Hildegard van Bingen - Menopauza

Gilda Fildan
Teama profundă a femeilor că dacă îmbătrâ­nesc se vor transforma în rebuturi și că, oda­tă cu menopauza, viața lor s-a sfârșit este folosită abil, în prezent, de industria farmaceutică, în scopuri comerciale, pentru a le convinge că au nevoie de estrogen.

În consecință, foarte multe femei își ad­ministrează în perioada climacteriului hormoni se­xuali, cu ajutorul cărora speră să obțină efecte mira­culoase: o piele fără riduri, creșterea libidoului, echili­bru psihic, fără schimbări bruște de dispoziție și stări depresive, evitarea bufeurilor, prevenirea infarc­tului miocardic, protecție contra osteoporozei, prevenirea atrofierii mucoasei vagi­nale...
Însă terapia hormonală este plătită scump, deoa­rece estrogenul și proges­te­ronul, deși combat simp­tomele provocate de me­no­pauză, îngreunează toto­dată înțelegerea corectă a evoluției firești a propriu­lui orga­nism. Pe lângă aceasta, estrogenul are une­­le efecte se­cundare pri­mejdioase: el face să proli­fereze necon­trolat țesutul din sâni, uter și ovare, sti­mulând astfel apariția tumorilor. Într-un studiu amplu, desfășurat între anii 1978 și 1992 în SUA, făcut pe 130.000 de femei, s-a constatat că incidența cancerului mamar este sensibil mai mare la cele care se supun unei terapii hormonale de substituție în climacteriu. Femeile că­rora li se administrase la menopauză estrogen simplu sau în combinație cu un gestagen (de regulă, proges­teron) au avut, în comparație cu grupul-martor (fe­meile care nu au luat hormoni) un risc cu 40% mai ridicat de a se îmbolnăvi de cancer mamar. Acest tip de cancer repre­zintă astăzi cea mai frecventă cauză de deces la femei­le cu vârste cuprinse între 45 și 55 ani. La cele trecute de 60 de ani, care au luat hormoni timp de peste cinci ani, riscul de îmbolnăvire sporește chiar cu 70%, comparativ cu femeile care nu au urmat o asemenea terapie.
Este adevărat că estrogenul împiedică distrugerea țesutului osos, însă nici nu favorizează formarea lui. În momentul când se sistează tratamentul cu estrogen, se produce o diminuare dramatică a densității osoase, astfel încât, în unele cazuri, medicii se văd obligați să propună o terapie cu estrogen pe viață. În afară de cele menționate până acum, lista de riscuri cuprinde încă 26 de efecte secundare. Dintre ele, putem enumera: du­reri de cap și migrene, acnee, stări depresive, tulbu­rări de vedere, tulburări de auz, tumori hepatice, hepa­tită, creșterea în greutate din pricina reținerii de lichid în țesuturi, creșterea tensiunii arteriale, tromboză, em­bolie pul­mo­nară, accident vascular și infarct, sângerări abundente și candidoze vaginale. Prin comparație, Hil­degard van Bingen privește instalarea climacteriului ca pe un proces natural, ce nu presupune nici un fel de di­ficul­tăți majore, motiv pentru care nici nu reco­man­dă vreun remediu general. Ea scrie în manualul ei:
"Cu începere de la 50 de ani de viață, iar câteoda­tă de la 60 de ani, femeia este ca un ogor care, după ce a fost lucrat și a rodit multă vreme, acum nu mai poa­te primi, adăposti și hrăni semințe pentru grâne și roade, ci numai pentru flori și ierburi plăcute. Femeia rămâne în această stare până la 80 de ani de viață, după care puterile o părăsesc cu totul. De la 50 de ani sau, la unele femei, de la 60, scurgerea lunară se o­preș­­te, iar uterul începe să se adune și să se strân­gă”.
Cauza reală pentru care atât de multe femei suferă de boli în timpul climacte­riului constă în temerile și așteptările negative legate de această etapă a existen­ței lor, de pildă frica de a îmbătrâni și a deveni "un hârb”. În viziunea lui Hilde­gard, menopauza este un proces nor­mal și nicidecum o boală. Ea cunoaște însă nu­me­roase remedii pentru depășirea stărilor neplăcute pro­vocate de climacteriu. În continuare, vă prezentăm câteva din cele mai eficiente.

