se strecoară conținutul, se pune într-o altă sticlă curată și se ține la răcoare, în cămară. Se beau 150 ml înainte de micul dejun și de masa de seară.
• Melisa (lămâița) - este un remediu universal, pentru toate manifestările neplăcute ale menopauzei. Tratamentul e următorul: o Mai întâi beți o infuzie de melisă. Seara, când vă culcați, puneți un pumn de plantă, într-un săculeț de tifon, sub pernă. o Când faceți baie, adăugați în apă câteva picături de ulei aromat de melisă. Urmați aceste recomandări și pacea sufletească nu va întârzia să sosească.
• Pelinul - se folosește tinctura de pelin. Mod de preparare: 20 de grame de plantă uscată se pun la macerat în 100 ml alcool. Se lasă 7 zile, apoi se strecoară. Se iau 15 picături, în apă îndulcită cu miere, de trei ori pe zi.
• Socul - celebrul medic francez Jean Valnet recomanda următoarea rețetă: 20 grame de flori de soc se infuzează 10 minute în jumătate de litru de apă clocotită. Se lasă la infuzat 10 minute. Se beau trei căni pe zi.
• Hameiul - are o acțiune estrogenică a cărei cauză nu se cunoaște exact. Drept urmare, se recomandă în menopauză, mai ales femeilor care suferă de nervozitate și stres. Se folosește maceratul de conuri de hamei. 30 grame de plantă se lasă la macerat 24 de ore, într-un litru de apă. Se bea un pahar, înainte de culcare.
• Aromaterapie - pentru a ușura simptomele menopauzei, aromaterapeuții folosesc uleiurile aromate de salvie, chiparos și mușcată (Geranium). Se recomandă folosirea lor sub formă de inhalații (câte o picătură din fiecare, pusă în apă fierbinte) ca adaus în baie sau pentru masaj. În acest ultim caz, se amestecă 2 picături din fiecare ulei aromat cu 10 ml ulei de floarea-soarelui. Se masează ușor pe întreg corpul imediat după baie sau duș.
• Pentru osteoporoză - se recomandă consumul în cantități sporite de ceapă. Două linguri de ceapă tocată consumate în fiecare zi împiedică instalarea osteoporozei. Remediul e recomandat de nutriționiștii americani.
- 2 lingurițe de oțet de mere, amestecate cu o linguriță de miere și dizolvate într-un pahar de apă, sunt un remediu clasic de mineralizare a oaselor.