Transpirații excesive, bufeuri, transpirații nocturne

Aceste fenomene se manifestă la 80-90% dintre femei. Pe de altă parte, valurile de căldură furnizează o energie care omoa­ră pe cale naturală intrușii, viruși, bac­terii sau ciuperci, susținând astfel capacitatea de au­toapărare a organismului. De ase­me­nea, la femeile ac­tive profesio­nal, supuse unui stres și unor eforturi deosebite, bu­feurile devin încă și mai in­tense.
Pentru tratarea acestor dezagreabile valuri de căl­dură, Hildegard recomandă o serie de remedii pe bază de plante ce influențează secreția normală de hormoni.

Virnanțul

"Când îl mănânci, el alun­gă fierbințeala nepo­trivită din sânge, deoarece căldura vir­nan­țului poto­lește căldura ne­po­trivită a melancoliei și îm­blân­zește răceala nepotrivită a melancoliei. Astfel, omul care suferă de melancolie se va simți mai bine, dacă îl va mânca după alte bucate”.

Ceaiul de salvie

"Salvia este de folos împotriva tuturor umorilor slăbănogite (infirmi humores), fiindcă ea e uscată. Pentru cel chinuit de umori otrăvitoare (noxi humo­res), sunt bune frunzele de salvie, mân­cate crude sau fierte. Ia frunze de salvie, fă-le pul­be­re, mănâncă aceas­tă pulbere cu pâine și ea va micșora prisosul de umori otrăvitoare din tine”.

Ceaiul sau pulberea din rădăcină de lemn-dulce

"Lemnul-dulce, oricum ar fi mâncat, lim­pezește su­netul glasului, îi înseninează omului sufletul, îi curăță ochii și pregătește bunul mers al digestiei. Căci puterea căldurii lui este bună și folositoare și nu dăunează în nici un fel și de aceea ajută la toate cele spuse mai înainte. Dar și unui om frenetic îi este de mare folos, fiindcă face să izbucnească tumultul care îi spumegă în creier”.
Prin "frenetic”, Hildegard înțelege un om exube­rant, agitat, înfierbântat sau cuprins de mânie. Așadar, lemnul-dulce poate fi întrebuințat aici ca un remediu calmant. El se administrează sub formă de ceai sau de pulbere introdusă în ceaiul de fenicul (1-3 vârfuri de cuțit).

Elixirul cu năvalnic

"Năvalnicul folosește ficatului și plămânilor și mă­runtaielor (din care fac parte și organele sexuale). El ajută ficatul și curăță plămânii și tămăduiește mărun­taiele, înlătură copturile din trup (putrefacția) și priso­sul de secreții vâscoase”.
Rețeta: 6 g plantă de năvalnic (uscată), 1 l vin, 100 g miere, 5 g piper, 20 g scorțișoară.
Fierbeți năvalnicul în vin, adăugați miere și mai dați într-un clocot, apoi încă o dată, după ce ați pus piperul și scorțișoara, iar la sfârșit, strecurați. Se face o cură cu durata de 6-8 săptămâni. În prima săptămâ­nă, se bea câte un păhărel de lichior, de trei ori pe zi, după mese, iar din a doua săptămână, câte un păhărel, înainte și după mese. Cu această doză dublă, se conti­nuă până la încheierea curei. Elixirul cu năvalnic este cel mai bun remediu pentru reglarea secreției hormo­nale.

Depresie, instabilitate afectivă, epuizare nervoasă, insomnie

Vinul cu rodul-pământului

Rețetă: 12 g de rădăcină de rodul-pământului se fierb 5 minute într-un litru de vin. Se păstrează într-o sti­clă, din care se bea câte un păhărel de lichior (20 ml), de 1-3 ori pe zi, înainte sau după masă.
Acest vin cu rodul-pământului este cel mai eficient remediu ce se poate oferi femeilor aflate la menopau­ză. El combate nu numai labilitatea psihică, dar și for­mele grave de depresie (cele endogene), eliminând totodată bufeurile. Dacă nu aveți asemenea simptome neplăcute, nu trebuie să-l folosiți. Dimpotrivă, când ele se manifestă cu intensitate, se poate lua câte un păhărel de lichior și de trei ori pe zi.

Uscățele cu mirodenii

"Aceste uscățele gonesc toată amărăciunea din ini­ma ta și dăruiesc cugetului tău liniște și îți deschid ini­ma și cele cinci simțuri și îți înveselesc sufletul și cu­răță organele tale de simț și micșo­rea­ză în tine toate umorile dăunătoare (noxi, mali, infirmi humores) și dau sângelui tău o alcătuire bună, te fac destoinic la mun­că, puternic și voios”.
Rețeta: Biscuiți cu nuc­șoa­ră și scorțișoară: 45 g pulbere de nucșoară, 4,5 g pulbere de scorțișoară, 10 g pulbere de cui­șoare, 1 kg făină albă, 300 g unt, 300 g zahăr, 300 g mig­dale măcinate, 4 ouă, 1/2 lin­guriță de sare, apă sau lap­te.
Toate ingredientele de mai sus, împreună cu o can­titate sufi­cientă de lichid, se a­mes­­tecă și se frământă, ob­ținân­du-se un aluat din care se de­cupează biscuiții și se coc cam 20-25 de minute în cuptorul încălzit la 180°C. Adulții vor mân­ca zil­nic 4-5 bis­cuiți, iar co­piii - maximum 3.
Biscuiții cu nucșoară și scorți­șoară sunt o adevărată binecuvântare pentru sistemul nervos. Ei întăresc ca­pacitatea de concentrare și chiar stimulează inteli­gen­ța. Este demn de reținut faptul că toate cele cinci or­gane de simț sunt protejate contra proceselor de îm­bă­trânire cu ajuto­rul acestor modești biscuiți. O dis­po­ziție optimistă și un sistem nervos echilibrat și rezis­tent oferă premisa indispensabilă unei vieți ordonate și active.

Semințe de pătlagină
(Semen psyllium)


"Cui fierbe semințe de pătlagină în vin și bea vinul cald, aceluia îi domolește fierbințeala puternică, și firea poso­mo­râtă a omului o face veselă și ajută creierul să se însă­nătoșească și îl întărește, atât prin puterea de a-l ră­cori, cât și prin buna lui cumpănire”.
1-3 lingurițe de semințe de pătla­gină se presară peste mâncare, ori se înghit cu mult lichid (1-2 căni de ceai de fenicul).

Osteoporoză

Cauza principală a osteoporozei, devenită în ulti­mul timp o boală foarte răspândită, trebuie căutată în consu­mul exagerat de carne, brânzeturi grase, ouă și lactate, din a căror descompunere în procesul digestiei rezultă acid uric. Necesitatea de a-l neutraliza scoate calciul din oase. Însă osteoporoza are și alte cauze:

•  Alcoolul și nicotina stimulează la nivelul rini­chilor eliminarea din organism a calciului și mag­neziului.

•  Lipsa de activitate fizică favorizează distrugerea țesutului osos.

•  Cortizonul și medicamentele antiinflamatoare împiedică adsorbția calciului prin mucoasa gastrică și intestinală.

Știința medicală a lui Hildegard dispune de urmă­toa­rele remedii contra osteoporozei.

Calciu din legume și plante

O alimentație bazată pe grâu spelta, leguminoase (fa­sole, năut), semințe (migdale) și fructe (mure, zmeură, portocale) oferă excelente surse de calciu și este mult mai bine valorificată de organism.

Oase pentru oase

Oasele nu constau numai din calciu. Ele se compun și din magneziu, mangan, zinc, cupru, silicați, fosfați, apatit de fluor, precum și din alte 45 de oligoelemente care, toate la un loc, construiesc substanța osoasă. De aceea, oasele reprezintă cel mai bun material pentru reconstrucția oaselor și cea mai bună protecție împo­triva osteoporozei.

Recomandări pentru osteoporoză

•  Supă de oase preparată din picioare de vițel, pentru stimularea creșterii cartilajelor și a țesutului osos.

•  Grâu spelta inclus în meniu de trei ori pe zi, într-o formă oarecare, ca sursă de calciu și magneziu pentru formarea oaselor.

•  Tarhon - ca agent de resorbție, pentru asimilarea naturală a calciului din alimente.

•  Ceai de călțunul-doamnei: peste 1 linguriță de plantă se toarnă o cană de apă clocotită și se infuzează 5 minute. Se bea câte o cană pe zi timp de patru săp­tămâni, după care se face o pauză de două săptămâni, apoi cura se reia.

•  Exercițiu fizic și sport: băile, dușurile și înotul cu o expunere moderată la soare ajută organismul să producă vitamina D, necesară constituirii oaselor. Un program regulat de mișcare, ce ar putea include dans, drumeții, plimbări pe bicicletă și jogging, reprezintă stimulentul optim adresat corpului, pentru întărirea oaselor.


Îmbătrânire precoce

Cele 6 reguli de aur ale vieții

În ce fel și cât de repede îmbătrânim depinde în mare parte de noi înșine, căci stilul nostru de viață, în special obișnuințele alimentare și modul de trai influ­ențează ritmul îmbătrânirii. Suprasolicitarea, greu­tatea corporală excedentară, supraalimentarea, stresul pre­lun­git, frustrările, teama, supărările și grijile constituie cauzele îmbătrânirii precoce. Aceasta se manifestă prin procese degenerative și stări de epuizare, însoțite de o diminuare a puterii de muncă și a capacității de concentrare, precum și de slăbirea sistemului imunitar, ca și de simptomele binecunos­cute: oboseală perma­nen­tă, dezechilibru psihic și stări depresive. Premisele pentru calitatea vieții la bătrânețe se creează deja în al treilea și al patrulea deceniu al existenței noastre. După vârsta de 35 de ani, ran­damentul organismului începe să scadă, totuși, nouă personal ne revine răspunderea pentru accelerarea sau încetinirea procesului de îmbătrânire. Întrucât starea de sănătate a femeilor este determinată într-o oarecare măsură de echilibrul hor­monal, iar hormonii pot fi influențați prin alimentație și prin obișnuințele traiului cotidian, respectarea celor șase reguli de aur ale vieții reprezintă o pavăză de nădejde împotriva îmbătrânirii înainte de vreme. Le redăm mai jos:
1. Aveți grijă ca alimentele pe care le consumați să vă fie medicamente.
2. Pentru menținerea și restabilirea sănătății dvs., apelați în primul rând la remedii provenite din natură.
3. Asigurați-vă un somn natural, în alternanță cu o activitate fizică suficientă.
4. Stabiliți un raport rezonabil între muncă și rela­xare, în sensul dictonului "Ora et labora - Roagă-te și lucrează”.
5. Curățați-vă organismul de toxine cu ajutorul băilor, al saunei și al diverselor metode de eliminare a reziduurilor nocive, ca de pildă luarea de sânge, ventu­zele, combaterea constipației și refacerea florei intes­tinale, masajele la rinichi.
6. Transformați erorile dvs. psiho-sociale în ac­țiuni generoase și pline de iubire, de bucurie, de vitalitate și solidaritate cu oamenii din jur.

ALTE REMEDII NATURALE

Sfaturi generale legate de menopauză

•  Decoct de călin (Viburnum prunifolium) - fe­meile din America de sud beau zilnic un decoct din pulbere de scoarță de călin. O linguriță de plantă se fierbe în 200 ml apă, vreme de 2 minute. Se lasă vasul acoperit 10 minute. Se strecoară. Se beau 1-2 căni pe zi.

•  Ulei de chiparos - un masaj blând cu ulei esențial de chiparos (se găsește în farmacii și magazinele naturiste) atenuează stările de iritare și depresie. Două picături de ulei aromat de chiparos se diluează în 10 ml de ulei vegetal și se masează coloana vertebrală și ab­domenul.

•  Infuzie de coada-șoricelului - este remediul recomandat de majoritatea fitoterapeuților, pentru combaterea efectelor menopauzei. Se beau două ceaiuri pe zi (1 linguriță de plantă la o cană de apă).

•  Salvia - infuzia alcoolică de salvie este un reme­diu vechi, utilizat de numeroși vindecători, a cărui ori­gine se pierde în noaptea timpurilor. Se prepară ușor, dar prepararea cere un timp mai îndelungat.

Ingrediente: 100 g frunze de salvie, 1 sticlă de vin natural.
Mod de preparare: se pune salvia într-o sticlă, se acoperă cu vinul și se lasă la macerat vreme de două săptămâni. Când timpul expiră, se adaugă 2 linguri de miere, se scutură bine lichidul și se mai lasă la macerat 24 de ore. o Se strecoară conținutul, se pune într-o altă sticlă curată și se ține la răcoare, în cămară. Se beau 150 ml înainte de micul dejun și de masa de seară.

•  Melisa (lămâița) - este un remediu universal, pentru toate manifestările neplăcute ale menopauzei. Tratamentul e următorul: o Mai întâi beți o infuzie de melisă. Seara, când vă culcați, puneți un pumn de plantă, într-un săculeț de tifon, sub pernă. o Când faceți baie, adăugați în apă câteva picături de ulei aromat de melisă. Urmați aceste recomandări și pacea sufletească nu va întârzia să sosească.

•  Pelinul - se folosește tinctura de pelin. Mod de preparare: 20 de grame de plantă uscată se pun la macerat în 100 ml alcool. Se lasă 7 zile, apoi se stre­coară. Se iau 15 picături, în apă îndulcită cu miere, de trei ori pe zi.

•  Socul - celebrul medic francez Jean Valnet reco­manda următoarea rețetă: 20 grame de flori de soc se infuzează 10 minute în jumătate de litru de apă clo­cotită. Se lasă la infuzat 10 minute. Se beau trei căni pe zi.

•  Hameiul - are o acțiune estrogenică a cărei cauză nu se cunoaște exact. Drept urmare, se reco­mandă în menopauză, mai ales femeilor care suferă de nervo­zi­tate și stres. Se folosește maceratul de conuri de hamei. 30 grame de plantă se lasă la macerat 24 de ore, într-un litru de apă. Se bea un pahar, înainte de culcare.

•  Aromaterapie - pentru a ușura simptomele meno­pauzei, aromaterapeuții folosesc uleiurile aromate de salvie, chiparos și mușcată (Geranium). Se reco­man­dă folosirea lor sub formă de inhalații (câte o pică­tură din fiecare, pusă în apă fierbinte) ca adaus în baie sau pentru masaj. În acest ultim caz, se amestecă 2 picături din fiecare ulei aromat cu 10 ml ulei de floa­rea-soarelui. Se masează ușor pe întreg corpul imediat după baie sau duș.

•  Pentru osteoporoză - se recomandă consumul în cantități sporite de ceapă. Două linguri de ceapă tocată consumate în fiecare zi împiedică instalarea osteopo­rozei. Remediul e recomandat de nutriționiștii ame­ricani.

- 2 lingurițe de oțet de mere, amestecate cu o lin­guriță de miere și dizolvate într-un pahar de apă, sunt un remediu clasic de mineralizare a oaselor.